Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Crește vârsta de pensionare a polițiștilor?

Ziarul de Vrancea
18 dec 2019 1634 vizualizări

Iintenția Guvernului este “foarte clară”, a anunțat ieri premierul n “La Poliția Locală m-am trezit că era un polițist care s-a pensionat la 42 de ani și care beneficia de o pensie frumoasă de peste 50 de milioane și pe lângă asta mai avea și salariu baban”, a povestit premierul Orban

Premierul Ludovic Orban a declarat ieri că intenția Guvernului este de a crește vârsta de pensionare pentru polițiști. “Intenția noastră este foarte clară: de a crește vârsta de pensionare. Când s-a modificat prin OUG sistemul acesta nesimțit de calcul al pensiilor pentru șefimea din zonele respective, s-au pensionat din zona MAI mii de cadre pentru a beneficia de condițiile privilegiate de pensionare care erau anterior modificării ordonanței. Adică, ei au dat o ordonanță de urgență, dar înainte le-au permis tuturor celor au vrut să beneficieze de pensiile respective, s-au pensionat oameni cu 40, 42, 43, 45 de ani cu niște pensii extrem de mari, au lăsat sistemul de ordine publică cu grave probleme de efectiv, care, până la urmă, au pus în pericol viața, siguranța cetățeanului, proprietatea privată, pentru că nu au mai putut să asigure toată resursa umană pentru apărare ordinii publice, a vieții și siguranței cetățeanului. Totul a fost o nebunie generalizată. Și aici o să intervenim prin lege atunci când vom ajunge la o formă a unei legi a pensiilor care să facă cu adevărat dreptate și care să corecteze toate abuzurile care au fost făcute în calculul pensiilor”, a afirmat Orban. El a arătat că o altă problemă este cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. “Foarte mulți s-au pensionat anticipat beneficiind de niște condiții de reglementări speciale, după aceea s-au angajat în sistemul public. La Poliția Locală m-am trezit că era un polițist care s-a pensionat la 42 de ani și care beneficia de o pensie frumoasă de peste 50 de milioane și pe lângă asta mai avea și salariu baban. (...) Interzicem cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. Sigur că nu interzicem oamenilor să lucreze în sectorul public, dacă vor să-și continue activitatea în sectorul public, nu avem nimic împotrivă, cu o singură condiție: nu le mai plătim pensia cât timp ocupă funcția publică, urmând ca ulterior, în funcție de anii în plus vechime pe care i-au lucrat, să le crească pensia când se vor pensiona”, a explicat premierul.

Proiectul de creștere a alocațiilor, “un populism ieftin”

Ludovic Orban a mai spus ieri că proiectul PSD de creștere a alocațiilor a fost făcut fără un studiu de impact și fără să țină cont “de situația în care se găsește astăzi România”. “Deocamdată este un vot, până intră legea în vigoare mai sunt proceduri constituționale. Este un populism ieftin al PSD care nu are niciun fundament în realitatea economică”, a afirmat premierul Ludovic Orban, într-o emisiune la Radio România Actualități. El a acuzat fosta guvernare a PSD că a lăsat vistieria țării goală, iar propunerea PSD privind majorarea alocațiilor a fost făcută fără un studiu de impact și într-un moment care nu poate fi comparat cu cel în care PNL a propus același lucru. “Noi când am propus majorarea alocațiilor pentru copii am făcut acest lucru pentru că nu mai fuseseră majorate din 2015. Era o majorare pentru care existau resurse financiare la bugetul statului. Este clar că PSD a venit cu un proiect fără niciun fel de studiu de impact și a reușit să obțină votul pentru acest proiect fără să țină cont de situația în care se găsește astăzi România”, a spus el. “Ne dorim creșterea alocațiilor, dar aceasta să fie sustenabilă, pentru că dacă o facem altfel, orice creștere de venit, de salariu, a pensiilor, duce la inflație și la erodarea puterii de cumpărare și creșterea nu se face decât pe hârtie fără ca oamenii să poată să cumpere mai mult din banii pe care-i primesc în plus”, a explicat Orban.

