MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cea mai mare rată de promovare la Bacalaureat din ultimii zece ani
Pe județe, Clujul s-a clasat pe primul loc, iar Ilfovul, pe ultimul n 162 de candidați au obținut media 10 n examenul ar putea fi schimbat radical din 2027
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a anunțat, ieri, că rata de promovare la Bacalaureat a fost de 73,3%, cea mai mare din ultimii 10 ani. Județul din top este Clujul, cu 85,1% rată de promovare, iar pe ultimul loc este Ilfovul, cu 47%. În rural s-a înregistrat o rată de promovare de 69,2%, iar în urban, de 82,7%, comparația fiind pentru promoția curentă. 162 de candidați au obținut media 10.
Rata de succes la examen a crescut cu 5,5% pe ansamblul tuturor promoțiilor, fiind cea mai mare din ultimii 10 ani (înainte de soluționarea contestațiilor), a transmis Ministerul Educației. Astfel, au promovat cu 2.928 de candidați mai mult decât anul trecut, deși numărul celor înscriși a fost mai mic cu 7.211 - comparativ cu 2021, rezultând o rată cumulată de promovare (înainte de contestații) de 73,3%.
Cele mai ridicate rate de pomovare au fost înregistrate în Cluj (85,1%), Iași (81,7%), Galați (81,6%) și Brăila (81,3%). Bucureștiul a avut o rată de promovare de 77,4%, peste medie dar nu în top. Județele cu cea mai scăzută rată de promovare au fost Ilfov, cu 47%, în creștere cu 6% față de anul trecut, dar tot cea mai scăzută, Giurgiu, cu 55% și Călărași cu 53%. “Toate aceste trei județe au un număr mic de candidați la Bacalureat, circa 1.000 de candidați. Putem compara cu aproape 15.000 în București, cu 5.000 în Iași și Suceava, sau 4.000 în Cluj”, a mai spus ministrul.
Despre rezultatele de anul acesta, Sorin Cîmpeanu a afirmat că acestea se datorează faptului că elevii au reușit să se mobilizeze pentru a se putea pregăti pe o tematică simplificată, și, în plus, în multe zone din țară, datorită profesorilor, pierderile din timpul pandemiei au fost compensate.
Examenul de Evaluare Națională nu va fi schimbat anul viitor
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a anunțat, luni, într-o conferință de presă, că abia în 2027 cel mai devreme putem să avem un examen de Bacalaureat radical schimbat. “Cei care vor da Bacalaureatul anul viitor vor da Bacalaureatul așa cum l-au cunoscut în momentul în care au intrat în clasa a 9-a. Este un principiu cunoscut”, a arătat ministrul. “Nu poți să schimbi disciplinele din mers. Atunci când vom avea adoptat proiectul de lege care implementează concluziile România Educată, vom anunța acest lucru și în 2027, cel mai devreme, putem să avem un examen de Bacalaureat radical schimbat, după ce cei care intră în liceu ulterior apariției legii, vor cunoaște foarte bine la ce discipline trebuie să se concentreze”, spus ministrul.
Pe de altă parte, Sorin Cîmpeanu a afirmat că examenul de Evaluare Națională, cu siguranță, pentru anul viitor, nu va fi schimbat din perspectiva disciplinelor. El a explicat că a propus eliminarea mediilor din gimnaziu, care au devenit total irelevante și înlocuirea notelor, la anumite materii, precum muzică sau desen, pentru a se pune calificative. “Examenul de Evaluare Națională, cu siguranță, pentru anul viitor, nu va fi schimbat din perspectiva disciplinelor, vor fi matematică și limba română. Elevii știu că trebuie să se pregătească pentru Evaluarea Națională la Matematică și Limba Română”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Despre evaluarea competențelor de comunicare în limbi străine, ministrul a arătat că a făcut vorbire atunci când a fost vorba de examenul de Bacacalaureat. “Sunt unul dintre cei care susțin nevoia și importanța multilingvismului, evaluării pentru două limbi străine, la nivelul competențelor de bază. Două limbi de circulație internațională, precizez. Dar la examentul de Bacalaureat. Nu am făcut până acum niciun fel de precizare cu privire la modificarea structurii Evaluării Naționale”, a spus ministrul. El a arătat că a spus doar două lucruri, și anume că va propune eliminarea mediilor din gimnaziu, “care au devenit total irelevante”. El a precizat că o altă propunere pe care a făcut-o a fost eliminarea notelor și înlocuirea cu calificative. “Vom vedea, o vom lansa în dezbatere publică, pentru discipline precum desen, muzică, și vom vedea care altele”, a mai afirmat ministrul.
