Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cine sunt procurorii șefi, varianta PNL

Ziarul de Vrancea
20 ian 2020 1005 vizualizări

O fostă adjunctă a Codruței Kovesi ar urma să preia conducerea Parchetului General n un procuror cu o avere “frumușică” a fost propus să coordoneze lupta anticorupție, în timp ce la DIICOT a fost nominalizat un om familiarizat cu parchetul

Gabriela Scutea a fost propusă ieri de ministrul Justiției pentru conducerea Parchetului General, Crin Bologa pentru DNA și Giorgiana Hosu pentru DIICOT. Ministrul Justiției a precizat că a ales candidații care au prezentat simultan competență și experiență și că s-a ferit de experimente. El a formulat aprecieri la adresa prestației celor nominalizați la proba interviului, dar și în proiectele de management. Predoiu a adăugat că va înainta propunerile către CSM - Secția de procurori în vederea avizării în termenul anunțat inițial de Ministerul Justiției, respectiv miercuri, 22 ianuarie. Referitor la Crin Bologa, propus la conducerea DNA, ministrul Justiției a afirmat: “A prezentat un proiect de management complet, concret, cu soluții aplicate. Prestația la interviu a fost impresionantă, puternică și echilibrată în același timp. Aduce garanția că lupta anticorupție va continua energic în condiții de deplin respect al drepturilor și garanțiilor procesuale”. Referitor la DIICOT, a subliniat că instituția prezintă particularitatea anchetelor transfrontaliere și prin aceasta a cooperării interinstituțioale interne și externe. “Doamna procuror Giorgiana Hosu stăpânește cel mai bine aceste dimensiuni. Proiectul de management a fost foarte cursiv și prestația echilibrată, susținută de o imagine panoramică a problemelor și a activității DIICOT”, a subliniat Cătălin Predoiu.

Procuror General, în ciuda lui Tudorel Toader

Propusă pentru preluarea funcției de procuror general, Gabriela Scutea este în prezent magistrat la Parchetul Curții de Apel Brașov și fostă adjunctă a Laurei Kovesi. Scutea este unul dintre magistrații care a protestat față de modificările din Justiției operate de către PSD.Ea a mai candidat, fără succes, pentru funcția de procuror general și cea de șef al DNA, însă nu a fost pe placul fostului fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.  Scutea a fost secretar de stat în Ministerul Justiției în perioada OUG 13. Potrivit unor surse citate de g4media.ro, ea a făcut parte din echipa care l-a convins pe ministrul Justiției de la acea vreme, Florin Iordache, să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a ordonanței care impunea un prag la abuzul în serviciu și îl salva pe Liviu Dragnea de dosarul angajărilor fictive. În ultimii ani, Gabriela Scutea a fost procuror de ședință, motiv pentru care nu a fost implicată în instrumentarea unor dosare, anterior anului 2005 conducând anchete de corupție sau înșelăciune.

Șapte terenuri, un Audi și un BMW

Crin Bologa, propus la DNA, este adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. În 2005, pe când avea doar 33 de ani, Bologa a devenit șef al DNA Cluj, devenind cel mai tânăr procuror din țară ajuns într-o funcție atât de importantă. Până la începutul anului 2008, a condus DNA Cluj, funcție la care a renunțat invocând motive familiale, întorcându-se ca simplu procuror la Parchetul sălăjean. Un an mai târziu, a preluat șefia Secției Judiciar, pe care a asigurat-o până în 2013, când a devenit prim-procuror al județului.Potrivit declarației sale de avere, procurorul are 7 terenuri în Sălaj, Cluj-Napoca și Constanța. În Cluj-Napoca are 2 apartamente și în Zalău o casă de locuit. Bologa are un autoturism Audi A3 și un BMW X3.Propusă pentru preluarea șefiei DIICOT, Elena Giorgiana Hosu este, în prezent, adjunct al instituției. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalității economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituției. Hosu s-a ocupat de dosarul crimelor din Caracal. Printre altele, ea a lucrat la dosarul “Manhattan” al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani și patru luni închisoare și dosarul “Petromidia”, în care a fost anchetat Dinu Patriciu. De asemenea, soțul Giorgianei Hosu, fostul polițist Dan Hosu, este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și dare de mită într-unul dintre dosarele Carpatica-ASF.

