Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cancelarul Austriei își apără din nou decizia împotriva României

Ziarul de Vrancea
15 dec 2022 578 vizualizări

Liderul de la Viena insistă că zeci de mii de migranți bat la poarta Austriei după ce străbat nestingheriți țara noastră

Cancelarul austriac Karl Nehammer continuă să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România. „Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta”, a susținut Nehammer, joi, la o săptămână de la decizia prin care a blocat intrarea țării noastre în Schengen. El a făcut aceste declarații înaintea reuniunii de la Bruxelles a Consiliului European, prima întâlnire a șefilor de stat și de guverne din țările UE după decizia luată în JAI împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș“ de migranți care au ajuns în Austria în acest an - 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut: „Au ajuns în Austria 75.000 de persoane neînregistrate. Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta. Trebuie găsită o soluție”. La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns: „Dar stiți că Poliția Română îi cunoaște doar pe cei înregistrați în România. În Austria am înregistrat un număr uriaș“. El a mai susținut, la Bruxelles, că votul din JAI nu a fost unul împotriva României, ci a fost dat pentru că problema migrației este una de securitate: „Nu este vorba de o țară împotriva alteia. Este o chestiune de securitate pentru întreaga Uniune Europeană și trebuie să spunem asta și să o rezolvăm împreună”.

Tema extinderii Schengen, după votul care ține în continuare România și Bulgaria în afara spațiului european de liberă circulație, nu figurează pe agenda reuniunii de la Bruxelles a Consiliului European. Președintele Klaus Iohannis a susținut însă că va ridica acest subiect în plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI din 2023.

Decizia, atacată la Curtea Europeană de Justiție?

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a anunțat în Parlamentul European că guvernul României va ataca la Curtea de Justiție a UE (CJUE) votul Austriei împotriva aderării României la Schengen.

Rareș Bogdan și-a început intervenția în plenul parlamentului cerând Comisiei Europene și Parlamentului European să atace la CJUE votul din Consiliul JAI, arătând că votul Austriei încalcă articolul 21 din Tratatul UE. La un moment dat, eurodeputatul Eugen Tomac i-a reamintit lui Rareș Bogdan că este lider politic în România, prim-vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, PNL, și a cerut ca guvernul României să atace în justiție votul din Consiliul JAI. Tomac a arătat că guvernul din România este “reclamant privilegiat” și poate să reclame la Curtea de Justiție Europeană “acest abuz”. “Vă asigur că guvernul va face acest lucru pentru că e cea mai gravă nedreptate din ultimii 70 de ani și acest lucru va fi sancționat, iar Austria va suporta consecințele”, a spus în acel moment Rareș Bogdan.

Bode: Pierderi de peste 25 de miliarde de euro

Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a declarat că pierderile suferite de România prin faptul că nu intră în spațiul Schengen depășesc suma de 25 de miliarde de euro. „Costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depășeau un miliard de euro, bani parțial din bugetul României, parțial din fonduri europene. Vorbim de capabilitățile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajați ai MAI în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău și de la Ploiești. Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplinește toate condițiile și nu beneficiază și de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceți un calcul și depășim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spațiu comun”, a afirmat Lucian Bode, joi la Parlament. 

Ministrul PNL a adăugat că speră că va exista cel puțin fixarea unui calendar la reuniunea de joi a Consiliului European, astfel încât România să devină anul viitor membră a spațiului Schengen.

Au fost semnate contractele pentru construcția autostrăzii Focșani-Bacău

Contractele pentru construcția autostrăzii Focșani-Bacău au fost semnate joi, fiind vorba despre trei loturi, cu o lungime totală de aproximativ 96 de kilometri.

Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au fost prezenți, joi, la conferința de presă prilejuită de semnarea contractelor pentru construcția celor trei loturi ale autostrăzii Focșani-Bacău. Marcel Ciolacu a afirmat că românii s-au săturat de promisiuni. ”După 30 de ani, în sfârșit, Moldova va avea autostradă. Astăzi s-au semnat încă trei contracte din cele 13. Până acum s-au semnat mai mult de jumătate și aproape 80% sunt adjudecate dintre tronsoanele care vor constitui mult așteptata autostradă a Moldovei de 30 de ani. Cred că românii s-au săturat de promisiuni, de vorbe, de 30 de ani de așteptări”, a declarat Marcel Ciolacu. 

