MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Directorul general şi directorul comercial de la ELCEN, anchetaţi pentru luare de mită
Claudiu Creţu ar fi primit 40.000 de lei pentru urgentarea unor plăţi către o societate comercială
Directorul general al Companiei Electrocentrale Bucureşti (ELCEN Bucureşti), Claudiu-Ionuţ Creţu-Sârbu, şi directorul comercial al companiei care produce şi distribuie energie electrică şi termică pentru bucureşteni, Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, au fost plasaţi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, pentru luare de mită. Potrivit procurorilor anticorupţie, Creţu ar fi primit, prin intermediul lui Zamfiroi, în biroul unei societăţi comerciale din Capitală, 40.000 de lei de la reprezentantul acesteia pentru a urgenta aprobarea unor plăţi aferente facturilor emise de societatea respectivă către ELCEN. Totodată, afirmă anchetatorii, Creţu ar fi pretins administratorului unei societăţi, tot prin directorul comercial, 1.565.000 de euro, în legătură cu vânzarea-cumpărarea unui teren aflat în proprietatea acesteia.
Procurorii anticorupţie au făcut, marţi, percheziţii la sediul central al Companiei Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), dar şi la persoane fizice şi la sediile ori punctele de lucru ale unor societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţul Ilfov.
DNA a informat, miercuri, că procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând din 9 septembrie 2025, faţă de Claudiu-Ionuţ Creţu-Sârbu, director general al Societăţii Comerciale Electrocentrale Bucureşti S.A. (ELCEN Bucureşti), pentru două infracţiuni de luare de mită şi faţă de Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, director comercial al aceleiaşi societăţi pentru două infracţiuni de complicitate la luare de mită şi o infracţiune de luare de mită.
Potrivit ordonanţei procurorilor, în cauză există date şi probe care arată că în 1 iulie 2025, directorul general ElCEN Claudiu Creţu ar fi primit, prin intermediul complicelui său, Cristian Zamfiroi, în biroul unei societăţi comerciale din Bucureşti, 40.000 de lei de la reprezentantul acesteia, în legătură cu urgentarea aprobării operaţiunilor de plăţi aferente facturilor emise de societatea respectivă către Electrocentrale Bucureşti SA.
Procurorii mai menţionează că în 10 iulie 2025, Creţu ar fi pretins, prin intermediul lui Zamfiroi, administratorului unei societăţi comerciale suma de 1.565.000 de euro, în legătură cu vânzarea-cumpărarea unui teren aflat în proprietatea societăţii comerciale respective.
De asemenea, în 30 iulie 2025, Zamfiroi ar fi pretins administratorului unei societăţi comerciale aflate în raporturi contractuale cu ELCEN 50.000 de lei în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu.
Moşteanu, despre programul SAFE: România primeşte a doua cea mai mare sumă din UE
banii vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei ci şi către infrastructura civil-militară
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi, despre cele 16,7 miliarde de euro primiţi de România prin programul european SAFE, că sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei ci şi către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi şi căi ferate. Ministrul a mai spus că României îi este atribuită a două cea mai mare suma din Uniunea Europeană iar până la final de noiembrie vor definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete, arătând că România trebuie să profite de această oportunitate uriaşă pentru a-şi întări apărarea şi pentru a-şi moderniza infrastructura.
”O veste bună! România are 16,7 miliarde de euro la dispoziţie prin programul european SAFE. României îi este atribuită a două cea mai mare suma din Uniunea Europeană. Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziţii comune europene, ci şi către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi şi căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor şi echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere”, scrie ministrul Apărării, într-o postare pe Facebook.
Ionuţ Moşteanu arată că sunt investiţii de care vor putea beneficia fiecare român şi ”sunt vitale pentru un stat aflat pe frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene”. ”Rusia lui Putin rămâne o ameninţare directă, iar România are nevoie de infrastructură modernă şi rezilientă”, subliniază ministrul.
