MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cîțu și Ciolacu s-au înțeles să fie, pe rând, premieri
Șeful PSD, despre viitorul premier: Urmează să mergem la președintele României cu două variante, prima, prin rotație, președinții celor două partide
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că PSD și PNL vor merge la președintele României, Klaus Iohannis, cu propunerile de premier și că una din variante este ca liderii celor două partide să ocupe această funcție, prin rotație.
„Urmează să mergem la președintele României cu două variante. Știți foarte bine că președintele României este îndreptățit prin Constituție să desemneze primul ministru”, a declarat Marcel Ciolacu, la finalul rundei de negocieri de duminică cu PNL, pe programul de guvernare.
Întrebat care sunt propunerile, Ciolacu a explicat că una din variante este ca liderii PSD și PNL să ocupe, prin rotație, funcția de premier.
„Este varianta, prima, prin rotație, președinții celor două partide, vom vedea și varianta agreată de către președinte”, a declarat Ciolacu.
Președintele PNL, Florin Cîțu, afirma, anterior, că speră ca la negocierile de duminică să se discute și despre propunerea de premier, iar apoi această propunere să fie prezentată președintelui Klaus Iohannis. Întrebat când crede că s-ar putea finaliza negocierile, Cîțu a declarat: „Eu credeam că ieri, sper să fie astăzi”.
La finalul negocierilor de duminică, Florin Cîțu, a declarat că sunt mai multe variante de premier și că liderii celor două partide vor prezenta aceste variante președintelui Klaus Iohannis, apoi vor fi făcute publice.
„În ceea ce privește premierul, am discutat, vom merge la domnul președinte cu câteva variante și apoi vom veni și vom anunța și public. Va fi întâi o discuție și după aceea vom veni și public cu ele. Cel mai bine, decât să apară tot felul de de informații pe surse, când ajungem la o concluzie, vom prezenta”, a declarat Florin Cîțu. Întrebat când va avea loc întâlnirea cu președintele, Cîțu a răspuns „încă nu avem o dată”.
Întrebat, de asemenea, când se va tranșa problema premierului, liderul PNL a răspuns că în perioada următoare.
„Astăzi, mâine, poate în zilele următoare”, a declarat Cîțu.
Florin Cîțu: La pensii am discutat de o creștere de 7 la sută, dar trebuie să vedem impactul
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că a discutat cu liderii social-democrați, duminică, o creștere a pensiilor cu 7 la sută, însă trebuie calculat și impactul bugetar. În ceea ce privește alocațiile copiilor, vor crește și acestea de la 1 ianuarie 2022.
„Am agreat că vor crește și pensiile, vor crește și alocațiile și investițiile. Trebuie să calculăm impactul. La pensii am discutat de o creștere de 7 la sută, dar trebuie să vedem impactul, cât ne putem permite”, a declarat Florin Cîțu, duminică, la finalul negocierilor pe care le-a avut cu social-democrații.
Întrebat dacă vor crește și alocațiile, Cîțu a răspuns că legea în vigoare va suferi modificări.
„La alocații rămâne legea în vigoare, cu câteva modificări”, a explicat Cîțu.
Liderul PNL a adăugat că aceste creșteri se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. „De la 1 ianuarie, bineînțeles, dar repet, haideți întâi să vedem impactul și apoi să venim cu ele în detaliu să vi le arătăm, pentru că în funcție de impactul pe care îl vom calcula, după discuția de astăzi, putem să venim și să spunem dacă rămân procentele pe care le-am agreat azi aici sau se modifică”, a declarat Cîțu.
Florin Cîțu: Vom face o ședință la partid când vom avea forma finală a programului de guvernare
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că în cursul zilei de luni va fi realizată forma finală a programului de guvernare cu PSD, urmând ca apoi acest program să fie aprobat în cadrul partidului.