Continuă demisiile din USR
n doi parlamentari și un fost ministru au anunțat ieri că se alătură noului partid înființat de Dacian Cioloș
Deputatul Andrei Lupu a anunțat, ieri, pe Facebook, că a demisionat din USR și pleacă la REPER. “Am demisionat astăzi din calitatea de membru al USR și, implicit, din funcțiile interne deținute, cea de membru al Biroului Național și cea de președinte al Filialei Prahova. Am făcut-o cu mare tristețe și cu o uriașă dezamăgire. O mână de oameni în care ar fi trebuit să credem și care ar fi trebuit să reprezinte un deziderat pentru politica românească au ales meschinăria politicii dâmbovițene și toxicitatea confruntării permanente. Lipsa de eleganță, de încredere în negocierea politică și incapacitatea de a accepta alte opinii decât cele proprii au transformat o idee politică minunată, așa cum a fost USR, într-o organizație profund disfuncțională”, spune deputatul în postare.
Andrei Lupu precizează că a ales să plece pentru că nu vrea să invoce principii într-o organizație care îți răspunde cu zâmbete cinice atunci când îi amintești de datoria ei morală”. “Când te implici politic, înscriindu-te într-un partid, nu faci asta de dragul partidului sau al liderilor lui, ci pentru că speri să poți contribui cu ceva la schimbarea societății. Cetățenii nu sunt instrumente ale unui partid ori altul. Dimpotrivă, partidele sunt instrumente prin care cetățenii își promovează ideile politice. În ultimii patru ani, am activat politic în două partide care au promis României o schimbare decisivă și o rupere completă de trecut. Au fost patru ani în care am întâlnit nenumărați oameni dornici de a contribui la binele României, de la redactarea de programe și până la participarea la campanii electorale ori în secțiile de votare din comune aproape părăsite. Este perioada în care mi-am făcut cei mai mulți prieteni și în care am cunoscut persoane pe care le voi respecta pentru tot restul vieții. Am făcut parte din conducerea acestor partide și port într-o bună măsură responsabilitatea pentru evoluția lor. Am luat parte la decizii uneori înțelepte, alteori mai puțin înțelepte. Mi le asum pe toate”, spune Adrei Lupu. El mai afirmă: “Cred însă că, în acest moment, USR a devenit un spațiu al conflictului permanent. Luptele dintre facțiuni ocupă toată activitatea partidului. Promovarea unor politici publice sau mesaje politice a ajuns să fie asumată mai degrabă de către consilieri angajați, în timp ce mare parte dintre aleși sunt prinși în dispute interne”.
El arată că “nu a fost ales de cetățeni pentru asta”. “Dimpotrivă, misiunea mea, ca membru al Parlamentului, este una constructivă, de a promova idei și proiecte care să devină realitate”, adaupă parlamentarul. “Începând de astăzi, voi deveni membru al REPER. Fac acest pas pentru că, indiferent câte dezamăgiri vom avea, nu ne putem permite să renunțăm și să dăm înapoi. Suntem datori în a ne respecta promisiunile și crezurile în fața noastră, dar mai ales în fața celor care au crezut în noi”, mai anunță Lupu. Câteva ore mai târziu, deputata de Diaspora Simina Tulbure a anunțat că pleacă din USR și se alătură REPER.
De asemenea, fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă s-a înscris în noul partid format în urma plecării lui Dacian Cioloș din USR. Anunțul a fost făcut de REPER.
“Dr. Ioana Mihăilă, medic primar endocrinolog și Ministră a Sănătății în 2021, se alătură REPER”, anunță formațiunea pe Facebook. “Mă alătur REPER cu speranța că vom reuși să construim împreună o platformă în care politicile de sănătate să poată fi dezbătute, în care profesioniștii din domenii diferite să poată să contribuie pentru alinierea serviciilor medicale românești la aceleași standarde de calitate cu cele europene”, a declarat Ioana Mihăilă, potrivit celor de la REPER.
Se întoarce Petre Daea la Agricultură?
Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a anunțat că partidul pe care îl conduce are cinci sau șase variante pentru funcția de ministru al Agriculturii - rămasă vacantă după demsiai lui Adrian Chesnoiu, aflat în vizorul DNA. Ciolacu a declarat, luni, că Adrian Chesnoiu a avut abordarea corectă, demisionând din funcție după anunțul potrivit căruia este cercetat de către DNA.
