MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Conservatorii i-au cerut lui Trump să retragă trupele de la baza Kogălniceanu
Două reviste conservatoare americane au cerut administrației Trump să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu.
Într-un interviu pentru site-ul HotNews, experta în securitate Iulia Joja explică de ce semnalul poate fi unul important, avertizează că riscul unei astfel de retrageri crește cu fiecare zi și observă că autoritățile de la București ar trebui să discute, inclusiv public, planuri de contingență pentru această eventualitate, dar nu o fac.
Sub titlul „It’s Time to Cut Romania Off”, revista The American Conservative a publicat în 14 martie un articol în care a îndemnat administrația lui Donald Trump „să se decupleze de România” și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu. Autorul scrie că România „a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu”, prin decizia „antidemocratică” de a bloca candidatura acestuia. Dar merge mai departe și spune că baza este costisitoare și nu mai corespunde intereselor SUA.
După doar două zile, revista The National Interest a publicat un text asemănător, în care vorbește despre „anularea șocantă a alegerilor din România”, îi face un portret măgulitor lui Georgescu, menționează investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extinsă, și recomandă, de asemenea, retragerea trupelor din România.
Este aceasta o campanie? Mai ales că vine după declarațiile critice ale vicepreședintelui SUA JD Vance cu privire la România și după postările în serie ale lui Elon Musk în favoarea lui Călin Georgescu. „Într-adevăr mai mult de un articol, două articole la un interval de câteva zile sugerează că este vorba de o campanie și dacă ne gândim, vedem și o suprapunere în tematică, pentru că este vorba despre baza de la Kogălniceanu. Asta, deși puteam să vorbim despre altă bază, cea de la Deveselu”, a explicat pentru HotNews Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA.
„Trebuie să înțelegem posibilele legături cu Rusia”
Cele două publicații, a spus Joja, sunt relativ importante, dar cresc în importanță în contextul actual în care vedem o administrație cu o politică punitivă legat de ceea ce ei numesc „legacy media” – presa tradițională.
Sub Trump, instituții media de tradiție precum Associated Press, New York Times sau Reuters „sunt respinse într-un mod fără precedent și destul de violent de către administrație și înlocuite cu alte outlet-uri de media convenționale dar mai ales neconvenționale precum podcasturi, cu așa-ziși jurnaliști care practic fac propagandă pentru această administrație”. „Pe acest fond, publicații care sunt ideologic extrem de apropiate de această administrație, precum The American Conservative, devin mai importante. Da, nu sunt niște autori de renume, dar publicațiile sunt importante”, a adăugat Joja. Experta consideră că este important, de asemenea, să înțelegem posibilele legături și motivații, pentru că în ambele cazuri există o legătură directă între, fie autor, fie publisher-ul revistei, care au petrecut timp sau vin din Rusia.
Fostul CEO al Center for the National Interest, Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane, a păstrat legăturile cu Rusia. Autorul articolului din The American Conservative, Anthony J. Constantini, are studii la Viena și un masterat în controlul armelor și în studii strategice la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.
„Pentru Rusia, baza de la Kogălniceanu este o problemă reală”
Problematica costurilor financiare americane pentru baza de la Kogălniceanu este și ea falsă, pentru că aceste costuri pentru extinderea bazei vor fi preluate de către România, și nu de către Statele Unite, a spus ea. De asemenea, a explicat experta, nu se pune problema în acest moment de extindere a contingentului american, care într-adevăr ar însemna mai multe costuri salariale spre exemplu.
În condițiile în care Statele Unite au baze peste tot în lume, unele cu costuri foarte mari, chiar și pe flancul estic, în Polonia, este greu de crezut că reducerea costurilor din România ar fi o prioritate financiară pentru Washington. „Dar din punct de vedere strategic, este o chestiune extrem de importantă pentru Rusia”, a spus Joja.
„Pentru Rusia, o bază militară, una dintre cele mai mari baze militare NATO, în care pot fi găzduiți soldați occidentali, fie că aceștia sunt americani sau că sunt francezi, britanici sau germani, este o problemă reală”, a adăugat ea.