„Vom face o ședință la partid când vom avea forma finală a programului de guvernare. Sper că mâine, noi toți am agreat că mâine va fi forma finală. Ne trebuie o ședință pentru a aproba forma finală a programului de guvernare și o vom lua din aproape în aproape. După aceea urmează protocolul coaliției, de funcționare”, a declarat Florin Cîțu, la finalul negocierilor cu PSD de duminică, pe programul comun de guvernare.
Întrebat de ce PNL și PSD nu s-au înțeles pe partea de Finanțe, Florin Cîțu a afirmat că s-a „agreat partea finală de text”.
„Ca principii, am agreat partea finală de text. Sunt măsuri și pentru antreprenori, sunt și pe partea cealaltă. Când vor fi concret, le vom prezenta. Noi în continuare vrem măsurile pentru un sistem public eficient și performant, vrem un sistem de salarizare legat de performanță. Acum votăm forma care va fi în programul de guvernare”, a mai declarat Florin Cîțu.
Ludovic Orban: PNL astăzi nu știu dacă mai are 15-16%, iar favorabilitatea este prăbușită
Fostul președinte liberal Ludovic Orban a declarat că PNL, actualul lider al formațiunii, Florin Cîțu, dar și președintele Klaus Iohannis au cote mici de încredere în sondaje, iar „favorabilitatea este prăbușită”. Potrivit lui Orban, PNL a ajuns de la 30-32 la sută, la 15-16 la sută, întreaga echipă de conducere fiind „pilotată” de Klaus Iohannis. „Nici măcar Dragnea nu a ajuns la 73 la sută grad de respingere, adică oameni care n-au deloc încredere în el”, a mai afirmat Orban, referindu-se la Florin Cîțu.
„Pentru mine este o onoare că am fost executat de gașca demolatoare care a confiscat Partidul Național Liberal. E gașca demolatoare nu echipa câștigătoare, trebuie să ne uităm numai la efectele de pe scena politică ale acțiunii aceste găști demolatoare pilotate de Iohannis direct. Prăbușirea PNL, dacă ne uităm în toate sondajele de la o favorabilitate de 30-32 la sută, stabilă în primele șase luni ale anului, o intenție de vot de 26-27 la sută, PNL astăzi nu știu dacă mai are 15-16 la sută, iar favorabilitatea este prăbușită. Un indicator extrem de important este gradul de respingere al unei formațiuni, a ajuns la o cotă absolut incredibilă. În toată perioada în care am condus partidul, niciodată respingerea PNL nu a fost mai mare de 45 la sută”, a declarat Ludovic Orban, duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
În ceea ce îl privește, Orban a declarat că a avut, pe vremea când era premier, o cotă de încredere de 22-28 la sută.
„Eu am avut o cotă de încredere care a oscilat între 22 și 28 la sută, care este o cotă de încredere raportată la tot publicul, nu la publicul care spune că vine la vot și care a reprezentat pentru un lider al unei formațiuni politice de dreapta, o cotă de încredere semnificativă”, a declarat Orban. Întrebat de jurnalistul Sebastian Zachmann ce cote are Florin Cîțu, Ludovic Orban a precizat că oamenii nu au deloc încredere în acesta.
„7 - 7,5 și grad de respingere de 72-73 la sută. Atenție, eu nu-mi aduc aminte vreun om politic, nici măcar Dragnea nu a ajuns la 73 la sută grad de respingere, adică oameni care n-au deloc încredere în el”, a declarat Orban.
Întrebat, de asemenea, despre președintele Klaus Iohannis, dacă românii mai au încredere în el, Orban a răspuns: „Iohannis astăzi este pe 14-15 la sută cotă de încredere. Pur și simplu s-a prăbușit de la o cotă de încredere în sondajele de opinie, în primele șase luni ale anului, care îl indicau la o cotă de încredere rezonabilă de 32 - 34 la sută, pur și simplu s-a prăbușit. Și Klaus Iohannis are un grad de respingere uriaș. Există un sentiment de trădare, de revoltă din partea oamenilor care l-au votat, care practic nu mai înțeleg nimic, nu-l mai recunosc pe Iohannis”, a declarat Orban.
