Național

MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Cât durează imunitatea la coronavirus?

Ziarul de Vrancea
1 nov 2020 254 vizualizări

Cum se distinge un caz de reinfectare de unul de boală prelungită, este o altă întrebare la care oamenii de știință oferă primele răspunsuri n ce măsuri de prevenție trebuie să ia cei care au avut Covid-19 și cât de dese sunt reinfectările

Întrebarea “Au oamenii imunitate la SARS-CoV-2 după ce se infectează, și, dacă da, pentru cât timp?”, a devenit mai prezentă acum că oamenii de știință au găsit tot mai multe cazuri de persoane care se infectează cu coronavirus de două ori. O femeie chiar a murit după a doua infectare. Cercetătorii încă încearcă să-și dea seama de tot ce implică reinfectarea și ramificațiile acesteia, în efortul de a sfârși cea mai gravă pandemie din ultima sută de ani, potrivit Bloomberg.

Câți oameni s-au reinfectat?

Un bilanț la care lucrează agenția de știri olandeză BNO News a înregistrat 24 de cazuri la nivel global până pe 16 octombrie. Primul caz confirmat, un bărbat de 33 de ani din Hong Kong, a fost raportat în august. Testul lui a ieșit pozitiv în martie, având simptome ușoare de COVID-19 și a efectuat alte două teste câteva săptămâni mai târziu, care au ieșit negative. La 4 luni și jumătate distanță de primul eveniment, a ieșit pozitiv din nou, deși nu avea simptome. Singura persoană despre care se știe că a murit din cauza reinfectării este o femeie de 89 de ani din Olanda, care făcea și un tratament de chimioterapie pentru o formă rară de cancer al celulelor albe. Cum se distinge un caz de reinfectare de unul de boală prelungită? Pentru a demonstra reinfectarea, oamenii de știință trebuie să izoleze vinovatul microbian de fiecare dată, să testeze amprenta genetică și să arate că fiecare infectare a fost cauzată de o tulpină diferită de SARS-CoV-2.

Este neobișnuită reinfectarea cu un virus?

Deloc. Doar unele virusuri, precum cel care provoacă rujeolă, oferă victimelor ceva care protejează aproape toată viața față de a doua infectare. Virusurile comune care, precum SARS-CoV-2, provoacă o boală respriratorie – așa cum sunt răceala și gripa – sunt în mare parte prevalente din cauza abilității lor de a reinfecta. Un număr de factori duce la repetarea infecției, inclusiv răspunsul insuficient al sistemului imunitar, imunitatea scăzută și o mutație a virusului, până la punctul în care oamenii se confruntă cu cea mai recentă versiune pentru prima dată.

Care este cauza reinfectării cu SARS-CoV-2?

Nu este clar, deși rata de mutații a virusului nu a fost până acum o mare problemă. Sunt indicii că infecția produce o oarecare imunitate pentru o vreme. Într-un studiu, o specie de macac infectată cu virusul părea să fie protejată împotriva reinfectării când a fost expusă la o tulpină identică în faza timpurie a însănătoșirii. Un număr de studii au concluzionat că oamenii produc anticorpi până la 7 luni după infecție. Însă, nu este clar dacă prezența lor este suficient pentru a preveni reinfectarea, iar cercetările au arătat de asemenea că nivelurile de anticorpi scad rapid, în special pentru cazurile ușoare. În majoritatea reinfectărilor înregistrate de BNO News, pacienții au fost prima dată asimptomatici sau au avut simptome ușoare. Cel mai scurt timp între infectări era de 12 zile. Media era de 74 de zile.

Ce se întâmplă la a doua infectare?

În 10 dintre cele 19 cazuri depistate de BNO News unde se știau toate detaliile, a doua infectare a produs simptome mai intense decât prima, iar în cinci dintre ele a produs o boală gravă. Cercetătorii cred că un motiv pentru aceasta este că la a doua ocazie pacientul a fost expus la o doză mai mare sau mai virulentă a virusului. Nu se știe dacă cei care s-au reinfectat pot transmite virusul altora. În contextul reinfectărilor confirmate, un grup de cercetători recomandă, în publicația medicală Lancet, ca cei care au avut COVID-19 să ia aceleași măsuri de prevenție ca toți ceilalți.

Ce spun reinfectările despre perspectivele unui vaccin eficient?

În cazul raportat de reinfectare unde prima instanță s-a știut că e serioasă, a doua a fost ușoară. O teorie este că sistemul imunitar necesită o provocare dură pentru a se pregăti adecvat în fața virusului. Un vaccin ar putea oferi acea pregătire, și nu neapărat prin producerea anticorpilor. Câteva vaccinuri experimentale împotriva COVID-19 declanșează producția agenților imunitari mai puțin cunoscuți, celulele T. În vreme ce prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 este principalul scop, cercetătorii spun că un vaccin care protejează împotriva maladiilor sau chiar împotriva bolilor grave ar fi foarte util.

COVID-19, în România: Rată mai mică de infectare, rată mare de decese

țara noastră se află pe locul 15 din 17 state analizate ca număr de infectări la 100.000 de locuitori, potrivit unui studiu publicat ieri de autorități Alte 5.324 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, bilanțul COVID-19 ajungând la 246.663, potrivit datelor publicate ieri de Grup de comunicare strategică. Numărul deceselor înregistrate în ultimele 24 de ore a fost de 99. În unități sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.489. Dintre acestea, 910 erau internate la Terapie Intensivă În ultimele 24 de ore au fost efectuate 21.423 de teste, 12.014 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.409 la cerere.De la începutul epidemiei în România, 7.067 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS - CoV - 2 au decedat.

