MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: De ce a durat atât?
Deputații au adoptat ieri proiectul de abrogare a recursului compensatoriu, lege care a scos până acum peste 21.000 de deținuți din închisoare, înainte de termen n PSD a anunțat că votează pentru abrogare, dar trei social-democrați s-au abținut, în frunte cu “sinistrul” Florin Iordache
Abrogarea recursului compensatoriu a fost votată ieri de Camera Deputaților, care este Cameră decizională în acest caz. S-au înregistrat 272 de voturi „pentru”, niciun vot “împotrivă” și cinci “abțineri”. Cei cinci deputați care s-au abținut sunt Remus Borza, Nicolae Bacalbașa și Florin Iordache de la PSD, respectiv, Kulcsár-Terza József-György și Márton Árpád-Francisc de la UDMR.Proiectul legislativ, inițiat de PNL în luna februarie, a fost discutat pe repede înainte și a fost avizat în comisia juridică după ce Guvernul Orban a anunțat că își va asuma răspunderea pe această lege.La începutul dezbaterilor, deputatul PNL Florin Roman a arătat că acesta este cel mai nociv act normativ din ultimii 30 de ani, care a permis eliberarea din penitenciare înainte de termen a peste 21.000 de deținuți. “Am ajuns astăzi la o situație înfiorătoare - 22.000 de deținuți au fost eliberați mai repede din pușcării, din care 7.000 au fost criminali, violatori, tâlhari. Dintre ei, 500 au ieșit din penitenciar și au comis din nou crime, violuri, tâlhării. Vă invit pe toți să oprim odată această nebunie”, a spus Roman în plenul Camerei. El a atras atenția că acest proiect a fost depus încă din februarie, când erau eliberați prin recurs compensatoriu 12.000 de deținuți, față de peste 21.000 acum.Deputatul USR Stelian Ion a spus, la dezbaterile din plen, că această lege a fost de fapt o grațiere mascată. “Trebuie să ne gândim în permanență cum îi reintegrăm pe cei care au încălcat legea, care au comis infracțiuni și au fost încurajați de acest recurs compensatoriu, știind că odată ajunși în penitenciar vor putea ieși mai devreme. Trebuie să punem pe primul plan reintegrarea lor. Altfel, ne vom întoarce tot acolo și vom tot constata că avem recidivă (...) Dacă avem conștiință, trebuie să recunoaștem că această lege a fost o eroare”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion.
Peste 1.800 de recidive
În schimb, deputatul PSD Nicușor Halici a susținut la dezbaterile din plen că eliberarea deținuților din penitenciare înainte de termen s-a făcut în baza unor hotărâri ale instanțelor și că “doar o mică parte” din cei 21.000 de deținuți eliberați condiționat au beneficiat de recursul compensatoriu.“Din ăia 20.000 eliberați, o mare parte nu aveau nevoie de recursul compensatoriu. Se pare că doar o mică parte, practic sub 600, sunt cei care au recidivat și au beneficiat anterior de recursul compensatoriu”, a susținut parlamentarul PSD. El a mai spus că, după abrogarea recursului compensatoriu, PSD așteaptă de la Guvern soluții pentru a evita sancțiunile din partea CEDO pentru condițiile din penitenciare. Anterior, PSD a anunțat că va vota această lege de abrogare a recursului compensatoriu.
După votul în plenul Camerei Deputaților, legea urmează să meargă la promulgare la președintele Iohannis.
Potrivit datelor oficiale, de la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării recursului compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.
Baroni PSD, trași pe linie moartă în partid
Comitetul Executiv Național al PSD s-a reunit ieri în prima ședință după demisia Vioricăi Dăncilă de la șefia partidului, ca urmare a eșecului din alegerile prezidențiale. Surse din partid au declarat pentru HotNews.ro că în ședință s-a decis sancționarea vicepreședintelui partidului Niculae Bădălău după declarațiile jignitoare la adresa românilor din străinătate și trecerea pe linie moartă a lui Codrin Ștefănescu și Cătălin Rădulescu - “deputatul mitralieră”. Totodată Florin Iordache și Eugen Nicolicea au fost retrogradați din pozițiile ocupate la Camera Deputaților.
Surse din PSD au declarat că în ședință - prima cu conducere interimară asigurată de Marcel Ciolacu – a avut loc un proces de predare-primire între vechea și actuala conducere a partidului.Conducerea PSD este asigurată interimar de Marcel Ciolacu, președinte, Paul Stănescu, secretar general, și Ionuț Vulpescu, președinte al Consiliului Național.Săptămâna trecută, Viorica Dăncilă a demisionat din funcția de președinte al PSD, iar Biroul Permanent al partidului a fost dizolvat în cadrul unei reuniuni a Comitetului Executiv Național, convocată pentru a analiza rezultatul înregistrat la alegerile prezidențiale. Tot atunci, s-a stabilit organizarea unui congres ordinar în luna februarie.
