MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cu ce gânduri încep partidele sesiunea parlamentară de toamnă
Parlamentul reintră, la 1 septembrie, în sesiune ordinară, cu desemnarea unui nou premier drept cap de listă pe agendă. De peste 130 de zile, România este condusă de un guvern interimar - un record de longevitate pentru un Executiv provizoriu în perioada postdecembristă.
Prima încercare de deblocare a fost nominalizarea lui Eugen Tomac pe 4 iunie, care a stârnit imediat un scandal în PNL - liderii partidului au acuzat că lista de miniştri favoriza PSD, iar Bolojan a respins public formula propusă. Fără susţinerea PNL şi USR, Tomac şi-a retras mandatul pe 14 iunie. Nicuşor Dan l-a desemnat apoi pe Adrian Veştea, al cărui guvern a fost respins la vot cu doar 189 de voturi "pentru", mult sub pragul de 233 necesar. Nominalizarea lui Veştea a scindat şi mai mult PNL: un grup de parlamentari care l-a susţinut, în ciuda deciziei oficiale a partidului, au ajuns să conteste în instanţă propria conducere, obţinând suspendarea unor decizii ale conducerii PNL.Aşa că partidele intră în noua sesiune nu doar cu proiecte legislative, ci şi cu o criză de guvernare nerezolvată.
PSD: Grindeanu îşi asumă oficial funcţia de premier
PSD a tranşat, chiar în ziua predeschiderii sesiunii, ambiguitatea legată de propria candidatură. Conducerea partidului s-a reunit luni, 31 august, la Sinaia, în şedinţa Consiliului Politic Naţional, iar mesajul a fost unul ferm.
Secretarul general Claudiu Manda a confirmat dimineaţă, la sosirea la Sinaia, că partidul are o singură variantă de premier - Sorin Grindeanu - şi că această poziţie nu se schimbă. Manda a susţinut totodată că social-democraţii dispun deja de voturile necesare pentru un guvern minoritar. După încheierea şedinţei, Grindeanu însuşi a confirmat public că îşi asumă funcţia: se declară pregătit să preia mandatul de premier, subliniind însă că desemnarea oficială rămâne atribuţia preşedintelui. El a precizat că partidul şi-ar dori un guvern format până pe 15 septembrie.
Totuşi, liderul PSD a recunoscut şi limitele actuale ale poziţiei partidului: nu poate prezenta preşedintelui o majoritate parlamentară gata negociată, ci doar cele 127 de voturi proprii ale PSD, cel mai mare grup din Parlament. Pe masă rămân două variante puse înainte de partid: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv construit în jurul PSD, cu miniştri şi din alte formaţiuni - dar, în ambele cazuri, condiţia e ca PSD să facă parte din guvern. Grindeanu a insistat şi pe un set de condiţii prealabile: negocierea unui program de guvernare cu obiective, termene şi surse de finanţare clare, înainte de discuţia despre împărţirea funcţiilor.
PNL: divizat pe premier, cu agendă proprie pentru toamnă
PNL rămâne divizat pe tema propriei ieşiri din impas. Un grup de 17 parlamentari liberali refuză să mai susţină formula Bolojan, ceea ce a golit de facto varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR susţinută iniţial de conducerea partidului. Bolojan a exclus, pe 19 august, sprijinirea unui guvern condus de PSD, acuzând partidul că nu şi-a respectat înţelegerile de guvernare anterioare.
Dincolo de criza premierului, PNL vine în sesiune cu un pachet propriu de priorităţi legislative, anunţat pe 27 august de liderul deputaţilor, Gabriel Andronache: reforma administraţiei publice centrale şi a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, o reformă electorală care să reducă dimensiunea Parlamentului şi a administraţiei locale, alături de o reformă a finanţării sănătăţii şi aplicarea legii lustraţiei. Condiţiile puse luni de Grindeanu au primit un răspuns dur din partea liberalilor. Deputata Raluca Turcan a reacţionat ironic pe reţelele sociale, făcând aluzie la un dosar DNA legat de un apropiat al liderului PSD, în care ancheta a găsit bani într-o cutie de pantofi, sugerând că social-democraţii ar avea nevoie urgentă de resurse şi funcţii după patru luni în afara guvernării. Turcan a acuzat PSD că îşi doreşte de fapt un premier pe care să-l poată controla de la prima zi, potrivit intereselor de partid, şi a punctat că au trecut 70 de zile pentru ca social-democraţii să ajungă la concluzia pe care liberalii o susţineau încă de la începutul crizei, inclusiv aceea că decizia finală de desemnare rămâne, oricum, la preşedinte. Tonul reacţiei arată că, cel puţin la nivel declarativ, PNL nu pare dispus să cedeze uşor teren PSD în negocierile care urmează.