*************
Florin Cîțu, întrebat despre reducerea cu 25 la sută a aparatului bugetar: e nevoie de o reformă a administrației
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că își dorește o eficientizare a aparatului bugetar în care angajații să fie plătiți în funcție de performanțe, iar cei care sunt acolo „pe pile și prietenii” să „nu mai existe”. Liderul liberal a mai precizat că este nevoie de reforme în administrație.
Întrebat, duminică, despre discuțiile cu PSD privind reducerea cu 25 la sută a aparatului bugetar, Florin Cîțu a răspuns că s-a vorbit despre salarizare în funcție de performanță.
„Aici este vorba despre măsurile pe care trebuie să le avem în PNRR. Reforma pensiilor pe contributivitate, reforma salarizării, să legăm salarizarea de performanță în sectorul bugetar și atunci bineînțeles, vom avea mai multe resurse și bineînțeles este vorba de eficientizarea aparatului public. Și aici recunosc eu, în această guvernare nu am făcut eu cât doream să fac în această reformă a administrației publice și a aparatului public. Am cerut reformă la Metrorex - nu s-a făcut, am cerut reformă la CFR Călători - nu s-a făcut, am cerut reforme la toate instituțiile statului - nu s-au făcut. Și pentru că au plecat de la guvernare foștii parteneri, nu am mai avut timp să accelerăm, să apăsăm pe pedala de accelerație, să facem aceste reforme. Era o idee că OK, am avea loc să eficientizăm aparatul public și aici vă spun ce ne spun nouă oamenii, pe stradă. Aparatul bugetar este supradimensionat, serviciile pe care le primim de la stat nu sunt eficiente și eu vreau performanță de la angajații din sectorul public, vreau să fie bine plătiți cei care fac performanță, iar cei care sunt acolo pe pile și pe prietenii, să nu mai existe acolo”, a declarat Florin Cîțu.
Întrebat, de asemenea, dacă 25 la sută înseamnă disponibilizarea a 300.000 de oameni, Cîțu a explicat că e nevoie de o reformă administrativă.
„Am spus că e nevoie de o reformă a administrației pe care am început-o în acest an și așa putem să găsim resurse și pentru creșteri de salarii și pentru creșteri de pensii”, a declarat Florin Cîțu.
Liderul PNL a vorbit și despre supradimensionarea aparatului bugetar și a spus că în calitate de ministru al Finanțelor a arătat că poate să reducă cheltuielile fără să dea prea mulți oameni afară. Cîțu a mai precizat că a solicitat unor ministere să facă reforme, dar că acest lucru nu s-a mai întâmplat.
„Asta o să vedem (ce înseamnă supraimpozitarea - n.r.), după ce intrăm în discuții despre eficientizarea aparatului pubic. Eu la Ministerul Finanțelor, când am fost ministru, am arătat că poți să reduci, fără să dai prea mulți funcționari afară, să reduci cheltuielile de personal printr-o reorganizare și reducere de atribuții pentru fiecare persoană. Ideea e următoarea, nouă ne cer oamenii un aparat public eficient, transparent, unde cei care își fac treaba să fie remunerați foarte bine, pentru că vrem să aducem oameni buni în sectorul public, iar cei care nu-și fac treaba să meargă în sectorul privat. Asta ne cer nouă oamenii. Am spus la începutul acestui an că putem face acest lucru prin legea bugetului. Nu am mai avut rectificare. Eu legasem subvenția pentru Metrorex și pentru CFR Călători de o reformă. Mi s-au promis aceste reforme, nu au venit niciodată, după aceea am intrat în logica de campanie. Îmi aduc aminte că eu am cerut reorganizare la ministere și vă aduc aminte că Ministerul Sănătății nici până acum nu făcuse reorganizarea și din contră, venise cu o reorganizare care creștea numărul de personal și nu am fost de acord. Mi-a fost pusă de două ori pe masă și am spus că nu sunt de acord să creștem numărul persoanelor care lucrează”, a declarat Florin Cîțu.