El le mulţumeşte premierului Ilie Bolojan, ministrului de finanţe Alexandru Nazare şi şefului cancelariei prim-ministrului Mihai Jurca pentru rolul foarte important pe care l-au avut în aceste negocieri. ”Până la final de noiembrie vom definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete. România trebuie să profite de această oportunitate uriaşă pentru a-şi întări apărarea şi pentru a-şi moderniza infrastructura. Este un pas esenţial pentru securitatea noastră şi pentru viitorul european al regiunii Mării Negre”, mai spune Moşteanu.
Comisia Europeană alocă României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), aceasta fiind a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic.
Potrivit Guvernului, participarea României la programul SAFE are trei implicaţii majore: componenta de apărare, cea bugetară şi cea de infrastructură. În cazul celei din urmă, este propusă spre finanţare o infrastructură mixtă civilă şi militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 şi A8, Paşcani- Suceava-Siret, respectiv Paşcani-Iaşi-Ungheni.
Raport: Proporția tinerilor neînscriși în sistemul de învățământ, mare în România
Proporția tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ din România este mare în rândul celor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, respectiv 5 și 19 ani (16% și, respectiv, 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%), arată publicația 'OCDE Education at a Glance 2025 - EaG 2025', lansată marți.
Potrivit raportului, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în România este peste media OCDE (22%, comparativ cu 14%). Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul secundar superior (18% sunt șomeri, iar 45% nu sunt angajați).
'În România, ponderea tinerilor adulți cu studii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care studiile superioare au scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024. Studiile superioare garantează perspective excelente de angajare în România (rata de ocupare a forței de muncă de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE). Cu toate acestea, avantajul mediu în ceea ce privește câștigurile pentru lucrătorii cu studii superioare în vârstă de 25-64 de ani, comparativ cu lucrătorii cu studii secundare superioare, este de 41%, sub media OCDE de 54%', arată documentul.
România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani în perioada 2013-2023 și se preconizează că va întâmpina o scădere suplimentară de 11% între 2023 și 2033, se mai arată în raport. De asemenea, în România, 62% dintre noii admiși la programele de licență își finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% și 66% fac acest lucru în termen de unu și, respectiv, trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% și 70%).
'România reușește să atragă un număr tot mai mare de studenți străini și a înregistrat o creștere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023 (comparativ cu media OCDE, care, de asemenea, a crescut de la 6% la 7,4% în aceeași perioadă). Salariile relative ale cadrelor didactice din România sunt mari. Profesorii din învățământul primar câștigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare', susține documentul.
În plus, profesorilor li se poate acorda o compensație suplimentară pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
Totodată, relevă raportul, elevii din România primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media în întreaga țară OCDE), din care 46% și, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, lecturii, scrierii și literaturii.
INS: În iulie s-au născut mai mulţi copii decât în iunie
În luna iulie s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 14.236 copii, în creştere cu 2.478 (Â21,1%) faţă de luna iunie, iar numărul certificatelor de deces înregistrate a fost de 19.122, mai mult cu 448 decese faţă de luna iunie 2025, ceea ce reprezintă o creştere de 2,4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Sporul natural s-a menţinut negativ (-4.886) în luna iulie 2025, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,3 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.
Numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii înregistrat în luna iulie 2025 a fost mai mare cu 525 (Â3,8%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2024.
Numărul certificatelor de deces înregistrat în luna iulie 2025 a scăzut cu 3.211 (-14,4%) faţă de luna iulie 2024. Sporul natural a fost negativ atât în luna iulie 2025 (-4.886 persoane) cât şi în luna iulie 2024 (-8.622 persoane).