„Și atunci trebuie să ne gândim că nu există o coincidență, nu numai în ceea ce privește autorii și publicațiile, în legătura cu Rusia. Și că nu este o coincidență că retorica administrației Trump vizavi de întreaga problemă a flancului estic, a securității europene, a Ucrainei se suprapune cu interesele Rusiei”, a mai spus experta. „Intelligence-ul rusesc ar avea toate motivele să împingă o politică care să ducă la prevenirea, chiar și cu date false, a extinderii bazei militare de la Kogălniceanu”, a concluzionat ea.
Ce trebuie să facă România?
În acest moment, crede Joja, autoritățile de la București ar trebui să trimită public o serie de mesaje – inclusiv faptul că această bază este construită pe buget românesc sau că românii, ca și ceilalți europeni, și-au dat viața în solidaritate cu americanii. În acest context, ea a amintit de declarația lui JD Vance, care a vorbit despre statele europene ca despre niște țări oarecare, care nu au mai luptat într-un război de 30 de ani.
„Dincolo de lacunele majore ale vicepreședintelui american, aceasta este o insultă la adresa tuturor europenilor – au murit mulți europeni în războaiele americane, în care noi ne-am trimis trupe, cu scopul ca americanii să ne ajute când ne vor bate rușii la ușă”, a spus Joja.
Așadar, a adăugat ea, „aștept aceste poziționări ale oficialităților române, ar trebui să comunice public atât cu cetățenii din România, cât și cu administrația Trump, explicând pe un ton evident neconfruntativ și amintind aceste date reale, care sunt esențiale pentru securitatea națională”.
Vestea bună este că Europa a început să facă pași pentru a-și asigura securitatea, a observat experta, care a indicat spre planul Ursulei von der Leyen de 800 de miliarde de euro pentru apărare, spre investițiile care se fac în industria de profil și spre ajutorul pentru Ucraina. „Este un început sincer, la care nu aș fi îndrăznit să sper în urmă cu câteva săptămâni. Și este extrem de încurajator”, a spus ea.
Joja a atras însă din nou atenția asupra faptului că Guvernul României și Administrația Prezidențială sunt responsabile pentru negocierea și dezvoltarea planurilor de contingență necesare în cazul retragerii americane.
Ea a subliniat că înțelege că candidații la prezidențiale trebuie să aibă grijă în poziționările pe care pe care și le asumă pe această chestiune. „Dar avem autorități responsabile care nu sunt în această campanie și care ar trebui, au obligația, pentru că este deja ceasul al 12-lea, să înceapă să discute public, pe un ton care, evident, să nu creeze panică, dar să arate cetățenilor că se ocupă în mod activ de dezvoltarea de planuri pe contingență pentru a se asigura că populația României este cât se poate de sigură”, a adăugat experta.
„Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată» a premierului Ciolacu, sunt ridicole în acest moment și iresponsabile”, a concluzionat Joja.