Orban: „Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc”

Grupul de Comunicare Strategică a prezentat, duminică, date care arată că rata de infectare în România, raportată la suta de mii de locuitori, este una dintre cele mai mici. Nici ritmul de creștere nu este la fel de mare precum în Cehia sau Belgia. De exemplu, la 1 septembrie, în România rata de infectare era de 84,19 și a ajuns, la 31 octombrie, la 324,9. În Cehia, la 1 septembrie, rata de infectare era de 41,46 cazuri la suta de mii de locuitori și a ajuns, la finalul lunii octmbrie, la 1.535,8. În Belgia, la 31 octombrie, rata de infectare era de 1.497,3. Analiza face referire la 17 state, România aflându-se pe locul 15 în funcție de rata la 31 octombrie. Penultimul loc este ocupat de Irlanda, cu rata de infectare de 278 cazuri la suta de mii de locuitori, iar pe ultimul loc este Islanda, cu 243,1 cazuri la suta de mii de locuitori. Premierul Ludovic Orban a afirmat, întrebat fiind dacă România va intra în lockdown, că țara noastră nu este în situația altor țări nici în ceea ce privește numărul de infectări, nici din punctul de vedere al ritmului de creștere a cazurilor. Premierul Ludovic Orban pune rata de mortalitate ridicată din cauza COVID-19 pe seama stării de sănătate a românilor. „Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc. Dacă persoanele care se îmbolnăvesc sunt persoane care au și alte boli sau au vârste înaintate, boala afectează mult mai tare aceste persoane. Se și vede pe statisticile legate de decese că cele mai multe decese sunt provocate de COVID pentru că persoane care au alte boli, alte afecțiuni și, în general, care au o vârstă mai ridicată. Asta este”, a declarat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.Potrivit datelor centralizate de INSP până la 25 octombrie, 82.2% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani iar 59.9% din decese au fost la bărbați. 95.7% din persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate asociată.

Premierul nu se simte vizat de afuriseniile Patriarhului

​Premierul Ludovic Orban susține că nu se simte vizat de declarațiile Patriarhului Daniel care a transmis un avertisment public după restricțiile la pelerinajul la moaștele Sf. Dimitrie. „Eu am stabilit niște reguli de protecție sanitară care să permită reducerea riscului de răspândire a virusului odată cu aceste sărbători religioase. Declarația nu consider că mă privește pentru că eu nu am interzis ca oamenii să se închine la moaștele Sfântului Dimitrie. Nu știu la ce s-a referit Patriarhul. Personal, nu mă simt vizat de declarația aceasta”, a declarat Orban într-un interviu acordat Europei Libere. Patriarhul Daniel a vorbit săptămâna trecută despre “minunile Sfântului Dimitrie”, iar în acest context a spus că în toamna anului 1989, la Hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște. “Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut”, a spus Patriarhul Daniel.

Orban: Nu va exista paradă de Ziua Națională în acest an

Premierul Ludovic Orban anunță că Executivul va prelungi starea de alertă printr-o Hotărâre de Guvern care va fi adoptată la jumătatea lunii noiembrie și care va reglementa și modul în care va fi marcată Ziua Națională a României. Orban subliniază că ziua de 1 Decembrie va fi marcată cu respectarea strictă a prevederilor privind limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și nu va exista paradă. “Normal că vom sărbători Ziua Națională, e Ziua Națională, dar vor fi respectate toate regulile de protecție sanitară. Cu siguranță nu va mai fi acea paradă, nemaifiind parada nu va mai exista motiv ca oamenii să vină să asiste la paradă, va fi o sărbătorire în niște condiții mult mai stricte, care să țină cont de numărul maxim de persoane în spațiu deschis care pot să participe la un eveniment, 50 de persoane, sunt reguli care le vom respecta cu strictețe”, a spus Ludovic Orban. Șeful Guvernului a precizat că starea de alertă va fi prelungită printr-un act normativ care va fi adoptat la jumătatea acestei luni și care va reglementa și modul în care va fi marcată ziua de 1 Decembrie.

Nicușor Dan: Primăria Capitalei și primăriile de sector au circa 70.000 de angajați

Nicușor Dan estimează că Primăria Municipiului București și primăriile de sector au în total undeva la 70.000 de angajați, scrie Mediafax. Noul primar a vorbit de desființarea companiilor municipale, însă soarta angajaților va fi stabilită abia după un audit. Întrebat, într-o emisiune la Digi24, dacă știe câți angajați are în acest moment, Nicușor Dan a spus că undeva la 35.000. Răzpunzând unei alte întrebări referitoare la reducerile de personal pe care le fac alte autorități, precum cele din Bihor sau Caraș-Severin, Nicușor Dan a spus că vor fi desființate companiile municipale care sunt „niște trucuri juridice pentru a scăpa de parcursul de licitații”, mai puțin STB și Termoenergetica. „Nu pot să vă dau procentul în momentul acesta, însă vom face un audit financiar și de resurse umane în fiecare din aceste instituții și o să luăm decizia. Deosebirea față de cazurile pe care le-ați menționat vine din faptul că noi în momentul de față în București avem trei mari urgențe cu care trebuie să încep”. Întrebat dacă totuși 35.000 nu e număr foarte mare de angajați, în condițiile în care bugetul este aproape falimentar și în care există alte șase administrații cu structuri similare (primăriile de sector - n.r.), Nicușor Dan a afirmat că cel mai probabil numărul total de angajați este de 70.000.„Când facem auditul vom vedea ce e în plus”, a afirmat primarul. Întrebat despre bugetul de salarii pe an, Nicușor Dan a răspuns că salariile din Primărie plus instituțiile din subordine ajung la 60 de milioane de lei pe lună, ceea ce înseamnă 700 de milioane de lei pe an, adică 17-18% din bugetul total.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.