MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cum funcționează o rețea de corupție controlată de PSD
șpăgile mărunte dar dese strânse în vămi ajungeau la lideri social-democrați sau direct în visteria partidului, susțin procurorii n în paralel, angajările la Direcția Regională de Drumuri se făceau în schimbul unor sume de până la 10.000 de euro de candidat
Parlamentarii PSD Gheorghe Dorel Căprar, Florin Tripa și Ioan Chisăliță sunt urmăriți penal de DNA pentru mai multe infracțiuni de corupție, potrivit unui comunicat remis ieri de instituție. Cele mai multe acuzații sunt reținute în sarcina șefului PSD Arad, Dorel Căprar, care ar fi avut ultimul cuvânt în cazul numirii în funcții publice a unor persoane care „ar fi avut obligația de a plăti o taxă lunară la casieria organizației județene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcția deținută”. Astfel, procurorii DNA au oferit, ieri, primele informații oficiale despre modul de operare al unor lideri PSD Arad, implicați în scandalul mitei luate de la șoferii de TIR de către angajați din vămi, arătând că o parte din banii obținuți ilegal ar fi ajuns la ei sau la partid, iar unele angajări la Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara s-ar fi făcut prin trafic de influență și luare de mită.
“Protecție” în schimbul a 19.300 de euro
DNA arată că cercetările s-au desfășurat pe două paliere. În primul, procurorii au vizat “protecția” oferită de persoanele cu funcții de conducere controlorilor de trafic, la locul de muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 100 - 500 euro lunar. “În cadrul unor agenții de control și încasare situate în punctele de trecere a frontierei ar fi existat obiceiul ca funcționarii care își desfășoară activitatea să încaseze de la transportatori, pe lângă taxele legale și sume de bani cu titlu de mită, pentru a nu constata și aplica anumite sancțiuni acestora. Spre exemplu, pentru a oferi «protecție», în perioada 2016 - noiembrie 2019, inculpata Miuțescu Elisabeta ar fi pretins și primit de la o persoană având funcția de controlor de trafic (martor în cauză) suma totală de 19.300 de euro”, precizează DNA.
Taxă la partid, în raport cu funcția primită
În al doilea rând, procurorii au reținut “modalitatea în care se făceau angajările în structurile locale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, respectiv pe linie de partid și cu remiterea unor sume de bani”. “Astfel, în perioada iunie - noiembrie 2019, inculpații Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian și suspectul Căprar Dorel Gheorghe și-ar fi folosit influența conferită de calitățile lor de persoane cu funcție de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcțiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timișoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi. De menționat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaților, urmând ca decizia finală să îi aparțină suspectului Căprar Dorel Gheorghe”, susțin procurorii.
Conform DNA, existau și situații în care candidaților care aveau susținere politică nu li se mai pretindea și remiterea unor sume de bani.
“Distinct de folosirea influenței politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro și 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp șef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l privește pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins și acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remiși în mod direct la casieria organizației județene de partid”, arată comunicatul DNA.
De asemenea, cercetările au mai stabilit că șefi din cadrul DRDP Timișoara sau alte instituții locale sau regionale, susținute de partid în acele funcții, ar fi avut obligația de a plăti o taxă lunară la casieria organizației județene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcția deținută.
Alegerea noii conduceri a CSM, amânată
n magistrații au supus la vot de două ori candidatura judecătorului Nicoleta Țînț, dar scorul a fost același: 9 la 9
Alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată pentru săptămâna viitoare, a anunțat, ieri, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în cadrul ședinței de Guvern. Magistrații au supus de două ori la vot candidatura judecătorului Nicoleta Țînț, de fiecare dată înregistrându-se 9 voturi “pentru” și 9 voturi “împotrivă”. Data următoarei ședințe nu a fost încă anunțată oficial.