USR: reciprocitate, nu guvern PSD şi problema Fritz
USR intră în sesiune cu o poziţie neschimbată: partidul respinge orice guvern din care ar face parte PSD. Dominic Fritz a repetat această linie pe 27 şi 29 august, menţinând deschisă doar varianta unei formule minoritare alături de PNL şi UDMR.
Partidul se confruntă însă şi cu o problemă internă acută. Curtea Constituţională a validat, la mijlocul lui august, un amendament din legea ANI prin care orice persoană declarată definitiv în conflict de interese îşi pierde automat mandatul - amendament informal numit "legea anti-Timişoara" de Fritz, care fusese declarat în conflict de interese de instanţă încă din iunie. Nicuşor Dan a promulgat legea vineri, 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Termenul de 30 de zile după care mandatul lui Fritz încetează de drept a început deja să curgă. Pentru administrarea Timişoarei, Fritz a anunţat că proiectele oraşului vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR.
UDMR: Kelemen Hunor dezminte o schimbare de poziţie
UDMR rămâne, cel puţin declarativ, aliniat cu PNL şi USR, susţinând candidatura lui Siegfried Mureşan la funcţia de premier. Kelemen Hunor a simţit nevoia să reafirme acest lucru ferm, după ce presa română a vehiculat o variantă diferită. Potrivit unor surse politice, Kelemen Hunor le-ar fi transmis lui Grindeanu şi lui Bolojan că parlamentarii UDMR ar vota, indiferent cine ar fi, candidatul propus de Nicuşor Dan la funcţia de premier. Informaţia a fost preluată pe scară largă şi comentată ca un posibil semnal de schimbare a poziţiei UDMR.
Preşedintele UDMR a negat însă categoric acest lucru, spunând pentru publicaţia de limba maghiară Maszol că nu a făcut o asemenea declaraţie şi că poziţia partidului rămâne neschimbată: până când Nicuşor Dan nu desemnează un nou candidat, UDMR nu poate negocia cu PSD şi nu are de ce să-şi schimbe susţinerea acordată în iunie, împreună cu PNL şi USR, candidaturii lui Mureşan. Tot ce a circulat diferit în presă ar fi, în cuvintele lui, doar "invenţii, poveşti".
Hunor a subliniat şi el urgenţa formării unui guvern cu puteri depline, spunând că actuala situaţie e extrem de contraproductivă şi transmite mesajul unei clase politice incapabile să ajungă la un acord în interesul ţării. A respins însă şi varianta alegerilor anticipate, adăugând că partidul nu vrea nici să pară needucat politic, susţinând public un candidat în timp ce ar negocia, în paralel, sprijin pentru altul.
Liderul UDMR a avut însă şi critici la adresa propriului candidat comun: i-a reproşat lui Mureşan că a dispărut din spaţiul public după desemnare, fără să încerce, pe parcursul verii, să consolideze avantajul aritmetic pe care PNL, USR şi UDMR îl au împreună faţă de PSD, deşi niciuna dintre cele două tabere nu se apropie, deocamdată, de pragul de 233 de voturi.
AUR: de la priorităţi legislative la cererea de alegeri anticipate
Opoziţia - AUR, SOS România, POT şi grupul Pace-România Înainte - rămâne exclusă din negocierile pentru formarea guvernului, dar cumulează peste 130 de mandate, ceea ce o face relevantă pentru orice calcul aritmetic al unei formule minoritare. Pe 30 august, la finalul Consiliului Naţional de Conducere de la Severin, AUR a adoptat o rezoluţie prin care cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate, avertizând că blocajul politic nu mai poate continua. Partidul propune şi o modificare constituţională care ar obliga preşedintele să numească un premier într-un termen fix, sub sancţiunea dizolvării automate a Parlamentului dacă niciun guvern nu primeşte votul de încredere în 60 de zile.
În paralel, AUR a anunţat şi un pachet de rezervă de cinci priorităţi legislative, pentru cazul în care alegerile anticipate nu se materializează: reducerea TVA la 19% (cu o cotă redusă de 9%) şi a impozitului pe dividende la 8%; revenirea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; un parlament bicameral redus la 300 de membri; alegerea primarilor în două tururi şi limitarea la două mandate a conducerilor din instituţiile publice; abrogarea examenelor paralele de admitere la liceu; şi un mecanism de TVA dinamic la carburanţi.
Nicuşor Dan: consultări reluate chiar de la 1 septembrie
Preşedintele rămâne, formal, arbitrul care trebuie să desemneze următorul premier. Poziţia lui pe tema alegerilor anticipate a fost constantă: le consideră o soluţie care ar însemna doar pierderea mai multor luni, fără garanţia unui rezultat diferit.