Ministrul Sănătății, printre cei mai bogați din Guvern
prin comparație, premierul Ludovic Orban pare “sărac lipit”
Victor Costache, actual ministru al Sănătății, de profesie medic chirurg, este unul dintre cei mai bogați membri ai cabinetului Ludovic Orban. Victor Costache, care a lucrat peste 10 ani în spitale din străinătate, iar apoi s-a întors în țară ca șef al Secției de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică și ulterior director medical al clinicii private Polisano din Sibiu, are, împreună cu soția sa, 3 case, un apartament, două autoturisme și o motocicletă, 4 terenuri în intravilan și două terenuri agricole, dar și bani în conturi. Potrivit declarației de avere publicate astăzi pe site-ul Guvernului, Victor Costache deține, împreună cu soția sa, 3 case de locuit - o casă de 222 mp în localitatea Cisnădioara din Sibiu (dobândită prin contract de vânzare-cumpărare), o casă de 145,5 mp la Iași (donație de la mama actualului ministru), o casă de 126 mp în localitatea Cătănești din județul Vâlcea (moștenită de soția ministrului Sănătății) și un apartament de 57 mp în Râmnicu Vâlcea (și el moștenit de soția lui Victor Costache).Victor Costache are și 6 terenuri, dintre care 4 în intravilan (două în localitatea Cisnădioara din Sibiu, unul în Iași și unul în satul Cătănești din Vâlcea) și două terenuri agricole (unul în comuna Periș din Ilfov și unul în județul Iași). Ministrul Sănătății, născut și școlit la Iași, are și două autoturisme BMW X5 (unul cumpărat în anul 2016 și unul în 2013) și o motocicletă Yamaha. Victor Costache are, de asemenea, ceasuri și bijuterii în valoare de 30.000 de euro și două arme de vănătoare a câte 3.000 de euro fiecare. Ministrul Sănătății are, în bancă, conturi și depozite în valoare de 49.803,81 euro, 22.773,47 lei, 8.949 de dolari precum și 8.860 de lei în fonduri de investiții. Victor Costache are și un credit la Banca Transilvania, scadent în anul 2020. Victor Costache a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF Grigore T. Popa din Iași în anul 1999, iar după ce a făcut un an de rezidențiat în țară, a decis să plece în Franța, unde a urmat un nou rezidențiat. În Franța, Victor Costache s-a specializat în chirurgie cardio-vasculară și toracică. A lucrat în spitale din Franța, Marea Britanie, Danemarca, Scoția, Germania dar și în Quebec.
Orban, venituri de 3.000 de lei pe lună
Ludovic Orban a câștigat în tot anul trecut doar 37.000 de lei (puțin peste 3.000 de lei pe lună), iar soția sa nu a avut niciun venit în 2018, arată declarația de avere a premierului. Familia Orban nu deține niciun teren, niciun apartament și nicio casă de locuit, ci doar o casă de vacanță, dobândită în 2014. Ludovic Orban spune că are un automobil Volkswagen din 2007. La rubricile bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri mobile nu este trecut nimic în declarația de avere. Ludovic Orban nu apare ca având vreun cont la bănci, doar soția sa, Mihaela figurând cu două conturi, în valoare totală de aproape 12.000 de euro.Mihaela Orban nu a avut niciun venit anul trecut, potrivit declarației de avere, iar Ludovic Orban a câștigat 28.356 de lei (net) de la Revicond Canal Tech SRL din comuna Rîciu (Mureș) și 9.000 de lei (net) de la SCP Doru Trăilă & Asociații (societate de avocatură a fostului soț al deputatului PNL Cristina Trăilă).
Vosganian: ALDE nu poartă negocieri de fuziune cu PNL
Vicepreședintele ALDE, deputatul Varujan Vosganian, susține că nu este luată în calcul fuziunea cu PNL, precizând că liderii filialelor ALDE optează pentru participarea pe liste proprii la alegerile viitoare. “Singurele discuții purtate între conducerile ALDE și PNL au vizat susținerea învestirii Guvernului Orban, în baza unui Acord în douăsprezece puncte acceptat de ambele părți și care se referă, cu deosebire, la proiecte de natură economică și nu la o alianță politică”, a afirmat Varujan Vosganian.Vicepreședintele ALDE a mai spus că marți a avut loc o întâlnire a conducerii partidului cu liderii filialei județene și că “opțiunea larg împărtășită de participanți a fost aceea de a candida pe liste proprii”.