Cîțu a mai subliniat că sunt primării care nu au bani nici de salarii, dar care așteaptă să primească bani de la buget.
„Sunt primării care nu își permit să plătească salariile din venituri proprii. Multe dintre ele au o colectare a taxelor foarte proastă. Acestea sunt acele autorități care și cer bani de la buget. Nu mi se pare normal ca atunci când din venituri nu poți să îți plătești nici salariile să vii să mai ceri bani de la buget. Haideți să ne așezăm și să spunem că cine face treabă bună primește bani de investiții și de la buget, dar trebuie să facem curățenie în aceste autorități locale”, a declarat Cîțu.
Orban vorbește despre un tandem - Mircea Geoană președinte, Klaus Iohannis premier, după scenariul din 2009
Fostul lider al PNL, Ludovic Orban, consideră că președintele Klaus Iohannis este autorul moral a întregii crize politice din România, începând din data de 1 iunie, când Florin Cîțu a anunțat că va candida pentru funcția de președinte al PNL. Orban mai este de părere că întregul scandal, precum și alianța cu PSD se datorează dorinței lui Klaus Iohannis de a ajunge premier după anul 2024. De asemenea, Orban vorbește despre un tandem - Mircea Geoană președinte, Klaus Iohannis premier, după scenariul din 2009.
Întrebat dacă președintele Klaus Iohannis este autorul moral al excluderii sale din PNL, Ludovic Orban a explicat că Florin Cîțu nu ar fi candidat la președinția PNL, dacă nu i-ar fi cerut șeful statului.
„Da, este autorul moral a tot ce s-a întâmplat în România, după data de 1 iunie, de când și-a anunțat Cîțu candidatura. Cîțu nu ar fi candidat, dacă nu i-ar fi cerut Iohannis să candideze, hai să fim cinstiți (...) Tot ce s-a întâmplat în România, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, dar mai ales ce s-a întâmplat după 1 iunie, se datorează dorinței lui Iohannis de a fi premier, după anul 2024. Da, nu vrea să se pensioneze domnul Iohannis”, a declarat Ludovic Orban, duminică, la Prima TV.
Întrebat de jurnalistul Sebastian Zachmann dacă crede că, după 2024, ar fi posibil ca Mircea Geoană să devină președinte al României, iar Klaus Iohannis premier, Orban a afirmat: „Da. Acum să vă explic de ce a ales Iohannis PSD. În primul rând că a mai fost o dată în poziția asta. În 2009 (...) înțelegerea a fost Geoană președinte și Klaus Iohannis premier din partea PNL. Deci nu este ceva nou, Iohannis nu are prea multă imaginație și el a trăit chestiunea. De ce a ales PSD? Din mai multe motive. Practic, ca să iasă proiectul ăsta al lui Iohannis, premier în 2024”.
Fostul lider liberal susține că planul lui Klaus Iohannis este să aibă controlul asupra PNL pentru a-și putea îndeplini obiectivul.
„Nu vedeți că ei vorbesc de un proiect de șapte ani care cuprinde mandatul 2024 - 2028. Deci ăsta este planul lui Iohannis, să fie premier după 2024. Ce îi trebuia? Să controleze PNL total, să aibă control total ca să aibă garanția că el va fi propunerea de premier și președinte al PNL și îi trebuia un partener cu care să facă înțelegerea, partenerului să îi revină președinția, dar care să ofere garanția în 2024 a unei majorități parlamentare între PNL și partenerul respectiv. Ei, bine, acel partener a fost decis să fie PSD”, a mai afirmat Orban.