Deja, la 21 august, erau îndeplinite formal două din cele trei condiţii constituţionale pentru dizolvarea Parlamentului - depăşirea termenului de 60 de zile de blocaj şi respingerea unei prime propuneri de premier (Veştea, în iunie). Mai lipseşte doar respingerea unei a doua propuneri de învestitură, dar surse politice indică faptul că Nicuşor Dan nu intenţionează să forţeze acest scenariu până la finalul anului. Preşedintele a confirmat, pe 29 august, o nouă rundă de consultări cu partidele chiar pentru 1 septembrie, spunând optimist că se va contura o majoritate pentru un guvern stabil. A explicat şi de ce a evitat, în vacanţa parlamentară, o nouă desemnare grăbită - riscul unei noi căderi a unui premier desemnat. Despre componenţa viitorului cabinet, s-a arătat sceptic faţă de varianta tehnocrată, considerând mai probabil un guvern cu miniştri politici.
Calculul matematic din spatele oricărei formule
O formulă construită în jurul PSD, UDMR şi al disidenţilor din PNL ar porni de la un nucleu relativ solid: 127 de parlamentari PSD, 31 UDMR, cel puţin 16 liberali disidenţi, plus 15 din cei 17 parlamentari ai minorităţilor naţionale - care au votat deja, în iunie, pentru un guvern susţinut de PSD. Adunate, acestea fac 189 de voturi, cu 44 sub pragul de 233 - exact numărul strâns, în iunie, de guvernul Veştea, respins la limită.
Diferenţa ar trebui completată din zone mai puţin previzibile: cei 18 parlamentari ai grupului "Uniţi pentru România" (printre care Victor Ponta, care s-a declarat deja dispus să voteze o asemenea formulă), grupurile mici din opoziţie (Pace-România Înainte, SOS România şi neafiliaţi, în total 42 de mandate), şi, în cel mai incert scenariu, voturi individuale dinspre AUR.
Ce rămâne de văzut
Tabloul general rămâne unul de blocaj: nicio formulă discutată până acum nu a reuşit să adune, la vot, cele 233 de voturi necesare învestirii unui guvern. Cu declaraţia fermă a PSD de luni - Grindeanu ca unică propunere de premier şi condiţionarea oricărui sprijin de participarea la guvernare - şi cu răspunsul la fel de tranşant al PNL, care respinge ideea unui guvern controlat de social-democraţi, miza consultărilor de la Cotroceni, programate pentru 1 septembrie, devine dacă cele două tabere pot trece de la schimbul de replici acide la o negociere reală sau dacă blocajul se va prelungi încă o rundă.
ANI anunţă că 55 de persoane îşi pierd mandatul sau funcţia după intrarea în vigoare a Legii integrităţii
Un număr de 55 de persoane îşi vor pierde mandatul sau funcţia după intrarea în vigoare a Legii integrităţii nr. 180/2026, anunţă, luni, Agenţia Naţională de Integritate, care declanşează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor. Printre cei vizaţi, sunt zece primari, dintre care un primar de municipiu şi patru de oraşe, 17 consilieri locali şi consilieri judeţeni şi nouă viceprimari, administratori publici şi secretari generali.
„Intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, noua abordare „mută accentul de la sancţiuni pecuniare cu o valoare modică şi cu un impact limitat către asigurarea efectivităţii normelor de integritate”: o interdicţie stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecinţele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute.
„Până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancţiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei şi 8.000 de lei. În acest context, consolidarea mecanismului interdicţiilor reprezintă o schimbare importantă: consecinţele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancţiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicţiei şi, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, precizează ANI într-un comunicat.
Agenţia demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor faţă de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situaţii de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate şi care continuă să ocupe funcţii ori demnităţi publice.
În urma verificărilor efectuate, Agenţia a identificat 55 de persoane aflate în această situaţie, astfel :
-10 primari, dintre care un primar de municipiu, 4 primari de oraşe şi 5 primari de comune;
- 17 consilieri locali şi consilieri judeţeni;
- 9 viceprimari, administratori publici şi secretari generali ai unităţilor administrativ-teritoriale;
- 13 funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi persoane cu funcţii de conducere;
- 6 persoane care deţin alte funcţii.
Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr. 180/2026, persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei „le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Ce înseamnă, în practică, „încetarea de drept"?
ANI arată că, în termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii.
Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
„Agenţia va monitoriza punerea efectivă în aplicare a dispoziţiilor legale privind încetarea mandatelor, funcţiilor sau demnităţilor publice şi respectarea obligaţiilor care revin autorităţilor şi instituţiilor în acest proces. Agenţia nu se va limita la informaţiile comunicate de instituţii sau de către persoanele care fac obiectul interdicţiei. În acest sens, procesul de monitorizare nu se va baza exclusiv pe răspunsurile transmise Agenţiei sau pe informaţiile existente în bazele de date şi evidenţele disponibile”, precizează sursa itată.
