MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cu ce guvern (nu) va trece Orban prin Parlament
Cum arată schița guvernului Orban, cu care PNL va intra la negocierile cu partidele n un fost judecător constituțional explică de ce Cabinetul Dăncilă ar putea să rămână în funcție până în noiembrie 2020 n social-democrații au pregătit tactica pentru amânarea votului din Parlament
Liberalii vor să vină în Parlament cu lista miniștrilor noului guvern săptămâna viitoare, miercuri sau joi. Până atunci, Ludovic Orban va avea negocieri succesive cu partidele care au susținut moțiunea de cenzură, în discuții urmând a fi abordate și variantele pe care liberalii le-au pus pe hârtie pentru noul Cabinet. Pe lista lui Orban, pentru fiecare minister sunt luate în calcul mai multe nume, iar în privința cooptării altor partide la guvernare varianta PMP are șanse reduse de vreme ce ALDE și UDMR și-au exprimat public opoziția.
Premierul desemnat nu a asumat public niciun nume de viitor ministru, pe lista sa, în dreptul fiecărui minister, fiind în medie trei variante de titulari. Potrivit unor surse citate de HotNews.ro, liberalii au convenit ca oamenii din prima linie a partidului să nu facă parte din acest guvern de tranziție, excepție fiind Raluca Turcan pentru care se ia în calcul funcția de vicepremier. Surse din PNL susțin că Ludovic Orban ar vrea ca majoritatea posturilor din guvern să fie asumate de oameni de partid, însă pentru unele dintre ele nu sunt excluși oameni din afară. Pentru Ministerul de Externe în lista noului guvern figurează Bogdan Aurescu, în prezent consilier prezidențial. De asemenea la Ministerul Apărării. Și la Justiție în cărți poate intra un independent, specialist în domeniu, chiar dacă în acest moment printre liberalii cotați cu șanșe la portofoliu este și deputatul Ioan Cupșa.
Pe lista lui Ludovic Orban, în dreptul ministerului de Finanțe sunt trecute numele lui Florin Cîțu, Lucian Heiuș și Bogdan Iulian Huțucă, cele mai mari șanse avându-le ultimii doi. La Sănătate, cel mai probabil portofoliul va reveni unui manager din sistem, cotat cu șanse fiind Vasile Rîmbu, de la Suceava.
Pentru Educație, care va îngloba Cercetarea și Tineretul și Sportul, după Raluca Turcan, în cărți a intrat Monica Anisie, profesoară și șefa PNL sector 2. Pentru Ministerul de Interne, cel mai vehiculat nume a fost cel al senatorului Marcel Vela. La ministerul Transporturilor, care ar urma să se comaseze cu Comunicațiile, în cărți este Lucian Bode, iar la Agricultură, Emil Dumitru, Nicolae Giugea și Adrian Oros.
Pentru Fonduri Europene pe listă sunt Bogdan Glăvan, dar și Violeta Alexandru, șefa PNL București fiind favorită, totodată, și pentru Ministerul Muncii. La Mediu, pe listă este Costel Alexe. Robert Sighiartău a fost primul nume al liberalilor pentru Dezvoltare Regională, însă în cărți a intrat și Laurențiu Leoreanu. La economie, între numele de pe lista scurtă sunt Virgil Popescu și Ion Ștefan.
Ludovic Orban vrea ca Guvernul pe care îl va conduce să aibă maximum 16 ministere, multe dintre cele din actuala structură urmând a fi comasate.
Pretențiile lui Tăriceanu
ALDE poate susține în Parlament învestirea Guvernului Orban, dar nu necondiționat, a declarat, ieri, președintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu. El a precizat că printre condiții se numără menținerea cotei unice de impozitare, continuarea marilor proiecte de infrastructură, fără ordonanțe de urgență privind Justiția și lipsa reprezentanților PMP din Cabinet. Pe de altă parte, liderul ALDE a subliniat că, atât timp cât există soluții politice pentru constituirea unui Guvern și a unei majorități, nu vede care ar fi rostul alegerilor anticipate, “decât prelungirea agoniei actualului Guvern”. El a reafirmat că ALDE nu va intra la guvernare.
Cât timp poate rămâne Guvernul Dăncilă interimar?