El a precizat că Ministerul Transporturilor a semnat contracte de aproximativ 18 miliarde de lei. ”Ministerul Transporturilor a semnat până acum contracte din PNRR de aproximativ 18 miliarde. Este o premieră pentru România și pentru Ministerul Transporturilor. Numai astăzi s-au semnat 6,5 miliarde. Și ieri, împreună cu toți parlamentarii, ne-am asumat un buget al României în care pentru prima oară avem 7,2% prinși la investiții. Dacă se va menține acest ritm, vom avea și prima oară în România un buget cu 7,2% la investiții, dar și realizate. Cred că aici este marea provocare. Numai așa putem depăși crizele suprapuse și să încercăm să combatem acest fenomen de inflație”, a transmis liderul PSD. 

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a menționat că în ultimii cinci ani se semnaseră contracte de 20 de miliarde de lei. ”Odată cu ziua de azi putem spune că am semnat anul acesta, până acum, și mă uit la colegii mei, poate mai îmi pregătesc surprize, a însemnat contracte de peste 18 miliarde, 18,5 miliarde fără TVA la Ministerul Transporturilor, în 2022. Ca să faceți o comparație, între 2017 și 2021, adică cinci ani, în cinci ani s-au semnat contracte de 20 de miliarde. În anul acesta, până acum de 18,5. Foarte important acest pas pentru că dincolo de bornele din PNRR, dincolo de faptul că trebuie să terminăm toate aceste investiții, nu putem să construim autostrăzi fără a avea contracte la bază. De 30 de ani noi spunem că trebuie să traversăm Carpații, dar până anul acesta noi nu am avut contracte. Vorbeam doar povești”, a afirmat ministrul Transporturilor. 

El a precizat că până la finalul anului ar putea fi desemnați câștigătorii și pe cele trei loturi de la Bacău la Pașcani. “Am convingerea că până la sfârșitul anului se poate să desemnăm și noi, ca și CNAIR, ca și Minister al Transporturilor, să desemnăm câștigătorii și pe celelalte trei loturi de la Bacău la Pașcani. Am cerut colegilor de la CNAIR și se țin de această țintă și îi felicit pe domnul director și pe toți ceilalți colegi de acolo, de la CNAIR, ca până la sfârșitul anului 2022 să avem semnate toate contractele, să avem desemnați câștigătorii pe toate cele 13 loturi de la Ploiești la Pașcani. Urmează ca în următoarele zece zile să fie desemnați, așa cum am spus, și ultimii câștigători, pe cele trei loturi de la de la Bacău la Pașcani”, a transmis Sorin Grindeanu. 

El a anunțat că săptămâna viitoare va fi dată hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor pe capetele din Autostrada A8. ”Asta înseamnă că până la sfârșitul anului va fi lansată o licitație și vor fi lansate și capetele din A8. A13, așa cum știți, la fel de importantă, nu e o autostradă mai importantă decât alta. A7 mai importantă decât A13 sau A13 decât A8. Toate sunt importante pentru că Moldova are nevoie de dezvoltare în infrastructură”, a explicat Sorin Grindeanu.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a arătat, într-o postare pe Facebook, că autostrada Focșani – Bacău va avea aproape 96 de kilometri. 

Asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL - Tehnostrade SRL are 30 de luni pentru execuția lucrărilor de construcție a celor trei loturi, astfel: Lotul 1 (Focșani - Domnești Târg): 35,60 km și o valoare de 2,35 miliarde de lei, fără TVA; Lotul 2 (Domnești Târg - Răcăciuni): 38,78 km și o valoare de 2,48 miliarde de lei, făra TVA; Lotul 3 (Răcăciuni - Bacău): 21,52 km și o valoare de 1,67 miliarde de lei, fără TVA. Valoarea totală a contractelor este de 6,51 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin PNRR. Pe traseul autostrăzii vor fi construite 91 de poduri și pasaje.