Fost consilier al lui Kovesi, detașat la Parchetul European

Procurorul DNA Marius Bulancea, fost consilier al Laurei Codruța Kovesi, va fi detașat la Parchetul European, instituție condusă la acest moment de fosta șefă a DNA, au decis ieri procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mandatul lui Bulancea la Parchetul General - condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi - va începe la 1 februarie, pentru o perioadă de 3 ani, conform hotărârii CSM. Solicitarea de detașare a procurorului la Parchetul European a fost făcută de către Laura Codruța Kovesi. Procurorul Bulancea a fost consilier al procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Anterior, el a fost procuror al DIICOT Iași, apoi la Parchetul Curții de Apel. Unul dintre dosarele la care a lucrat Marius Bulancea este “Gala Bute”, în care a fost condamnată Elena Udrea. De asemenea, el a instrumentat dosarul DNA în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că, în mod indirect, în perioada 2007-2008, a primit mită aproape 800.000 de dolari de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu-Siemens, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie. După ce Laura Kovesi a fost nominalizată pentru conducerea Parchetului European, Marius Bulancea a fost printre cei ce au candidat , fără succes însă, pentru funcția de procuror european, alături de Daniel Horodniceanu și Răzvan Horațiu Radu.

Ministrul Transporturilor, despre autostrăzile din Moldova: “Lucrurile arată trist”

Finanțarea în Parteneriat Public-Privat (PPP) a Autostrăzii “Unirii” nu este soluția corectă, pentru că trebuie întâi finalizat studiul de fezabilitate pe fonduri europene și ulterior să mergem către instrumentele de finanțare, a declarat, marți, la Radio România Actualități, ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode. “Dacă ne uităm către Moldova, lucrurile din păcate arată și mai trist, pentru că, în acest moment, noi vorbim despre trei proiecte mari de infrastructură rutieră la care ne gândim și care obligatoriu trebuie implementate. În primul rând, vorbim de autostrada A7 Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani - Suceava - Siret. În acest moment, proiectul este bugetat pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. În luna septembrie, avem termen să primim acest document, după care patru luni termen pentru obținerea avizelor, inclusiv a acordului de mediu. Ulterior, scoatem la licitație acest obiectiv vital pentru dezvoltarea Moldovei. De asemenea, A8 sau Autostrada “Unirii”, cum este cunoscută, Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași. Aici, avem cele două secțiuni. Pe de o parte, Târgu Mureș - Târgu Neamț pentru care avem toți banii prinși în acest an pentru finanțarea finalizării studiului de fezabilitate, din fonduri europene, iar pentru autostrada componentă Târgu Neamț - Iași, propusă de vechea guvernare a fi realizată în PPP (Parteneriat Public Privat, n.r.), noi spunem că nu este soluția corectă”, a afirmat Bode. Acesta a adăugat că, după finalizarea studiului de fezabilitate, se pot negocia finanțări chiar și de la instituții financiare ca Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. “Soluția corectă este să finalizăm și acest tronson pe componenta de studiu de fezabilitate tot pe fonduri europene și în momentul în care avem cele două tronsoane din A8 finalizate cu studiile de fezabilitate refăcute din banii europeni să mergem către instrumentele de finanțare, că vorbim de fonduri europene, că vorbim de buget, că vorbim de instituții financiare posibil parteneri - BEI, BERD (Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, n.r.). Noi nu putem astăzi să spunem că acest obiectiv vital pentru Moldova și pentru România costă, nu știu, nouă miliarde de euro, pentru că nimeni nu va veni să finanțeze un obiectiv care nu are o documentație foarte clară, să știm exact cât costă”, a subliniat oficialul. Potrivit ministrului de resort, autostrada Brașov - Bacău este în faza de adjudecare a contractului pentru studiu de fezabilitate și proiect tehnic. “Sperăm ca, cel mai târziu, la sfârșitul lunii februarie acest contract va fi semnat. Termenul pentru finalizarea primei etape - Studiul de fezabilitate plus Proiectul tehnic - este de 18 luni”, a precizat demnitarul. Recent, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, afirma că este imposibil de dus la bun sfârșit construcția Autostrăzii Unirii în regim de Parteneriat Public-Privat, iar populația din zonă nu trebuie amăgită cu această soluție. “Nu am afirmat că Autostrada Unirii nu ar putea să fie finanțată din fonduri structurale. Acest tronson de autostradă are două componente: componenta Târgu Mureș - Târgu Neamț, pentru care se elaborează documentația tehnico-economică, în vederea accesării de fonduri europene. Cea de-a doua parte a tronsonului, Târgu Neamț - Iași - Ungheni, a fost introdus de vechea guvernare în regim de parteneriat public-privat, prin Comisia Națională de Prognoză. Acest regim de parteneriat public-privat are o mare problemă: costurile de inițiere a parteneriatului public-privat sunt subestimate, adică, în mod concret, nu se poate realiza parteneriatul public-privat fiindcă nu vor exista resursele financiare necesare ca să se poată implementa proiectul în întregimea lui. (...) Știu cu siguranță că sunt valori subestimate care pun în dificultate regimul de parteneriat public-privat”, a spus Boloș.Conform Master Planului de Transport, autostrada A8 se întinde pe 318 km și vizează ruta Tg. Mureș - Tg Neamț - Iași - Ungheni. Costul estimat în documentul citat este de patru miliarde de euro.