USR, pași în spate cu legea care pedepsește consumul de droguri

“În niciun caz, criminalizarea consumului nu este o soluție la problema consumului de droguri”, a declarat Barna, după ce parlamentarii au votat un proiect depus chiar de USR care sancționează drastic inclusiv deținerea unor droguri ușoare. Liderul USR, Dan Barna, a anunțat că partidul pe care îl conduce va propune un proiect prin care să fie mai clară diferența dintre traficul și consumul de droguri și să se elimine pedepsele penale pentru consumul propriu. Precizările lui Barna vin după ce Parlamentul a reincriminat deținerea de etnobotanice prin votarea unei legi inițiate deputata USR Lavinia Corina Cosma, la care s-au raliat zeci de parlamentari de la aproape toate partidele politice. Camera Deputaților – în calitate de cameră decizională – a decis adoptarea unui proiect de lege prin care deținerea de etnobotanice este din nou pedepsită penal, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.  „Am primit multe mesaje legate de proiectul colegei noastre, deputata Lavinia Cosma care reglementează produsele etnobotanice. Era probabil nevoie de o prezentare mai largă a inițiativei. Poziția mea personală exprimată în mai multe rânduri, dar și poziția USR este că accentul trebuie pus pe combaterea traficului de droguri de mare risc, pe informare și pe sprijin pentru cei dependenți. În niciun caz, criminalizarea consumului nu este o soluție la problema consumului de droguri”, a scris Dan Barna pe Facebook. Liderul USR precizează că bunele practici ale unor state cu reglementări moderne în abordarea fenomenului precum Canada sau California sau state europene trebuie să constituie baza de plecare pentru definirea cadrului adecvat. „Criminalizarea consumului de droguri nu face decât să vulnerabilizeze suplimentar pe cei aflați în situații de dependență. USR va susține un proiect de lege prin care să fie mai clară diferența dintre traficul și consumul de droguri și să se elimine pedepsele penale pentru consumul propriu”, anunță Barna. „Pe viitor, voi discuta cu liderul de grup de la Camera Deputaților să stabilim o procedură mai bună pentru discutarea proiectelor de lege propuse de USR și ele să fie precedate de dezbateri deschise cu societatea. USR continuă să fie partidul care aduce temele importante ale societății în dezbatere publică și în Parlament”, încheie Dan Barna.

Cine sunt eurodeputații străini care s-au opus rezoluției privind Revoluția română

Singurii eurodeputați care s-au opus ieri, în plenul PE, când a fost supusă la vot rezoluția privind comemorarea a treizeci de ani de la Revoluția română din decembrie 1989, au fost trei reprezentanți ai grupului neafiliaților și 15 membri ai grupului Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL). PE a adoptat cu o largă majoritate - 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri - rezoluția propusă de patru grupuri politice (PPE, S&D, Renew Europe și ECR). Totuși, 15 membri ai Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) au votat împotriva rezoluției, ca și trei eurodeputați neafiliați (NI). La capitolul abțineri se remarcă trei membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și șase din grupul S&D, deși cele două grupuri parlamentare s-au numărat printre cele patru care au propus rezoluția. De asemenea, s-au mai abținut la vot 15 membri ai grupului GUE/NGL , doi membri ai grupului ID (Identity and Democracy) și doi neafiliați, precum și grupul Verzi/ALE (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) în masă, în frunte cu copreședinții Ska Keller (foto) și Philippe Lamberts. Practic, cu opt excepții, care au votat pentru, toți membrii grupului Verzi/ALE s-au abținut la acest vot. Dintre eurodeputații români, care au semnat cu toții rezoluția (32), au votat în total 29, toți în favoarea textului propus. De pe lista de vot lipsesc de la PPE Cristian Bușoi și Gheorghe Falcă și de la S&D Corina Crețu. Prin rezoluția adoptată joi, Parlamentul European solicită statului român să își intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluția din decembrie 1989, iar instituțiilor Uniunii Europene și statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată.

Revoluția română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier și s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de răniți grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate. De asemenea, folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracțiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora și pentru toți cetățenii români, se amintește în text. Statului român i se reproșează în acest document, la a cărui redactare au contribuit numeroși eurodeputați români și străini din grupurile PPE, S&D și Renew Europe, că a întârziat inutil stabilirea și aflarea adevărului. Conform textului rezoluției, Parlamentul European comemorează și aduce un omagiu victimelor revoluției din decembrie 1989, precum și familiilor lor, care și-au sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a permis tranziția României către democrație, statul de drept, economia de piață, precum și integrarea sa ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană.