Brăila: Teroristul de la mall, condamnat la 30 de ani de închisoare
Tânărul care, în noiembrie anul trecut, a intrat cu mașina în mai multe persoane, unele aflate la intrarea în mall-ul din Brăila, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Decizia nu este definitivă. Magistrații l-au condamnat pe Valentin Parfenie la 30 de ani de detenție pentru tentativă de omor, dar și pentru alte infracțiuni, pedeapsa fiind printre cele mai aspre dictate în ultimii ani de magistrații brăileni. Tânărul, care a rănit zece persoane, între care doi copii, a fost condamnat pentru un cumul de infracțiuni, respectiv trei tentative de omor, tâlhărie, conducere sub influența alcoolului, părăsirea locului accidentului și tulburarea ordinii și liniștii publice. Magistrații Tribunalului Brăila au considerat atacul de anul trecut ca fiind unul terorist. Judecătorii de la Tribunalul Brăila au aplicat condamnări pentru fiecare faptă comisă de Parfenie, în urma contopirii pedepselor ajungându-se la peste 33 de ani închisoare. Întrucât pedeapsa principală rezultantă depășea maximul general al pedepsei închisorii de 30 de ani, instanța a dispus ca inculpatul să rămână cu 30 de ani de închisoare.În 11 noiembrie 2018, Marius Valentin Parfenie l-a înjunghiat cu un cuțit pe vânzătorul unui autoturism, după ce a pretins că este interesat de mașină, și a abandonat victima, după care a pornit pe șosele. Pe drum, el a intrat cu mașina în mai multe grupuri de oameni, atât pe șoseaua de centură a orașului, cât și la intrarea în mall-ul din Brăila. Tânărul este cunoscut în comunitate ca o persoană violentă, care are antecedente penale pentru fapte comise cu violență.
Peste 90% dintre pietonii români traversează neregulamentar de câteva ori pe an
Peste 90% dintre pietonii români traversează neregulamentar cel puțin de câteva ori pe an, iar aproape 50% recunosc că traversează neregulamentar de mai multe ori pe lună, arată un sondaj realizat online, la care au participat peste 16.200 de respondenți, potrivit unui comunicat al Generali România. Cu toate acestea, 7 din 10 respondenți sunt de acord că acest obicei este unul periculos, arată același sondaj, iar riscurile cresc și mai mult în perioada de iarnă, atât din punctul de vedere al pietonilor, cât și al șoferilor. Conform studiului, 43% dintre pietonii români traversează neregulamentar destul de des, arată rezultatele sondajului: 34% trec strada prin locuri nemarcate sau ilegal de mai multe ori pe lună, în timp ce 9%, aproape în fiecare zi. Pe de altă parte, 49% au precizat că traversează neregulamentar rar, de câteva ori pe an. Doar 8% dintre respondenți au declarat că nu fac niciodată acest lucru. Întrebați dacă sunt de părere că traversarea prin locuri nemarcate este periculoasă, 68% au fost de acord cu această afirmație, iar 23% au apreciat că această activitate este periculoasă “uneori”. 9% consideră că “nu este, dacă ești foarte atent”.Referitor la motivele care determină pietonii să traverseze neregulamentar, 51% dintre participanții la sondaj au motivat că trecerea de pietoni este poziționată prea departe de locul unde au nevoie să traverseze, iar 31% dintre ei spun că fac acest lucru pentru că prind un moment de pauză în trafic, care le permite să treacă fără să încurce circulația. Doar 6% au declarat că se grăbesc și nu pot aștepta la semafor, atunci când traversează neregulamentar, în timp ce 12% au citat alte motive.Potrivit studiului, 88% dintre participanții la sondaj au declarat că, înainte de a traversa strada pe trecerea de pietoni, se asigură că șoferii mașinilor i-au văzut și că au timp să oprească. 10% fac acest lucru destul de des, iar 2% doar ocazional.Traversarea neregulamentară a pietonilor s-a numărat printre principalele cauze ale accidentelor grave în anul 2018, conform datelor publicate de Poliția Română.
Forumul Judecătorilor: Peste 80% dintre magistrați susțin desființarea Secției speciale
Peste 80 la sută dintre judecătorii și procurorii care și-au exprimat punctele de vedere în adunările generale ale instanțelor și parchetelor din țară susțin desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție (SIIJ), potrivit datelor parțiale centralizate de Forumul Judecătorilor din România.Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a transmis magistraților din România, procurori și judecători, o scrisoare în care îi invită să își exprime punctele de vedere asupra a patru chestiuni, printre care și situația Secției speciale de anchetare a magistraților. Potrivit unui comunicat postat ieri pe site-ul FJR, în urma centralizării parțiale a voturilor magistraților din adunările generale, 80,80% dintre magistrați s-au pronunțat pentru desființarea SIIJ, 7,76% pentru menținerea sa, iar 11,43% pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea acestei structuri.
Adjunct la Fisc, judecat pentru o șpagă de 2,5 milioane de euro
Fostul vicepreședinte al ANAF Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită după ce ar pretins 5 milioane de euro unui om de afaceri pentru a aproba o soluție fiscală individuală anticipată și a urgenta restuirea de TVA către firma acestuia. Din suma cerută, Pop ar fi primit, în tranșe, în conturile unor companii off shore pe care le controla prin interpuși, 2,5 milioande de euro, DNA arată că, în vederea confiscării speciale a sumei reprezentând obiectul infracțiunii de luare de mită, s-a dispus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deținute de Pop, precum și poprirea asupra sumelor de bani prezente și viitoare aflate în conturile deschise pe numele inculpatului, până la concurența sumei de 2.500.000 euro. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