“Îl felicit pentru acest gest și această abordare corectă. Cu toții suntem vremelnici în anumite funcții și trecători pe acest pământ. Normal că Adrian era un foarte bun specialist, recunoscut de către toată lumea, atât la Bruxelles, cât și de către fermieri, agricultori. Este un moment delicat pentru Adrian, dar cu abordarea pe care a avut-o și sper că lucrurile să grăbească, să nu treneze acest dosar mai mult decât trebuie în anumite zone, să fie trimis cât mai repede în judecată, își va dovedi nevinovăția”, a afirmat Ciolacu.
Întrebat dacă va vota pentru ridicarea imunității lui Adrian Chesnoiu, liderul PSD a răspuns: “Categoric. E o decizie luată, mai ales că Adrian Chesnoiu ne-a rugat să facem acest lucru indiferent de poziția Comisiei juridice”. El a mai fost întrebat dacă nominalizarea pentru funcția de ministru al Agriculturii va aparține tot organizației PSD Olt? “Nu știm, e o analiză pe care o să o avem. Cu certitudine va aparține Partidului Social Democrat. Avem vreo cinci sau șase variante. Am avut discuții telefonice și ieri la sediu, și alaltăieri la sediu cu colegii mei, din cele cinci, șase variante o să venim cât mai repede cu o propunere”, a transmis Ciolacu.
Întrebat dacă Petre Daea ar putea reveni la Ministerul Agriculturii, liderul PSD a afirmat: “Este unul dintre numele propuse de către anumiți colegi. Vom vedea”.
Operațiune de descoperire a aspretelui în Munții Făgărașului
O operațiune de descoperire și inventariere a aspretelui, peștele fosilă vie veche de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariției care trăiește în Râul Vîlsan, din Munții Făgărașului, se va desfășura în vara și în toamna acestui an, a anunțat activistul de mediu Alex Găvan, inițiatorul campaniei de salvare a Aspretelui.
“Fundația Alex Găvan, cu susținerea MBZ și împreună cu partenerii noștri de la Fauna and Flora International, cea mai veche organizație pentru protejarea biodiversității din lume, prin minunata echipă pe care am format-o în sprijinul Aspretelui, va desfășura în vara și toamna aceasta cea mai complexă operațiune de inventariere a acestei specii de la descoperirea ei și până astăzi. Aceasta mai cuprinde și diverse alte studii științifice„, a transmis activistul de mediu după o întâlnire cu Nicolas Heard, coordonatorul MBZ Species Conservation Fund și membru în consiliul științific al proiectului de salvare al Aspretelui.
El subliniază că “fosila vie veche de 65 de milioane de ani și contemporană cu ultimii dinozauri a ajuns cu “ajutorul” nostru, al oamenilor, cea mai rară din Europa și după unii oameni de știință, posibil chiar din lume”. “Râul Valsan din munții Făgărașului încă îi este casă, iar noi suntem aici să ne asigurăm că va rămâne așa și în viitor”, subliniază Găvan..
În octombrie 2020, Alex Găvan anunța că aspretele, peștele fosilă vie veche de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariției iminente, a putut fi filmat și fotografiat pe valea Vâlsanului, din Munții Făgărașului, putând fi realizate “primele imagini video după mulți ani de incertitudine”. Recent, Găvan a făcut un apel la donații pentru construirea unei baze de cercetare și reproducere în captivitate a aspretelui.
Fostul lider PDL Vasile Blaga, achitat pentru trafic de influență
Fostul lider al PDL Vasile Blaga a fost achitat, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care era acuzat de trafic de influență, iar decizia magistraților este definitivă.
ÎCCJ a anunțat că respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Direcția Națională Anticorupție și Vasile Blaga împotriva sentinței din 15 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vasile Blaga a fost obligat de instanță să achite suma de 1.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Decizia prin care fostul secretar general al PDL Vasile Blaga a fost achitat în procesul în care era acuzat de trafic de influență a fost anulată, în iulie 2020, prin decizia Curții de Apel București, procesul fiind rejudecat.
Magistrații Tribunalului București au decis în 30 octombrie 2017 achitarea fostului ministru Vasile Blaga, acuzat de trafic de influență în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a PDL. Decizia instanței nu era definitivă, fiind contestată de DNA.
