MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Date oficiale - În România, doar un apartament din 20 este izolat termic
La nivel național există nu mai puțin de 2,7 milioane de apartamente, și un total de circa 8,5 milioane de locuințe
Doar 5% din cele 2,7 milioane de apartamente amplasate în blocuri de locuit din România sunt modernizate energetic prin izolare termică, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei. „România are în prezent un total de circa 8,5 milioane locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, circa 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar circa 2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu). Doar 5% dintre apartamente sunt modernizate energetic prin izolare termică. Pe măsură ce comercializarea masei lemnoase este mai bine reglementată, iar prețurile energiei termice și combustibililor sunt liberalizate, costurile cu încălzirea vor cunoaște o creștere, încurajând investițiile în măsuri de reabilitare termică a locuințelor”, arată proiectul.
De asemenea, la nivelul României, 14,4% din gospodării au avut restanțe la facturile de utilități în 2018. În comparație, media Uniunii Europene se afla la 6,6% în același an. O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe). Aproximativ 3,5 milioane locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid - majoritatea lemne, dar și cărbune - arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuințele din România sunt încălzite parțial în timpul iernii.
Segmentul clădirilor și al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE și respectiv circa 45% în România - în special încălzire și mult mai puțin răcire. La nivelul UE, încălzirea rezidențială reprezintă 78% din consumul de energie, în vreme ce răcirea reprezintă doar circa 1%. Până în 2050, se estimează că producția de frig în Europa va înregistra o creștere spectaculoasă ca pondere în consumul total pentru încălzire/răcire.
În perioada 2012-2016, consumul final energetic în România a scăzut cu 449.000 tone echivalent petrol (tep), de la 22,766 milioane tep, la 22,317 milioane tep, însemnând 1,97%. În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 25,8%. Totuși, din 2014, trendul consumului final energetic este ascendent, înregistrând o viteză medie de creștere de 1,34%/an. (ANRE - Raport național - Tendințele eficienței energetice și politici în România).
Creșterea rapidă în continuare a eficienței energetice în industrie este mai dificilă, potențial ridicat regăsindu-se în prezent în special în creșterea eficienței energetice a clădirilor (rezidențiale, birouri și spații comerciale), se precizează în proiect.
Carantinarea pare să dea rezultate
Iohannis: Acolo unde s-au luat măsuri de carantinare, creșterea necontrolată de cazuri de la o săptămână la alta a încetat, urmând să se mențină restricțiile până când numărul de infectări începe să scadă
Președintele Klaus Iohannis a afirmat că în toate localitățile unde a fost impusă carantina rezultatele încep să se vadă, iar „creșterea necontrolată” a încetat. Șeful statului a explicat că restricțiile vor rămâne în vigoare până când, mai multe zile la rând, numărul de cazuri va scădea, astfel încât să fie evident că infecția nu se mai răspândește „galopant”. Klaus Iohannis a fost întrebat, ieri, într-o conferință de presă, dacă se va ajunge la carantinarea municipiului București, având în vedere că multe dintre localitățile învecinate au intrat deja în carantină și a declarat: „Vedeți, carantinarea este o măsură complexă de restricționare a circulației în esență, care permite controlul răspândirii pandemiei într-o localitate. Avem deja de câteva săptămâni măsuri de carantinare luate și primele rezultate au început să apară. Acolo unde s-au luat măsuri de carantinare, creșterea aceea necontrolată de cazuri de pe o săptămână pe alta, în toate cazurile, a încetat, urmând să se mențină restricțiile până când numărul de infectări începe să scadă, dar nu doar într-o zi, ci în mai multe zile consecutive, în așa fel încât să se poate considera că infecția nu se mai răspândește galopant”. Președintele susține că intrarea în carantină „este o măsură care și-a dovedit eficiența, însă problematică este nu măsura în sine, ci efectul economic, fiindcă restricționările respective au un efect economic negativ măsurabil”. „De aceea, experții recomandă, după o analiză atentă, foarte amănunțită, unde se impune și unde nu se impune carantinarea. Din păcate, sunt destul de multe localități care acum sunt propuse pentru carantinare, dar cred că peste tot într-un timp relativ scurt, de regulă două, trei săptămâni, lucrurile reintră într-o oarecare normalitate, deci pandemia nu dispare, însă se reintră pe cifre care corespund mediei naționale și, în acest fel, putem să ținem epidemia sub control, acționând local și regional pentru aceasta”, a mai declarat Iohannis. Mai multe localități din jurul Capitalei au intrat în carantină în ultimele zile. De asemenea, sunt în carantină opt dintre reședințele județelor din țară, dar și localități mai mici.