Viața Guvernului interimar al Vioricăi Dăncilă poate fi prelungită până la alegerile din 2020, în cazul în care PSD va opta pe termen lung pentru strategia anunțată deja - neasigurarea cvorumului la votul de încredere pentru premierul desemnat. Pentru a asigura cvorumul, premierul desemnat are în față o misiune delicată: să convingă cvasimajoritatea parlamentarilor care au votat moțiunea de cenzură să voteze Guvernul, deci să aducă la aceeași masă, pe lângă PNL, USR, ALDE, ProRomânia, UDMR, PMP și minoritățile. “Parlamentul poate juca până în noiembrie 2020, la alegeri, pentru că PSD are încă majoritatea parlamentară, iar Guvernul Dăncilă poate fi urnit din loc doar în momentul în care un nou guvern depune jurământul. Și PSD nu vrea nici alegeri anticipate, vrea alegeri îndepărtate, ca să uite lumea de ei”, a explicat pentru site-ul hotnews.ro fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.
Parlamentarii PSD nu doar că nu vor vota pentru învestirea noul guvern, dar nu vor asigura nici cvorumul necesar ședinței în care Parlamentul trebuie să acorde votul de încredere noului Cabinet. Primul din PSD care a spus-o a fost șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: “Au demonstrat la moțiunea de cenzură că au cvorum, să demonstreze și acum. Nu este treaba PSD. Țara este condusă acum de Klaus Iohannis și de PNL”, a susținut Ciolacu.
Dacă nu va fi cvorum, este o ședință de Parlament ratată, neținută, nu înseamnă că s-a realizat votul și că propunerea președintelui de premier a picat. Înseamnă că Parlamentul trebuie să stabilească o nouă ședință, fără să fie nevoie ca președintele să facă o nouă propunere de premier, a explicat Zegrean. “Dacă Parlamentul ar fi o instituție deșteaptă, s-ar prezenta și ori ar admite, ori ar respinge premierul desemnat și echipa lui”, a precizat fostul judecător al CCR.
Augustin Zegrean a mai explicat că nu există interdicția ca președintele să nominalizeze aceeași persoană prim-ministru de mai multe ori chiar dacă Parlamentul nu îi dă votul de încredere. “Dacă președintele propune și a doua oară aceeași persoană pentru premier, iar aceasta este respinsă la vot, nu se poate trece la dizolvarea Parlamentului, pentru că Constituția vorbește despre două propuneri succesive, nu despre aceeași propunere de două ori. Președintele poate propune aceeași persoană și de 5 ori, pentru că o a doua propunere se consideră doar o altă persoană nominalizată pentru premier. Nu este conflict juridic dacă vine din nou cu aceeași persoană. Președintele poată să vină de 5 ori ori cu Ludovic pentru vot în Parlament, iar Ludovic poate veni de 5 ori cu aceeași listă de miniștri sau cu o altă listă, dar faptul că îl resping de 5 ori nu duce la declanșarea mecanismului de dizolvare a Parlamentului. Pentru ca această procedură să fie declanșată, trebuie respinse 2 propuneri succesive în 60 de zile, propuneri succesive însemnând nume diferite”, a spus Zegrean.
Cum vrea PSD să boicoteze învestirea Guvernului Orban
Social democrații vor să amâne cât mai mult învestirea noului Guvern și intenționează să boicoteze în Parlament calendarul audierilor. Surse social democrate au declarat pentru HotNews.ro că parlamentarii PSD vor absenta la prima ședința a conducerii Parlamentului, mai exact la ședința Birourilor Permanente astfel încât calendarul audierii miniștrilor propuși să fie întârziat cât mai mult.
“Calendarul dezbaterilor trebuie să cuprindă maxim cinci audieri de candidați pe zi. Vom încerca să amânăm cât mai mult votul și să arătăm românilor că PSD știe să facă Opoziție și că Iohannis și Orban nu au o majoritate în Parlament”, au explicat sursele citate. De precizat este că PSD are cel mai mare număr de parlamentari în forurile de conducere ale Parlamentului și au nevoie doar de un singur vot pentru a face majoritatea decizională. Situația este asemăntoare și în comisiile de specialitate.
De asemenea, social-democrații sunt convinși că Orban nu va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament și că primul Executiv propus de liderul PNL va pica la vot. “Primul cabinet propus de Orban are șanse mari să pice la vot. Încercăm să amânăm cât mai mult audierile și votul de inevstitură astfel încât cel de-al doilea Cabinet propus să fie discutat în Parlament în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”, susțin sursele social democrate.
Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment PNL are doar 94 de voturi și până în prezent doar cei 17 parlamentari ai minorităților au anunțat că în mod cert vor vota Guvernul. Premierul desemnat Ludovic Orban mai are nevoie de 122 de voturi pe care trebuie să le adune de la USR (40), PMP (18), UDMR (30), Pro România (35) și ALDE (20). Liberalii pot negocia și cu 7 deputați și senatori car sunt neafiliați unui partid politic.