Demisie la Administrația Prezidențială

Jurnalista Mădălina Dobrovolschi a demisionat din funcția de purtător de cuvânt al Administrației Prezidențiale, demisie care coincide cu încheierea primului mandat al președintelui Klaus Iohannis. Doborovolschi și-a anunțat demisia, printr-o postare pe Facebook. “Am demisionat. Se încheie o etapă frumoasă din viața mea profesională, pentru care îi mulțumesc domnului președinte. Îi mulțumesc pentru încredere, susținere și ocazia de a învășa mai mult! Este momentul să mă pregătesc pentru noi proiecte”, a scris Mădălina Dobrovolschi. Președintele Iohannis urmează să depună sâmbătă jurământul în Parlament pentru al doilea mandat la Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis a semnat în 1 septembrie 2016 decretul de numire în funcția de consilier de stat a Mădălinei Dobrovolschi, care devenea și purtător de cuvânt al Administrației Prezidențiale. Mădălina Dobrovolschi a lucrat în trecut la posturile Antena 3, B1TV, iar apoi, în ianuarie 2016, a trecut la TVR. Înaintea Mădălinei Dobrovolschi, președintele Klaus Iohannis a mai avut un singur purtător de cuvânt fostul jurnalist BBC Tatiana Niculescu Bran, care a fost numită în decembrie 2014. Ea a rămas în funcție însă doar cinci luni, demisionând în aprilie 2015. Bran a declarat la acea vreme că relația sa cu presa “nu a fost cea pe care și-ar fi dorit-o”.


Noi excluderi în USR

Claudia Postelnicescu, purtătorul de cuvânt al USR Ilfov, a fost exclusă din partid, în urma unei ședințe a Biroului Național, pentru “zeci de acuzații neprobate, atacuri la persoana, calomnii”. Alți membri ai USR au fost suspendați din formațiune pentru perioade cuprinse între trei luni și un an, au anunțat reprezentanții USR.

Astfel, în cazul lui Ciprian Lupaș s-a decis suspendarea pentru trei luni, întrucât “a distribuit informații false, calomniatoare”. “Acuzațiile făcute de Ciprian Lupaș au fost ulterior preluate de întreaga presă. Ciprian Lupaș nu a făcut nicio revenire asupra afirmațiilor sale în sensul de a le retracta deși s-au dovedit false”, arată USR. Totodată, Vișinel Bălan a fost suspendat pentru un an după ce a făcut acuzații de fraudă la votul electronic pentru alegerea președintelui USR. “Aceste acuzații nu au fost niciodată probate. De asemenea a făcut acuzații de un grup infracțional în jurul președintelui USR, acuzații neprobate. Toate aceste acuzații au fost preluate ulterior de site-uri de presă sau pagini de Facebook. De asemenea, din poziția de membru BJ Giurgiu a jignit în mod repetat colegii”, spun reprezentanții USR. De asemenea, Daniel Giurcă a fost suspendat pentru 6 luni, iar Cosmin Stoienoiu pentru un an. Cei doi “au șters fișiere cu informații confidențiale din baza de date a partidului”, mai exact minutele ședințelor Biroului Național în care erau consemnate toate deciziile.

 USR a decis excluderea Claudiei Postelnicescu, purtător de cuvânt al USR Ilfov. “Claudia Postelnicescu a făcut zeci de acuzații neprobate, atacuri la persoana, calomnii, atât pe grupurile interne, cât și pe profilul public. Unele postări au fost ulterior preluate și de presă. A culminat cu acuzațiile de miercuri de la o televiziune publică”, arată USR. Conform sursei citate, toți membrii care au avut sesizări au avut dreptul să își prezinte poziția și apărarea în ședința Biroului Național.


Legea de abrogare a recursului compensatoriu, promulgată

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea de abrogare a recursului compensatoriu, care a trecut la începutul lunii decembrie de Parlament.

Abrogarea recursului compensatoriu a fost votată, în 4 decembrie, de Camera Deputaților, care este Cameră decizională în acest caz. S-au înregistrat 272 de voturi „pentru”. S-au înregistrat și 5 abțineri - 3 ale unor deputați PSD (Remus Borza, Nicolae Bacalbașa și Florin Iordache) și 2 de la UDMR (Kulcsár-Terza József-György și Márton Árpád-Francisc).

Constanța: Bărbatul împușcat de polițiști a murit la spital

Bărbatul împușcat de polițiști miercuri dimineața în cadrul unei urmăriri în județul Constanța a murit la spital, oamenii legii stabilind că șoferul care a refuzat să oprească la semnalul polișțiștilor și care la un moment dat s-a îndreptat cu mașina spre aceștia nu avea permis și se afla sub influența băuturilor alcoolice. Deocamdată nu a fost luată nicio măsură preventivă împotriva conducătorului auto. Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, în urma activităților desfășurate, polițiștii au stabilit identitatea celor trei persoane implicate în eveniment. Conducătorul auto a fost identificat de polițiști ca fiind și proprietarul mașinii. El are 32 de ani și este din comuna Săcele. De asemenea, pasagerul din dreapta a fost identificat ca fiind un bărbat de 23 de ani, din satul Gura Dobrogei, comuna Cogealac. Bărbatul împușcat de polițiști era tot din satul Gura Dobrogei, avea 32 de ani. El a murit la spital în ieri dimineața În cauză, se fac în continuare cercetări de către procurori sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor. De asemenea, pe numele conducătorului auto a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracțiunilor de conducere fără permis și conducere sub influența băuturilor alcoolice. Șoferul și pasagerul din dreapta au fost audiați de polițiști și deocamdată nu a fost luată nicio măsură preventivă în acest caz. Oamenii legii au stabilit că mașina avea parbrizul avariat în urma unui scandal produs în urmă cu două, trei zile, după ce concubina șoferului i-a lovit parbrizul cu o lopată.