Schimb de replici între Iohannis și judecătoarea Baltag
Președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, în ședința Consiliului Superior al Magistraturii că nu dorește să se implice în Justiție, deși este “cel mai votat dintre politicieni”, de aceea nu va participa la prezentarea bilanțului și la alegerea noii conduceri. “Ca atare, dacă nu vă supărați, eu mă voi retrage și vă las să continuați”, a spus Iohannis după ce și-a prezentat dicursul. În replică, judecătoarea Gabriala Baltag i-a spus prședintelui că a trasat “recomandări imperative”. “Cu toate că aș fi crezut că e reală dorința dumneavoastră de a nu vă implica, tocmai ce mai înainte ați rostit câteva recomandări care par cumva imperative pentru noi. (...) Este adevărat că justița a trecut printr-un an greu, de fapt nu știu când a fost mai simplu. Ne-am bucura foarte mult și am încredere că veți da semnalul către celelalte două puteri, ca Justiția să nu mai fie obiect și subiect de campanie electorală. Pentru noi ar fi cel mai important acest aspect, pentru că Justția este subiect de campanie electorală de prea multă vreme. Ne-am întrebat ce ar fi politicienii dacă nu ar fi justiție, probabil nu ar mai fi politicieni. Vorbeați despre cetățeni și nu pot să nu mă gândesc că mi-aș dori să vă gândiți la suferințele acestor cetățeni, la impactul unor intervenții oculte, de natura protocoalelor secrete. Aș vrea ca președintele să poată vorbi deschis despre acest lcuru. Că este o realitate”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.
Șeful statului i-a atras atenția că el nu mai este în campanie electorală de aceea poate vorbi deschis. “Este foarte adevărat că într-o campanie electorală, într-o Românie normală, nu avem ce discuta despre Justiție, dar, pentru asta, toți actorii implicați în aceste demersuri - și CSM de exemplu – trebuie să-și asume rolul și responsabilitatea pentru care răspund fața românilor. Cred că în România normală judecătorii judecă drept, justiția își face treaba fără să fie comentată în varii circuite politice, niciun politician nu încearcă să diriguiască justiția și niciun magistrat nu acceptă discuții cu un politicin care încearcă să diriguiască justiția. Cred că împreună, acum, chiar avem șansa să realizăm acest lcuru”, a mai spus șeful statului. Anterior, acesta a declarat, în discursul rostit în debutul ședinței CSM, că recomandările instituțiilor europene în domenul justiției nu sunt facultative și ele trebuie transpuse în legislația națională.
Eliminarea pensiilor speciale: Un pas înainte, doi pași înapoi
n comisia de Muncă de la Cameră a amânat proiectele PNL și USR
Comisia de muncă a Camerei Deputaților a amânat ieri luarea unei decizii referitoare la inițiativele legislative depuse de PNL și USR pentru eliminarea pensiilor speciale. Propunerea de amânare a fost făcută de președintele Comisiei, deputatul PSD Adrian Solomon, care a spus că înainte de luarea unei decizii este nevoie de un punct de vedere de la Ministerul Muncii pe subiect. Solicitarea lui Solomon a fost aprobată aproape în unanimitate, cu 18 voturi “pentru “ și 2 abțineri”.
La dezbaterile din Comisia de Muncă au fost prezenți reprezentanții beneficiarilor de pensii speciale, care au solicitat la unison respingerea proiectelor de abrogare a pensiilor speciale. Ambele inițiative au fost respinse de Senat, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Deputat USR: Cea mai mare pensie din România este 15.500 de euro pe lună
Deputatul Claudiu Năsui, liderul USR București, spune că soluția în cazul pensiilor speciale este plafonarea lor, pentru că pensiile militarilor și magistraților, care au un statut special, reprezintă 97% din total. Declarațiile lui Năsui vin după ce, luni, Raluca Turcan a spus că PNL a luat decizia să susțină anularea pensiilor speciale cu excepția celor militare și ale magistraților. “Oare dacă tăiem toate pensiile speciale mai puțin 97% dintre ele, se mai cheamă că tăiem pensiile speciale?”, a scris deputatul USR pe Facebook. El spune că cea mai mare pensie specială din România este de 74.000 de lei (15.500 de euro), iar sistemul care permite acest lucru trebuie să se oprească. “Tocmai de aceea proiectul USR prevedea plafonarea pensiei pentru aceste două categorii (militari și magistrați)”, afirmă Năsui, precizând că acest proiect a fost deblocat și a ajuns la comisia de muncă “după câțiva ani în care a fost tărăgănat și oprit pe unde s-a putut prin Parlament”. “Doamna Turcan a declarat ieri că PNL își dorește desființarea pensiilor speciale mai puțin pentru militari și magistrați unde nu ar face nicio modificare. Lucrul acesta ar fi o greșeală. Dacă tot avem oportunitatea să schimbăm ceva, ar trebui să o facem în profunzime”, a argumentat deputatul USR.