Proiectul Constanța - Gdansk: primul demers oficial
Ministrul Bogdan Aurescu a avut o discuție tehnică cu președintele Băncii de Import-Export a Statelor Unite, pe tema implicării americane în proiecte de interes major pentru România
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și Kimberly A. Reed, președintele Băncii de Import-Export a Statelor Unite (EXIM SUA), au avut, la finene săptămânii, o discuție telefonică pe tema implicării americane în proiecte economice strategice de interes major pentru România. „Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat, în cadrul convorbirii telefonice, eforturile României privind întărirea conectivității dintre nordul și sudul Europei Centrale, inclusiv prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări. A arătat că România susține cu prioritate realizarea proiectelor căii ferate Constanța – Gdansk (Rail2Sea) și a conexiunii rutiere Via Carpathia, cu impact strategic asupra dezvoltării economice a regiunii, dar și având relevanță din perspectiva asigurării mobilității militare, între Nordul și Sudul Flancului Estic al NATO. Șeful diplomației române a pledat pentru implicarea concretă a EXIM SUA în susținerea financiară a acestor proiecte, cu obiectivul consolidării prezenței economice a SUA în țara noastră și în regiune”, a transmis, vineri, Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, de altfel, cu prilejul vizitei sale recente din luna octombrie de la Washington, ministrul de externe Bogdan Aurescu a argumentat, în cadrul consultărilor sale politice cu secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo, pentru realizarea acestor proiecte prioritare, cu implicare și sprijin consistent american, inclusiv financiar. „În acest context, ministrul Bogdan Aurescu și președintele EXIM SUA au discutat despre prioritățile și pașii concreți ca urmare a semnării, în luna octombrie 2020, la Washington, a unui Memorandum de Înțelegere între Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și EXIM SUA pentru identificarea de posibilități de finanțare pentru proiecte în domeniul energiei și al infrastructurii în România”, se mai arată în documentul citat. Ministrul Aurescu a adresat președintelui EXIM SUA invitația pentru o vizită în România pentru a discuta cu instituțiile de resort modalități concrete de punere în aplicare a Memorandumului amintit și a obiectivului întăririi prezenței economice americane în România, invitație acceptată de acesta.
Moarte groaznică a unei polițiste de 42 de ani
O polițistă de 42 de ani din județul Alba a murit într-un accident rutier care s-a produs în județul Cluj, în curtea gospodăriei familiei sale. Femeia lăsase o autoutilitară neasigurată pe un teren în pantă și când a vrut să o oprească a fost prinsă sub autovehicul. „Inspectoratul de Poliție Județean Alba deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 42 de ani, a colegei noastre, agent de poliție Micu Ramona Ioana din cadrul Postului de Poliție Cergău care, în seara zilei de 21 noiembrie 2020, a trecut în neființă”, a transmis, duminică, IPJ Alba. Femeia se afla, sâmbătă seară, în curtea gospodăriei familiei sale din județul Cluj.
Numărul de paturi de la ATI s-a dublat din martie până azi
Președintele Klaus Iohannis a afirmat că, din luna martie până în prezent, numărul de paturi de ATI s-a dublat, iar eforturile pentru creșterea numărului va continua. „Ambiția noastră este ca la acest capitol să fim cu un pas înaintea evoluției pandemiei”, a afirmat șeful statului. „Din aprilie și până acum, sau din martie până acum mai exact, am dublat numărul de paturi de la ATI. Deci, atenție, am dublat numărul de paturi de la ATI, pornind de la un număr deja destul de mare de paturi ATI, în comparație cu alte sisteme sanitare din alte țări, însă se vede că, din păcate, nu este încă suficient. În fiecare săptămână, prin efortul medicilor, prin efortul Ministerului, al domnului ministru personal, se adaugă zeci de noi paturi de ATI și vom continua în acest ritm, fiindcă ambiția noastră este ca la acest capitol să fim cu un pas înaintea evoluției pandemiei și rezultatele de până acum au dovedit că așa a fost și așa intenționăm să continuăm”, a declarat, duminică, președintele Klaus Iohannis. Acesta a explicat că presiunea pe secțiile ATI este n continuare foarte mare. „Numărul de decese provocate de acest virus necruțător este însă în continuare prea mare. La fel, presiunea pe secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă se menține la cote foarte ridicate și, de aceea, am hotărât, împreună cu Ministerul Sănătății, să intensificăm eforturile pentru creșterea capacității acestor secții, deci capacitatea secțiilor ATI, la nivel național”, a mai declarat șeful statului. Sâmbătă, 1.132 de persoane infectate cu noul coronavirus erau internate la ATI.
Au murit încă doi dintre pacienții de la Neamț
Încă doi dintre pacienții care se aflau în Secția ATI a Spitalului Județean Neamț în momentul izbucnirii incendiului au murit la Iași. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași, Carmen Dorobăț, a precizat, duminică, pentru News.ro, că doar doi dintre pacienții care au fost transferați la Lețcani în urma incendiului de la Secția ATI a Spitalului Județean Neamț mai trăiesc. Pacienții, cu coronavirus, în stare gravă, primesc în continuate îngrijire specifică ATI. Alți doi pacienți dintre cei șase transferați la finalul săptămânii trecute au murit în ultimele zile. Sâmbăta trecută, în Secția ATI de la Spitalul Județean Neamț a izbucnit un incendiu, iar zece persoane au murit. Ulterior, au mai decedat în total patru dintre pacienții care se aflau în secție, fără să fi fost răniți în incendiu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Eurobarometru: 60% dintre europeni, interesaţi de alegerile pentru PE din iunie
De același autor