Când i s-a atras atenția că președintelui Klaus IOhannis nu i-a plăcut afirmația sa potrivit căreia ar fi cel mai potrivit candidat la PNL la alegerile prezidențiale din 2024, Orban a afirmat: „În momentul în care candidezi la președinția PNL, (...) în momentul în care îmi asum această candidatură, normal că privesc cu maximă seriozitate posibilitatea de a fi candidat la alegerile prezidențiale. De ce? Că președintele unui partid este, de regulă, candidatul care are cea mai mare șansă să obțină cel mai bun scor din partea partidului respectiv (...) Eu nu sunt un om absurd și eu nu candidez în orice condiții și am și demonstrat lucrul respectiv, dar dacă va exista un alt candidat care să aibă o șansă mai mare și care să fie în PNL sau să fie apropiat de PNL, eu voi susține acel candidat cum am făcut în alte situații. Ca la Primăria Capitalei”.
Ludovic Orban a adăugat că actualul președinte, Klaus Iohannis, nu l-a plăcut vreodată cu adevărat, dar că „de nevoie” l-a acceptat ca partener.
Florin Cîțu, despre negocierile pe domeniul Justiției: Ceea ce cu toții am agreat, și noi și social-democrații, este că trebuie să respectăm MCV
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că s-a „avansat” în discuții privind legile Justiției, în sensul că, atât liberalii, cât și social-democrații au căzut de acord să respecte MCV pentru ca lucrurile să avanseze pentru intrarea României în Spațiul Schengen.
„Eu zic că am avansat acolo, facem progres. Este clar că încă toți avem avizul Comisiei de la Veneția, sau opinia Comisiei de la Veneția și de acolo pornim”, a declarat Florin Cîțu, duminică, despre desființarea Secției speciale și MCV.
Întrebat dacă se va cere din nou avizul Comisiei de la Veneția, așa cum susțineau sâmbătă surse politice, liderul PNL a declarat: „De ce să mai cerm, avem avizul Comisiei de la Veneția. Discuția este despre toate legile Justiției, un pachet întreg. Ceea ce cu toții am agreat, și noi și social-democrații, este că trebuie să respectăm MCV. Dacă nu respectăm MCV nu mai putem să discutăm despre intrarea în Schengen și atunci de aici vorbim, trebuie să găsim o soluție pentru a respecta MCV”.
Întrebat dacă PSD este de acord cu desființarea SIIJ, Cîțu a subliniat, din nou, că social-democrații vor să respecte MCV.
„Vom vedea soluția experților, eu vă spun că toți de la masă am fost de acord că trebuie să respectăm MCV, acele recomandări, pentru a putea intra în Schengen”, a declarat Florin Cîțu.
Justiția este unul dintre domeniile asupra cărora PNL și PSD nu au căzut încă de acord, urmând a se discuta și duminică pe această temă.
Desființarea Secției speciale este unul dintre punctele divergente, iar surse politice afirmau, sâmbătă, că se are în vedere solicitarea unui nou aviz al Comisiei de la Veneția, pentru a temporiza luarea unei decizii.
Covid: 1.731 pacienți, la ATI
Grupul de Comunicare Strategică a anunțat, duminică, 3.021 cazuri noi de persoane pozitive cu SARS-COV-2 și 233 decese, dintre care 10 anterioare. Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 440 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 53.069 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat. Dintre cele 233 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 la categoria de vârstă 50-59 ani, 63 la categoria de vârstă 60-69 ani, 90 la categoria de vârstă 70-79 ani și 57 la categoria de vârstă peste 80 ani. 212 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 10 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 11 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Din totalul de 233 pacienți decedați, 213 erau nevaccinați și 20 vaccinați. Cei 20 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 18 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 2 pacienți nu au fost raportate comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 15.139. Dintre acestea, 1.731 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 269 sunt minori, 246 fiind internați în secții și 23 la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.535.281 de teste RT-PCR și 4.899.240 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.452 de teste RT-PCR (4.907 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.545 la cerere) și 12.991 de teste rapide antigenice. 15.434.521 23.443
Pe teritoriul României, 84.557 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 14.792 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 63.916 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 92 de persoane.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