PNL, PSD, același număr de tururi
n inițiativa USR privind revenirea la două tururi de scrutin a picat la Senat, după ce parlamentarii PSD și UDMR au votat împotriva, iar liberalii au cam chiulit la vot
Propunerea legislativă a USR privind alegerea primarilor în două tururi a fost respinsă ieri la Senat prin voturile UDMR și PSD. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz. Raportul de respingere a fost adoptat cu 44 de voturi “pentru”. Împotriva raportului s-au pronunțat 31 de senatori. “PSD și UDMR nu sunt partide naționale, democratice. Sunt o gașcă de baroni locali care vor să conducă primăriile și județele ca niște moșieri. Și asta au dovedit astăzi în Senat când au votat împotriva alegerilor pentru primar în 2 tururi”, a scris pe Facebook senatorul USR Vlad Alexandrescu.
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin este una dintre condițiile impuse de USR și de PMP pentru susținerea Cabinetului Orban la votul de învestitură în Parlament. Această măsură are și susținerea ALDE. UDMR nu este însă de acord și vrea menținerea variantei actuale.
De altfel, premierul desemnat Ludovic Orban a fost întrebat marți în legătură cu acest subiect. “Avem un proiect de lege în Parlament în dezbatere la Camera Deputaților. Există un proiect înaintat de PMP tot legat de alegeri în două tururi. Îl vom vota. PNL susține alegerea în două tururi. UDMR are dreptul să-și exprime punctul de vedere la votul din Parlament pe proiectul respectiv. Nu putem să determinăm un partid să voteze altfel decât cred ei”, a spus Ludovic Orban.
USR: Alegerea în două tururi, prima dintre condițiile pentru votarea viitorului Guvern
După votul de la Senat, USR a cerut partidelor parlamentare nu doar să declare că țin cont de voința cetățenilor, ci să și acționeze ca atare. Reprezentanții formațiunii au subliniat că acest proiect este prioritar pentru ei și este prima condiție pentru susținerea viitorului Guvern. USR a subliniat că “UDMR a votat alături de PSD pentru respingerea proiectului USR, dar și că PNL, ALDE și Pro România au avut aproape jumătate dintre parlamentari absenți”. “Probabil sunt mai importante negocierile pentru un posibil viitor beneficiu într-o guvernare liberală decât să ne asigurăm, cu toții, că localitățile României nu mai sunt administrate de oameni ce reprezintă doar 10-11% dintre locuitori”, a mai transmis USR.
De altfel, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a punctat și el, ieri, că PNL a chiulit de la votul din Senat unde a fost respins proiectul. “Ce face PNL când e vot în Senat?! Chiulește, evident! Doar 10 senatori PNL din 26 au venit la vot! Asta să știți când îi mai auziți rupându-și cămașa de pe ei la televizor de grija țării”, a scris, pe Facebook, Marce Ciolacu.
UDMR: Modificarea legii, neconstituțională
Cseke Attila susține că senatorii UDMR au votat împotriva alegerii primarilor în două tururi deoarece există o decizie a Curții Constituționale potrivit căreia este neconstituțională modificarea legii electorale cu mai puțin de un an până la alegerile locale. De asemenea, spune el, Comisia de la Veneția recomandă să nu se facă intervenții legislative în domeniul electoral cu mai puțin de un an înaintea scrutinului. “După iunie 2020 putem dezbate acest subiect. Dar, până atunci, acest subiect este închis, până atunci legea electorală nu trebuie modificată nici prin Ordonanțe de Urgență, nici prin proiecte legislative”, a precizat el.
Peste o treime dintre vârstnicii României se află în risc de sărăcie
Peste o treime (36,7%) dintre vârstnicii României (populația de peste 65 de ani) se află în risc de sărăcie, adică aveau venituri sub 60% din mediana națională, iar din acest punct de vedere, situația este la cele mai grave cote din 2009 și până acum, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit infograficului referitor la riscul de sărăcie al categoriilor vulnerabile din România, femeile sunt afectate în mod disproporționat, probabilitatea ca o femeie vârstnică să fie în risc de sărăcie fiind mai mult decât dublă prin comparație cu a bărbaților. În 2018, 43,4% din totalul femeilor de peste 65 de ani se aflau în risc de sărăcie, față de 19% în cazul bărbaților de peste 65 de ani, arată sursa citată. “Între 2009 și 2018 riscul de sărăcie în rândul bărbaților vârstnici din țară a rămas aproape identic (17,8% respectiv 18,8%). În același interval de timp, riscul de sărăcie în rândul femeilor vârstnice, deja mult mai mare decât în cazul bărbaților, a crescut semnificativ ajungând să afecteze 43,4% dintre ele”, arată sursa citată.
Sursa datelor folosite în infografic este Eurostat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