Condamnare pe viață pentru timișoreanul care a decapitat cu drujba un bărbat

Tânărul care în ianuarie 2019 i-a tăiat unui bărbat capul cu drujba a fost condamnat marți la închisoare pe viață, decizia fiind luată de către magistrații Curții de Apel Timișoara. În prima instanță, el primise 25 de ani de închisoare. Bărbatul de 32 de ani a fost condamnat în primă instanță la începutul lunii noiembrie a anului trecut. El a primit atunci o pedeapsă de 25 de ani și șase luni de închisoare pentru omor calificat, violare de domicliu și loviri și alte violențe. Instanța a stabilit și ca bărbatul să achite daune materiale de 5.000 de lei, pentru bunurile pe care le-a distrus în casa victimei, și 155.000 de euro daune morale. Decizia magistraților Tribunalului Timiș a fost contestată atât de inculpat, cât și de procurori și de copiii bărbatului de 44 de ani, care erau acasă atunci când tatăl lor a fost atacat cu drujba. Astfel, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul inculpatului și i-a modificat pedeapsa. Bărbatul de 32 de ani a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață. În 31 ianuarie 2019, bărbatul în vârstă de 44 de ani, din localitatea timișeană Sânadrei, a fost decapitat cu o drujbă de către un tânăr de 32 de ani. Acesta ar fi cumpărat o mașină de la victimă și era nemulțumit că autoturismul avea mai multe defecțiuni, iar bărbatul de 44 de ani nu a dorit să-i restituie banii. Polițiștii timișeni au stabilit că tânărul a tăiat ușa de la intrarea în casa victimei cu drujba. În locuință se aflau bărbatul de 44 de ani, copiii acestuia, doi băieți de 14 și 18 ani, precum și prietena unuia dintre ei. Băieții și fata au reușit să fugă, iar adolescentul de 14 ani și-a rupt un picior în timp ce a încercat să scape pe geamul din spate al casei. Victima a fost prinsă în curtea casei, bărbatul fiind descoperit decapitat lângă un gard.

Medicamentele care conțin ranitidină, retrase din toate farmaciile din România

Medicamentele care conțin ranitidină urmează să fie retrase din toate farmaciile din România, în urma unei recomandări a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, anunță instituția, într-un comunicat. Potrivit ANMDM, decizia a fost luată la nivel european, “ca urmare a suspendării, de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentlui (EDQM) a Certificatelor de conformitate cu Farmacopeea Europeana (CEP) pentru substanța activă Clorhidrat de ranitidină, din cauza detectării prezenței de impurități nitrozaminice”. Agenția Națională a Medicamentului informează, în acest context, profesioniștii din domeniul sănătății asupra disponibilității pe piață a unor tratamente alternative și recomandă pacienților să-și consulte medicul în acest sens.

Dragnea rămâne în închisoare

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ieri recursul în casație depus de Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. În urmă cu o săptămână, fostul lider PSD ​- aflat în detenție din 27 mai în urma condamnării la trei ani și jumătate de închisoare - a apărut în fața judecătorilor și le-a spus din nou că este nevinovat. Avocatul lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu, a precizat atunci că a formulat recurs în casație întrucât la judecarea dosarului “s-a aplicat în mod greșit legea, în mod răsturnat”, iar Liviu Dragnea a refuzat să plătească un prejudiciu întrucât s-a considerat nevinovat. Instanța supremă a respins recursul în casație, menținând hotărârea atacată, respectiv condamnarea lui Dragnea.

Senator PSD: Moțiunea de cenzură trece greu, dar trece

Senatorul PSD Liviu Pop a declarat, la RFI, că moțiunea de cenzură va “trece greu, dar trece”. El a spus că, dacă moțiunea de cenzură trece, PSD este pregătit să participe la guvernare, dar cu un premier din afara partidului. El consideră că varianta unui Guvern de uniune națională este valabilă: “Este un scenariu valabil, plecând de la ceea ce se întâmplă în Parlamentul României și în sensul în care anul acesta având două alegeri importante, poate fi considerată o perioadă de tranziție. Asta este o negociere și o discuție pe care trebuie s-o aibă președinții partidelor cu președintele statului, evident, președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului. Să n-aveți impresia că toți miniștrii din Guvernul PNL sunt slabi. Sunt miniștri care-și fac treaba, sunt miniștri care nu au ce să caute acolo. Vedem din perspectiva aceasta un Guvern PNL care are câțiva miniștri care pot să facă parte și dintr-un viitor posibil Guvern de uniune națională: ministrul de Externe, ministrul Apărării”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.