Un angajat de la Protecția Copilului, reținut în dosarul de sclavie din Maramureș
Un angajat al DGASPC Maramureș a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, în dosarul Projekt Maramureș, în care mai multe persoane sunt acuzate că au exploatat prin muncă adolescenți germani, unii minori. Au mai fost reținute două persoane, angajați ai asociației care administra centrul în care se desfășurau așa-zisele acțiuni pentru recuperarea și reintegrarea socială a tinerilor. “În cauză există suspiciunea rezonabilă că, inculpatul Iusco Marcel Vasile, în calitate de funcționar public, angajat al D.G.A.S.P.C.- Maramureș în funcția de asistent social, fiind desemnat manager de caz în privința serviciului social prestat în cadrul «Centrului de asistență și sprijin pentru reabilitarea social a copiilor și tinerilor cu probleme comportamentale Projekt Maramureș», a permis membrilor grupului infracțional organizat să își desfășoare activitatea infracțională sub o aparentă legalitate, aceștia obținând nestingheriți foloase patrimoniale necuvenite. În fapt, s-a constatat că, inculpatul, deși avea cunoștință că respectivul centru nu era licențiat să funcționeze în condițiile impuse de lege ca și serviciu rezidențial, nu a îndrumat responsabilii acestui centru în vederea licențierii. Totodată, nu a sesizat și nu a solicitat lămuriri cu privire la copiii care erau dați în familii, încălcându-se hotărârile judecătorești care prevedeau «plasament la Asociația Esperando în Centrul din Vișeu» și a întocmit rapoarte de control neveridice, fără a face verificări efective cu privire la situația copiilor”, a transmis, marți DIICOT.
În august, polițiștii și procurorii DIICOT au destructurat, în urma unor percheziții făcute marți în județul Maramureș, o grupare formată din opt persoane, care se ocupa cu trafic de persoane, trafic de minori și lipsire de libertate în mod ilegal. Din grupare făceau parte și doi cetățeni germani, soț și soție, iar sub pretextul unor activități educative pentru recuperarea și reintegrarea socială a exploatat prin muncă mai mulți adolescenți germani, unii minori. Aceștia erau puși să facă munci epuizante în gospodăriile unor localnici din anturajul suspecților, peste capacitățile și limitele fizice ale vârstei lor ori afecțiunilor de care suferă, fiind umiliți, ținuți în sclavie, bătuți și amenințați, unele dintre victime având intenții suicidale din această cauză.
Octombrie: Natalitatea a crescut, mortalitatea a scăzut
Populația României a continuat scăderea din cauze demografice, dar declinul a încetinit semnificativ în luna octombrie, când s-au pierdut 2.780 de locuitori, față de 7.478 în aceeași lună a anului 2018, în condițiile în care natalitatea a crescut, iar mortalitatea a scăzut, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În luna octombrie s-a înregistrat nașterea a 18.230 copii, cu 523 mai mulți copii decât în luna septembrie, și cu 2.852 mai mulți față de aceeași lună din 2018. Totodată, în octombrie, s-au înregistrat 21.010 decese, cu 1.964 decese mai multe decât în luna septembrie și cu 1.846 mai puține față de aceeași lună din 2018.