Daniel David explică apetenţa unei părţi a românilor pentru mesaje de tip mesianic
Societatea noastră se află într-o fază de emancipare în care începi să te consideri mai important decât eşti, spune ministrul Educației
Daniel David, doctor în psihologie şi ministru al Educaţiei, explică apetenţa unei părţi a românilor pentru mesaje de tip mesianic, el arătând că, în această perioadă, societatea românească se află într-o „fază de emancipare” în care membrii săi încep să se considere mai importanţi decât sunt şi nu mai pun preţ pe instituţii, pe şefi, vor un lider special. „Cred că sunt explicaţii diferite şi cauze diferite. În acest moment, în România, cred că cauza principală este legată de faptul că o mare parte din societatea noastră se află în ceea ce noi în psihologie numim o fază de emancipare. Când eşti în proces de emancipare, încă nu eşti emancipat, dar eşti în procesul de emancipare, începi să te consideri mai special, începi să te consideri mai important decât eşti, vrei ca vocea să îţi fie ascultată. Fiindcă eşti atât de important, nu mai pui preţ pe instituţii, pe şefi. La urma urmei, de ce ai avea tu şef şi n-ai fi tu acolo? Şi urmăreşti diverse lucruri: ori să fii tu în poziţiile de putere, ori să răstorni instituţiile, să le schimbi cu altele, în care poţi să-ţi pui oamenii în poziţii de putere, iar dacă totuşi accepţi pe cineva ca fiind un lider care te inspiră, trebuie să fie un lider special, adică fiindcă tu eşti special, liderul trebuie să fie mai special. Şi atunci, în acest context în care ne aflăm, oamenii se uită la astfel de lideri. Adică oamenii de bun simţ, oamenii care sunt buni, ca să spun aşa, meseriaşi. Dacă vreţi buni administratori, buni funcţionari în zona politică, sunt sistemul. Ei trebuie schimbaţi, ei trebuie daţi jos şi ori trebuie să venim noi, ori trebuie să vină un lider cu aptitudini şi cu calităţi speciale”, a afirmat Daniel David.
Acesta spune că într-o democraţie aşezată, clasică, „caracterul ăsta special nu contează atât de mult”, accentul fiind pus mai degrabă la competenţă, pe bunul simţ. „În faza asta în care eşti în emancipare şi devii antisistem, acolo îţi cauţi pe cineva care, dacă tu eşti special, cum spuneam înainte, ăla să fie mai special”, adaugă Daniel David.
Întrebat dacă are tendinţa de a diagnostica atunci când urmăreşte viaţa politică, David a răspuns că încearcă să nu facă acest lucru. „Sigur, ca psiholog, totdeauna ai tendinţa să patologizezi normalitatea, dar eu le spun studenţilor şi fac eforturile şi încerc eu să mă educ să nu fac acest lucru. Încerc să nu fiu psiholog nici la minister, nici când eram rector la UBB, nici în guvern, nici în alt context în care nu sunt în cabinetul meu de psihologie”, a răspuns profesorul Daniel David.
Moldova l-a dat în căutare internaţională pe un deputat pro-rus care a dispărut în ziua în care a fost condamnat pentru corupţie
Autorităţile moldovene au emis un aviz internaţional de căutare pentru un deputat pro-rus, Alexandr Nesterovschi, care a dispărut în ziua în care a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupţie. Un al doilea deputat pro-rus, Irina Lozovan, care urma să fie condamnată săptămâna viitoare, a dispărut şi ea, au declarat oficialii de la Chişinău, relatează Reuters.
Ambii sunt asociaţi ai lui Ilan Şor, oligarhul pro-rus fugar, condamnat la închisoare pentru participare la o schemă de fraudă în masă, care a devalizat băncile din Republica Moldova. În prezent, Ilan Şor, refugiat la Moscova, conduce din exil un partid politic, iar guvernul proeuropean al Moldovei îl acuză că încearcă să destabilizeze statul. Mandatul de căutare pentru deputatul Alexandr Nesterovschi a fost emis vineri seara, iar ministrul de interne Daniela Misail-Nichitin a declarat că încercările de a-l localiza au eşuat. Autorităţile din ţările vecine Ucraina şi România nu au găsit nicio urmă a acestuia.
Daniela Misail-Nichitin a spus că poliţia a analizat dacă Nesterovschi, căruia i s-a acordat cetăţenia rusă în momentul anunţării sentinţei sale, se ascunde în ambasada rusă, dar acest lucru a fost infirmat. Nesterovschi a fost acuzat că a acceptat bani de la un grup criminal pentru a finanţa activităţile blocului „Victoria” al lui Şor. De asemenea, a dispărut şi deputata Irina Lozovan, care aştepta sentinţa pentru acuzaţii similare.
Şor a fost condamnat la 15 ani de închisoare acum doi ani în legătură cu dispariţia a 1 miliard de dolari din sistemul bancar în ceea ce s-a numit „furtul secolului” în Moldova, în 2014-2015.