De asemenea, ANI va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot asupra situaţiilor individuale monitorizate, în special atunci când există neconcordanţe între informaţiile disponibile şi va verifica dacă încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, şi dacă interdicţia este respectată, nu doar dacă instituţia a comunicat formal adoptarea unor măsuri.
„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, arată aceeaşi sursă.
Potrivit sursei citate, noua lege consolidează şi mecanismele prin care este asigurată respectarea interdicţiilor. Astfel, nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei.
De asemenea, neconstatarea încetării funcţiei publice, în condiţiile prevăzute de lege, de către persoanele cărora le revine această obligaţie constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.
„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, precizează ANI.
Sursa citată menţionează că prin noile dispoziţii, accentul este pus nu doar pe existenţa unei constatări definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, ci şi pe punerea efectivă în aplicare a consecinţelor prevăzute de lege.
„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă”, adaugă sursa citată.
Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrităţii cu mecanisme esenţiale care ar fi trebuit să existe încă de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. După aproape două decenii de funcţionare a Agenţiei, interdicţiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecinţe normale.
„Este o schimbare de substanţă a cadrului naţional de integritate: constatarea definitivă a unui incident de integritate nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare, ci trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra exercitării funcţiei, demnităţii publice sau mandatului. Integritatea nu poate fi redusă la o sancţiune pecuniară cu impact limitat. O interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care Agenţia îl va urmări în aplicare”, mai arată sursa citată.
Cum va fi vremea în Moldova în primele două săptămâni de toamnă
Regimul termic va deveni unul normal pentru perioada din calendar la nivelul întregii țări, în următoarele două săptămâni (31 august - 13 septembrie), iar din punct de vedere pluviometric, șansele de ploaie sunt în general reduse, dar cu probabilitate mai mare de apariție în cursul săptămânii viitoare, arată prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
În Moldova, temperaturile maxime vor scădea în prima parte a intervalului, astfel că vor atinge o medie de 26 de grade, în zilele de 3 și 4 septembrie. Se remarcă încălzirea din următoarea zi (5 septembrie), iar mediat se vor înregistra 30 de grade. După aceasta, în intervalul 6-11 septembrie, media temperaturilor de pe parcursul zilei va fi de 28 de grade, iar spre sfârșitul celei de-a doua săptămâni se identifică o scădere a valorilor termice diurne până la aproximativ 25 de grade. Din punct de vedere al minimelor termice, nu se observă variații semnificative, media acestora fiind cuprinsă între 13 și 16 grade, cu cele mai mari valori în perioada 31 august - 2 septembrie și în data de 6 septembrie. Temporar, vor fi averse în ambele săptămâni analizate, însă probabilitatea va fi mai mare în intervalul 1 - 6 septembrie.
Pui de urs găsit mort pe marginea autostrăzii Sebeş-Turda
Un pui de urs a fost găsit mort luni pe autostrada A10 Sebeş-Turda în judeţul Alba. Poliţia Alba a confirmat că animalul va fi preluat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor, scrie news.ro.
Ursul a fost fotografiat de un şofer în zona Decea, imaginile fiind publicate de Ziarul Unirea. Animalul, cel mai probabil lovit de un autovehicul, a reuşit să se retragă până sub parapetul de pe marginea şoselei. El pare să fi murit pe loc, având leziuni vizibile în zona capului. Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Alba au confirmat incidentul la solicitarea ziarului Unirea, explicând că trupul neînsufleţit al animalului va fi preluat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, iar dacă autovehiculul implicat va necesita reparaţii, autorizaţia în acest sens va fi eliberată de poliţiştii Biroului Autostrăzi.
Călăraşi: Două adolescente de 14 şi 16 ani, puse sub control judiciar, după ce au bătut crunt o fată de 12 ani
Două adolescente cu vârste de 14 şi 16 ani au fost puse sub control judiciar, de către procurori, după ce au bătut crunt, într-un loc public din Călăraşi, o fată de 12 ani, în urma unui conflict spontan. Potrivit anchetatorilor, la agresiune au asistat alte două adolescente cu vârste sub 14 ani, victima având nevoie de câteva zile de îngrijiri medicale.
În ordonanţa procurorului se arată că, la data de 28 august 2026, în jurul orei 18.00, în timp ce se aflau într-un loc public din municipiul Călăraşi, cele două adolescente, împreună cu alte două minore, având vârsta sub 14 ani, au luat-o la bătaie pe o fată de 12 ani, pe fondul unui conflict spontan, aplicându-i multiple lovituri la cap şi pe corp, provocându-i leziuni traumatice evaluate la două-trei zile de îngrijiri medicale. Procurorii au mai dispus, în cazul celor două adolescente, obligaţia de a nu se apropia de victimă şi de a nu comunica cu aceasta direct sau indirect, pe nicio cale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