În luna octombrie, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.384 căsătorii, cu 4.010 mai puține decât în luna septembrie. Numărul divorțurilor a fost de 2.477, cu 26 mai puține decât în luna septembrie.
Iohannis retrage decorațiile tuturor condamnaților penali
Președintele Klaus Iohannis a anunțat ieri că a decis să retragă decorațiile tuturor persoanelor care au condamnări penale și că a început efectiv această procedură. El a făcut aceste precizări după ce a fost întrebat dacă îi va retrage distincția lui Adrian Năstase, care a participat la recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni. Iohannis a spus că a decis să îi retragă distincția lui Adrian Năstase, dar și celorlalte persoane condamnate penal și decorate.”Am demarat această procedură și sper că va fi finalizată în foarte scurt timp”, a declarat președintele.
Fostul premier Adrian Nastase, condamnat de două ori la închisoare cu executare pentru fapte de corupție, a fost invitat de Administrația Prezidentială la recepția oferită la Cotroceni de Ziua Națională.
Președinția a transmis că invitarea lui Năstase s-a făcut “conform legii”, în “calitate de decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce”. Adrian Năstase a fost decorat în 2002, când era prim-ministru, de către președintele de atunci Ion Iliescu. Năstase a primit Ordinul Național “Steaua României” în grad de Mare Cruce “pentru întreaga activitate pusă în slujba promovării și dezvoltării României, pentru competența și abnegația dovedite în actul guvernării”.
Profesorii pensionari ar putea avea de ales între pensie și salariu
Profesorii pensionari vor avea de ales între pensie și salariul pe care îl obțin în sistemul de educație. Premierul Ludovic Orban a spus ieri, într-o conferință de presă, că în privința dascălilor Guvernul se gândește dacă va crea o excepție. Premierul a precizat că măsura alegerii între pensie și salariul de la stat a fost propusă pentru că există foarte mulți care s-au pensionat repede după anumite legi speciale, iar apoi s-au reangajat tot în sistemul public. “Noi am anunțat că intenționăm, să nu mai permitem ca o persoană care s-a pensionat nu poate să cumuleze pensia, cu salariul cu altă formă de plată din salariul public. Nu interzicem, dar dacă vrea să lucreze în sistemul public nu va avea pensie. Poate să aleagă între venitul pe care-l încasează din salariu și venitul pe care-l încasează din pensie. Nu mi se pare normal în condițiile în care administrația are nevoie de sânge proaspăt, modern, are nevoie de adaptare la schimbările care se petrec în societate. Foarte mulți dintre cei care s-au angajat în sistemul public sunt cei care s-au pensionat mai repede după diferite legi speciale de pensionare”, a spus Ludovic Orban. Întrebat ce va face în cazul profesorilor Orban a spus că se gândește. “Știți cum e, în momentul în care faci excepții deschizi poarta la excepții pentru orice categorie. Ne gândim! (...)În momentul în care creezi o excepție deschizi cutia Pandorei”, a spus Orban.
Premierul a spus că se poate găsi o soluție pentru mărirea vârstei de pensionare. “Din punctul meu de vedere sunt domenii de activitate în care ar trebui lăsați angajații să decidă ei dacă se pensionează. Să se mărească vârsta de pensionare de la 65 la 70 de ani. În medicină, de exemplu, sau în educație. Să decidă ei, adică să nu vină cu sistemul ăsta prin care sunt la mila unui director de școală să li se prelungească sau să nu li se prelungească dreptul de a profesa cu un an. Dacă se pot pensiona la 65 de ani bine, dacă nu să prelungească. Să fie decizia lor”, a spus Ludovic Orban.
Potrivit statisticilor un procent cuprins între 3 și 4% dintre profesori sunt pensionari. Pensiile profesorilor sunt în prezent cuprinse între 1.500 lei și 1.900 de lei. Cei care au deținut funcții de conducere pot ajunge la pensii de 2.200 lei.