Ciolacu: Prea am avut bun simţ, hai să îi înjurăm şi noi pe Facebook!
Preşedintele PSD remarcă „un asalt” şi dezinformări din zona suveranistă şi cere susţinătorilor partidelor aflate la guvernare să riposteze. „Stăm şi ne speriem când scrim pe Facebook că apar boţi şi tiriboţi ce-or mai folosi, că dom-le, ia uite ce mă înjură? Măi oameni, dacă e nevoie, prea am avut bun simţ, hai să îi înjurăm şi noi pe ei! Hai să vedem care sunt mai mulţi, boţii lor sau noi! De ce stăm în defensivă?”, spune Ciolacu.
Într-un discurs ţinut sâmbătă, la Suceava, la o reuniune comună a PSD şi PNL, Marcel Ciolacu reclamă un „asalt” din zona suveranistă. ”Cum adică candidatul PSD-ului, PNL-ului, UDMR-ului şi a minorităţilor să citesc ştiri şi breaking news-uri că nu ajunge în turul doi? Cum adică? Când noi decidem de la administraţie locală la administraţie centrală! Ne jignim unii pe alţii, nu ştim capacitatea noastră de luptă, stăm şi ne speriem când scrim pe Facebook că apar boţi şi tiriboţi ce-or mai folosi, că dom-le, ia uite ce mă înjură? Măi oameni, dacă e nevoie, prea am avut bun simţ, hai să îi înjurăm şi noi pe ei! Hai să vedem care sunt mai mulţi, boţii lor sau noi! De ce stăm în defensivă? Pentru că încearcă din nou să ne dezbine”, a afirmat Marcel Ciolacu.
El i-a ironizat pe candidaţii din zona suveranistă, fără a-i nominaliza. ”O să spun ceva poate de breaking news. Mie-mi pare rău de Călin Georgescu. Nu vorbesc aici de anturajul său exploziv. Mie-mi pare rău de Călin Georgescu când văd cine vrea să-l copie. Dacă cineva crede că a devenit peste noapte un mare suveranist fiindcă poartă o şapcă roşie şi altul crede că a devenit un mare suveranist că-şi schimbă ecusonul ca să stea pe locul întâi... Oameni buni, nu ăsta-i suveranism. Toţi suntem suveranişti. Toţi ne iubim România. Dar noi am avut şi avem un bun simţ. Noi avem o reţinere să ieşi în public să vorbeşti de patriotism, de ceea ce simţi”, a adăugat Ciolacu.
Cătălin Predoiu: Teza că am pierdut alegerile din noiembrie-decembrie este complet falsă
Preşedintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, cataloghează drept „complet falsă” ideea conform căreia partidele aflate la guvernare au pierdut alegerile de anul trecut. El spune că scrutinul prezidenţial a fost „viciat”, „pervertit”, iar partidele pro-europene trebuie să iasă din atitudinea defensivă.
„Forţa şi expertiza noastră politică sunt de neegalat. Nu avem practic de ce să ne punem problema câştigării acestor alegeri, dacă punem în mişcare tot ceea ce ştiţi, tot ceea ce aţi învăţat, inteligenţa politică, experienţa de campanie şi explicăm românilor, fără niciun complex, ceea ce am făcut, ce am realizat, ce facem pentru ei. Această forţă politică, aşa cum s-a spus mai înainte, pare cumva pe ici - pe colo, cumva anesteziată, cumva amorţită, spunea un coleg, letargie. De ce să fim în letargie şi de ce să fim în defensivă? Pentru că spun unii, am fi pierdut alegerile din noiembrie-decembrie. Haideţi să spunem totuşi răspicat un lucru şi să ieşim din această teză care este complet falsă! Alegerile trecute au fost alegeri viciate. Alegerile trecute au fost alegeri care au fost pervertite în rezultatul lor prin manopere care n-au fost legale, n-au fost transparente şi iată că încet, încet instituţiile statului demonstrează acest lucru. Prin urmare, nu mai trebuie să acceptăm această idee de a fi în defensivă, de a ne considera cumva pe planul doi în această luptă, cu şansele de mâna a doua”, a afirmat liderul PNL într-un discurs ţinut sâmbătă la o reuniune comună a PSD şi ONL organizată la Suceava.