Medic: Pacheţelul pentru copii trebuie să nu conţină alimente lipicioase
Dr. Lorelei Nassar, chirurg oro-maxilo-facial şi implantolog, susţine că pachetul pentru copii la şcoală trebuie să nu conţină alimente lipicioase şi afirmă că nu ar trebui să existe preocupare pentru igiena elevilor între gustarea de la şcoală şi masa de prânz dacă din pachet nu lipseşte un măr sau un morcov, care ajută la acţiunea de autocurăţire a dinţilor. Dr. Lorelei Nassar a fost întrebată, marţi seară, la Medika Tv, care sunt pericolele pentru dinţii copiilor din pachetul pe care aceştia îl au la şcoală. ”În mod ideal acest pacheţel trebuie să nu conţină alimente lipicioase pentru a se realiza această operaţie de autocurăţire a dinţilor şi chiar dacă ştiam că am nişte zile super aglomerate, am învăţat încă de pe când erau copiii foarte, foarte mici să le pregătesc pacheţelul cu o seară înainte. Făceam câte un sendviş pentru fiecare şi desigur nelipsitul fruct, un măr sau un morcov, le puneam la frigider şi dimineaţa copiii le luau şi mergeau liniştiţi. Deci n-ar trebui să ne preocupăm de igiena între gustarea aceasta de pachet şi masa de prânz pe care copilul o va lua acasă sau oriunde în altă parte, dacă are un fruct care ajută foarte mult la această acţiune de autocurăţire a dinţilor”, a afirmat dr. Lorelei Nassar.
Ea a adăugat că este foarte importantă şi hidratarea corespunzătoare a copiilor.
”Autocurăţirea este favorizată şi de cantitatea de salivă şi atunci, dacă avem grijă ca şi copilul nostru să ştie că trebuie să se hidrateze suficient, să aibă apă tot timpul cu el şi chiar să bea această apă, nu trebuie să ne preocupăm de faptul că din cauza gustării de la ora 10 copilul nostru va avea dinţii cariaţi”, a subliniat Nassar.
Ea a fost întrebată cât de periculoase sunt sucurile acidulate şi dulciurile pentru dinţii copiilor. ”Au o influenţă dezastruoasă asupra întregii stări de sănătate, nu numai asupra sănătăţii dentare şi foarte multă lume întreabă: cum, adică dulciurile duc la carii dentare, să nu mai mănânc dulciuri? Nu. Nimeni nu şi-ar putea imagina aşa ceva sau n-ar putea să se gândească să împiedice sau să interzică consumul de dulciuri, dar trebuie insistat asupra faptului că ingestia repetitivă duce la scăderea PH-ului salivar, scăderea PH-ului din gură duce la un atac carios asupra smalţului. Aşadar o să dăm copiilor dulciuri sau alimente poate mai puţin indicate în reprize rare, nu la fiecare oră, nu la fiecare jumătate de oră, ci de două, trei ori pe zi”, a declarat dr. Lorelei Nassar.
Constanţa: Un bărbat şi o femeie, înjunghiaţi de doi bărbaţi, care au fugit ulterior
Un bărbat şi o femeie au fost înjunghiaţi, marţi seara, într-o comună din judeţul Constanţa, de doi bărbaţi care apoi au fugit. Ei au fost prinşi într-o lizieră din apropierea localităţii şi se află în custodia poliţiştilor. Victimele au fost transportate la spital.
Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa au anunţat că poliţiştii din Medgidia au fost anunţaţi, marţi, în jurul orei 19.30, că pe o stradă din comuna Castelu a avut loc o agresiune. ”Din primele cercetări efectuate rezultă că un bărbat, de 21 de ani, şi o femeie, de 35 de ani, ar fi fost agresaţi fizic, cu un obiect tăietor - înţepător, de doi bărbaţi. Ulterior, acesta ar fi părăsit locul faptei. În urma investigaţiilor efectuate cu operativitate de poliţişti, cei doi bărbaţi bănuiţi de comiterea faptei au fost depistaţi, la scurt timp, într-o lizieră din apropierea localităţii. Aceştia se află acum în custodia Poliţiei”, au afirmat poliţiştii.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea au anunţat că victimele au suferit multiple plăgi la nivelul mâinilor şi gâtului. Bărbatul şi femeia au fost duşi la spital pentru îngrijiri medicale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