Demisii în masă din Pro România

Daniel Constantin, Sorin Câmpeanu și alți 14 membri fondatori, parlamentari, coordonatori de filială au demisionat din Pro România, invocând tendința de schimbare a idealurilor și doctrinei partidului. “Inițial, proiectul Pro România a fost fundamentat pe o componentă ideologică de centru, însă am constatat o evoluție susținută spre o altă direcție, schimbându-se doctrina și idealurile. Reamintim faptul că, de când am intrat în politică, am fost adepții ideilor social-liberale, deoarece România are nevoie de politici și măsuri care să pună pe primul loc libertatea și drepturile cetățenilor, dar care includ totodată și aspectele sociale”, spun demisionarii.Demisionarii din Pro România precizează că sunt în continuare o echipă puternică și dornică să se implice într-un proiect de reformare a societății românești. Surse politice susțin că demisionarii ar putea trece la PNL.

România, pe locul 2 în topul țărilor ai căror cetățeni nu vorbesc nicio limbă străină

România are printre cele mai slabe performanțe la limbi străine, între țările Uniunii Europene. Peste 64% dintre români declară nu pot vorbi nicio altă limbă, ceea ce plasează România pe locul al II-lea în topul statelor europene care nu cunosc limbi străine. Însă este de remarcat că pe locul I este Marea Britanie (peste 65% dintre britanici declară nu știu nicio altă limbă), o țară a cărei limbă domină limbile de circulație internațională. Datele sunt valabile pentru anul 2016. Clasamentul țărilor europene în funcție de procentul populației care nu cunoaște nicio limbă străină continuă cu Ungaria și Bulgaria și este realizat de specialiștii în educație si formare de la Theknowledgeacademy.com, pe baza datelor Eurostat din 2016. De remarcat că declarațiile românilor contrastează major cu politica educațională a statului, care a introdus încă din 2011 prima limbă străină de la clasa pregătitoare (6 ani), iar a doua limbă străină încă din clasa a V-a. Formal, studiul limbilor străine plasează școala românească în topul țărilor ai căror elevi de gimnaziu învață două sau mai multe limbi străine, după cum arată tot Eurostat, în 2017. Diferența uriașă dintre orele alocate la școală pentru învățarea limbilor străine și eficiența acestora ar trebui să însemne un semnal de alarmă pentru guvernul român: orele din prezent nu se transformă în cunoașterea efectivă a unei limbi străine.

Peste 10.000 de semnături, depuse la Guvurn pentru retragerea lui Toader din Comisia de la Veneția

Reprezentanții organizațiilor civice Reset Iași și Declic au anunțat că depun vineri la guvern semnăturile petiției prin care se cere “retragerea lui Tudorel Toader din Comisia de la Veneția”, potrivit unui anunț pe Facebook. Până acum s-au strâns 10.300 semnături, iar inițiatorii îi invită pe bucureșteni în fața guvernului vineri, 20 decembrie, între orele 12:00 si 12:20, pentru a semna petiția. “Chiar dacă au trecut trei ani de la începutul celor mai mari proteste din România, încă ne pasă și mai avem energie să ne implicăm. În perioada cât a fost ministru, Tudorel a acționat exact împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția al cărui membru era și încă mai este, ca un adevărat «cal troian» perfid și toxic”, arată inițiatorii campaniei.

UE prelungește cu șase luni sancțiunile impuse Rusiei

Consiliul European a anunțat joi că a prelungit cu șase luni sancțiunile impuse Rusiei după anexarea Crimeei, în martie 2014, relatează Reuters. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel le-au prezentat săptămâna trecută șefilor de stat și de guverne din Uniunea Europeană (UE) un bilanț cu privire la implementarea acordurilor de la Minsk, încheiat în 2015 în vederea unei păci în estul Ucrainei. “În măsura în care acordurile de la Minsk nu sunt complet aplicate, Consiliul European a luat în unanimitate decizia politică de a prelungi sancțiunile impuse Rusiei”, a anunțat Consiliul într-un comunicat. Aceste măsuri de retorisiune se aplică până la 31 iulie 2020.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.