Cătălin Predoiu consideră că reprezentantul formaţiunilor aflate la guvernare are prima şansă. ”Forţa reunită a celor două partide, plus minorităţi, plus UDMR nu ar trebui să ne pună probleme cu condiţia, repet, să punem toată energia noastră în mişcare. Şi cred că adunarea de astăzi este un semnal clar pentru colegii noştri, dar şi pentru adversarii noştri că ieşim din defensivă, trecem în ofensivă şi ne spunem răspicat proiectele şi programele pentru că această forţă nu o folosim de dragul ei, de dragul jocului politic, o folosim pentru o cale corectă”, a adăugat preşedintele interimar al PNL.
Lasconi promite audieri publice pentru numirea de noi judecători la CCR, care să fie apolitici
Candidata USR la prezidenţiale, Elena Lasconi promite că va face audieri publice pentru numirea de noi judecători la CCR, dacă va ajunge la Palatul Cotroceni, ea arătând că propunerea sa este ca judecătorii CCR să nu fi fost implicaţi politic anterior. Lasconi mai arată că va susţine, în CSM, scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de procurori, judecători, dar şi grefieri. În plus, preşedinta USR spune că va cere partidelor, pe lângă propunerea de prim-ministru, şi un nume pentru ministrul Justiţiei.
”Votează poziţia 3 de pe buletinul de vot şi vei avea garanţia că voi lupta să fac dreptate pentru tine! Ca preşedinte, voi face înainte de toate două lucruri simple, dar care ar putea face dreptate şi pentru cetăţean, dar şi pentru magistraţii corecţi!”, scrie Lasconi într-o postare.
Preşedinta USR precizează că va face audieri publice pentru numirea de noi judecători la CCR, pentru ca specialiştii din domeniu să vadă pe ce criterii voi face nominalizările.
”Propunerea mea este ca judecătorii CCR să nu fi fost implicaţi politic anterior. Da, sunt şi în partide buni profesionişti, dar punctul în care am ajuns cere ca cel puţin în următorii ani să nu mai avem oameni cu carnet de partid”, precizează Lasconi.
Candidata USR mai afirmă că nu putem să nu vedem că, în ultimii ani, de când s-au tot schimbat legile referitoare la investigarea penală a magistraţilor, nu mai avem decizii pe cazuri de vinovăţie a acestora. ”Trebuie făcută dreptate şi pentru magistraţii cinstiţi, care nu trebuie să stea lângă merele stricate ale sistemului juridic. Merele stricate trebuie scoase din coş. Majoritatea magistraţilor e formată din oameni cinstiţi, tocmai de aceea trebuie să facem dreptate şi pentru ei. Voi cere Parlamentului să modifice legea - iar soluţia tehnică trebuie să o găsească specialiştii în justiţie - în aşa fel încât investigarea unor asemenea cazuri şi eventuala trimitere în judecată a magistraţilor să nu fie cvasiblocată, cum se întâmplă acum”, mai declară Lasconi.
Dîncu, laude pentru Bolojan: Este singurul politician din opoziţie cu care mă întâlnesc în librării
Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu susţine că liberalul Ilie Bolojan era singurul politician din opoziţie cu care se întâlnea în librăriile din Bucureşti sau Cluj.