În 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploiești l-au trimis în judecată pe fostul copreședinte al PNL Vasile Blaga, acuzat că, în perioada 2011-2012, în calitate de secretar general al PDL, a primit în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de Berdilă Horațiu Bruno, suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenței prin intermediul lui Gheorghe Ștefan, la acea vreme vicepreședinte PDL, “asupra unei persoane care a deținut consecutiv funcții de conducere la două companii naționale”, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horațiu Bruno să obțină contracte la cele două companii naționale.
Suma totală de 700.000 euro ar fi fost primită prin intermediului inculpatului Ștefan Gheorghe, vicepreședintele respectivei formațiuni politice (500.000 euro) și printr-un alt intermediar (200.000 euro), spuneau procurorii.
Procurorii DNA Ploiești arătau, în rechizitoriu, că banii ajunși la PDL în urma înțelegerilor între Blaga, Gheorghe Ștefan și omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă erau scoși din companii de stat prin intermediul unor firme de tip “fantomă”.
În noiembrie 2021 ÎCCJ îl achitase pe Vasile Blaga, dar decizia nu era definitivă.
De luni se eliberează “numerele verzi”
Serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor elibereaza, de ieri, “numere verzi”, pentru autovehiculele cu zero emisii de CO2.
“În acest sens, cele aproximativ 17.000 de vehicule electrice, înmatriculate în România, conform datelor deținute de DRPCIV, pot beneficia de numere de culoare verde, conform noilor reglementări legale”, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Pe 28 aprilie, în Monitorul Oficial a fost publicat ordinul care reglementează acordarea de numere de înmatriculare cu litere și cifre de culoare verde, pentru mașini pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen. “Această modificare legislativă are drept scop asigurarea vizibilității acestor categorii de vehicule în traficul rutier, în vederea stimulării introducerii pe piață a autovehiculelor de transport nepoluante, inițierea unui cadru legal care să permită facilitarea accesului acestora la infrastructura de reîncărcare cu energie electrică, stabilirea unor politici de transport eco sustenabile, menite să facă față traficului intens, precum și protejarea mediului înconjurător”, arată sursa citată. În cazul mașinilor deja înmatriculate care respectă criteriile de acordare a “numerelor verzi”, acestea vor putea fi preschimbate, la cerere, după intrarea în vigoare a prevederilor actului normativ.
Gheorghe Flutur vrea reînființarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că își dorește reînființarea Mitropoliei Bucovinei, relatează Monitorul de Suceava.
După slujba de pomenire a domnitorilor Moldovei, oficiată la Cetatea de Scaun a Sucevei de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, șeful administrației județene, Gheorghe Flutur a spus că are „un mesaj curajos”, venind cu propunerea de reînființare a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava.
„Mă rog la bunul Dumnezeu să prind eu vremea în viață când se va reface Mitropolia Bucovinei la Suceava, pentru că merităm. Noi am avut-o. Sunteți aici preoți, care alături de noi, de mireni, avem această obligație să putem să-i convingem pe ceilalți că trebuie să aducem înapoi Mitropolia Bucovinei, care a fost desființată”, a spus Flutur.
Mitropolia Bucovinei, inițial Mitropolia Bucovinei și Dalmației, cu sediul la Cernăuți, a fost înființată la 23 ianuarie 1873, prin ridicarea Episcopiei de Cernăuți la rang de arhiepiscopie. Sediul episcopal fusese mutat de la Rădăuți la Cernăuți în anul 1781. După Primul Război Mondial orașul Cernăuți a devenit parte a Regatului României, iar Mitropolia Bucovinei s-a integrat în Biserica Ortodoxă Română. Totodată și-a pierdut jurisdicția asupra episcopiilor sufragane din Dalmația și a primit episcopia Hotinului din Basarabia și episcopia Maramureșului, informează Wikipedia.
După al Doilea Război Mondial, municipiul Cernăuți a devenit parte a URSS, iar Mitropolia Bucovinei a încetat să mai existe. Mitropoliei Bucovinei i s-a dat titulatura de Arhiepiscopia Sucevei și Maramureșului. La 26 februarie 1950, când a fost modificat Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Sucevei a trecut sub jurisdicția arhiepiscopului-mitropolit de Iași, iar Mitropolia Moldovei (ca parte a BOR) și-a luat titulatura de Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Episcopia Maramureșului a fost transferată Mitropoliei Ardealului.