Europarlamentarul a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă Ilie Bolojan n-ar fi fost un candidat mai potrivit la prezidenţiale pentru coaliţia de guvernare. ”Nu-mi dau seama dacă ar fi fost un candidat mai potrivit. Ştiu bine că domnul Bolojan este un om serios. Suntem în partide diferite, colegii mei de la Bihor, de câte ori spun ceva pozitiv, se supără pe mine. Dar este singurul politician din opoziţie cu care mă întâlnesc în librării în Bucureşti sau în Cluj. Este un administrator foarte bun. Am văzut că acum, în postura de preşedinte interimar, face o figură frumoasă, corectă. Nu face exces de comunicare, nici nu se ascunde după Cotroceni, cum a făcut celălalt preşedinte, Klaus Iohannis. Cred că este foarte bun pentru ceea ce face în acest moment. Nu ştiu dacă ar fi putut să funcţioneze foarte bine ca un candidat. Un candidat trebuia să meargă la PSD şi să facă frumos, să se pozeze în spate cu trandafirii, să vorbească frumos despre social-democraţie, cum a făcut Crin Antonescu. Pentru un candidat de coaliţie ai nevoie de mare flexibilitate. Şi eu cred că domnul Bolojan este şi un om care se ţine de cuvânt. I-ar fi fost foarte simplu să facă toate aceste lucruri care ţin de actorie şi nu întotdeauna de meserie, ca să zic aşa”, a spus Vasile Dîncu.
Europarlamentarul PSD a mai fost întrebat dacă Ilie Bolojan se pregăteşte pentru funcţia de prim-ministru. ”Nu ştiu. Eu cred că în acest moment tot ceea ce are de făcut este foarte complicat. Şi n-are timp să se gândească la funcţia de prim-ministru. Pentru că în acest moment România este într-un moment de schimbare în întreaga Europ, în care se schimbă sferele de influenţă. România, dintr-o dată, trebuie să-şi asume o voce. Dintr-o dată trebuie să fie proactivă. Ani de zile am trăit următoarea iluzie, cea mai periculoasă iluzie: dacă ai parteneriate strategice şi eşti fidel Uniunii Europene, NATO sau altor prieteni de-ai noştri, tu nu trebuie să faci nimic, nu trebuie să te gândeşti la propriul tău proiect de ţară, propriul tău proiect de societate. Asta a fost cea mai mare prostie a noastră în ultimii 35 de ani. Presiunea care există pe guvern şi pe preşedinţie este cum n-a mai fost niciodată. Sigur că se pot gândi oamenii la ce vor face în viitor, dar este destul de complicat să vinzi pielea ursului din pădure când nu ştii ce se va întâmpla la alegeri”, a conchis Vasile Dîncu.
Bacău: Poliţist găsit împuşcat la scurt timp după ce a ridicat armamentul din dotare
Un poliţist de la o secţie rurală de poliţie din judeţul Bacău a fost găsit împuşcat, vineri seară, la scurt timp după ce a ridicat armamentul din dotare pentru a intra în tură. Tânărul, care activează în cadrul Poliţiei de câteva luni, a fost găsit acasă, după ce superiorii au constatat că nu s-a prezentat la serviciu. Tânărul a fost dus la spital şi operat. „În seara zilei de 21 martie a.c, în jurul orei 23.00, un poliţist din cadrul Postului de Poliţie Coloneşti s-a prezentat la sediul Poliţiei municipiului Bacău de unde şi-a ridicat armamentul din dotare pentru a-şi începe serviciul de patrulare. Întrucât nu s-a prezentat la serviciu, poliţiştii au făcut verificări la adresa de reşedinţă, fiind găsit în interior şi prezentând o plagă împuşcată în zona capului”; transmit, sâmbătă, oficialii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău.
Surse judiciare au declarat pentru News.ro că poliţistul este un tânăr în vârstă de 22 de ani. Acesta a fost transportat la spital, cu semne vitale şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale. Aceleaşi surse au precizat că tânărul activa în Poliţie de doar câteva luni, el fiind încadrat pe funcţia de agent în luna decembrie a anului trecut. Prima ipoteză este aceea că s-a împuşcat în cap pe fondul unor probleme financiare pe care le are.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ambasadorul Germaniei la Chişinău, după criticile la adresa sa, un mesaj în limba română: „Reacţiile m-au surprins”
De același autor