Peste 8 milioane de euro merg la biserici în 2023, la cererea PSD și AUR

Parlamentarii au adoptat, miercuri, mai multe amendamente depuse de PSD și AUR la proiectul Legii Bugetului pe 2023, prin care au alocat fonduri suplimentare de peste 8 milioane de euro pentru biserici, respectiv pentru reparații și construcții de biserici și pentru plata salariilor preoților și a personalului neclerical. Marcel Ciolacu a depus un amendament prin care a cerut majorarea contribuției lunare pentru personalul neclerical din biserici la 2300 de lei. Tot Marcel Ciolacu a cerut alocarea sumei de 517.200 de euro în fiecare lună (6.206.400 euro anual) pentru sprijinirea așezămintelor religioase din afara granițelor.

Pentru dotarea și reparațiile aduse unui mare număr de biserici s-a cerut suplimentarea cu 4.825.000 a bugetului destinat susținerii cultelor din cadrul bugetului SGG. Au fost adoptate și mai multe amendamente propuse de grupul AUR pe marginea bugetului SGG, tot pentru suplimentări de fonduri destinate bisericilor. Astfel, se va aloca suma de 3.378,400 lei pentru biserica de lemn “Sfântul Nicolae” din localitatea Cetățuia, comuna Puiești, județul Vaslui. Biserica este una dintre cele mai vechi din țară (secolul al XVI-lea), unde se săvârșește necontenit serviciul liturgic, de la ctitorire până astăzi, explică inițiatorii. Potrivit unui alt amendament, se alocă suma de 250 000 de lei pentru refacerea picturii și reparația Bisericii Ortodoxe “Sfântul Nicolae”, Vlădica din Prund, Sector 4, București. Biserica monument istoric, amplasată în zona de interes turistic a Capitalei, necesită reparații și refacerea picturii murale interioare, argumentează inițiatorii.

Fost director al DSVSA, trimis în judecată de DNA după ce ar fi intervenit ilegal într-o licitație

Fostul director executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Botoșani, Mihai Țurcanu, directorul Direcției Juridice din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Mădălina-Raluca Roșu, și administratorul unei firme au fost trimiși în judecată de DNA Suceava, pentru abuz în serviciu și delapidare, respectiv complicitate la prima infracțiune. Țurcanu este acuzat că ar fi intervenit ilegal într-o licitație, iar apoi ar fi evaluat în mod abuziv activitatea a două funcționare care s-au opus demersurilor sale, pentru a le concedia. El ar fi fost “consiliat” de Roșu.

“În perioada octombrie – decembrie 2021 - prima parte a anului 2022, inculpatul Țurcanu Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi intervenit în mod nelegal într-o procedură de achiziție publică desfășurată de instituție pentru atribuirea unui contract de furnizare produse cu specific sanitar-veterinar în valoare de 2.974.405 lei. Concret, acesta ar fi împiedicat plata banilor către societatea comercială care adjudecase inițial licitația și ar fi făcut demersuri cu intenția de a favoriza o altă societate comercială care participase la procedura de achiziție, dar a cărei ofertă fusese descalificată de către comisia de evaluare. În contextul menționat mai sus, din cauză că s-au opus cerințelor inculpatului și au refuzat să favorizeze firma susținută de acesta, două dintre funcționarele instituției, implicate în procedura de licitație, ar fi fost supuse unei evaluări a performanțelor profesionale efectuată în mod abuziv în vederea eliberării din funcțiile publice (ocupate prin promovarea unor concursuri) și înlocuirea lor cu alți funcționari obedienți”, au transmis procurorii DNA.

Ei au susținut că Mădălina-Raluca Roșu a fost cea care l-a “consiliat” pe directorul D.S.V.S.A. Botoșani pe parcursul derulării procedurii de evaluare profesională a celor două funcționare în ceea ce privește modalitatea de soluționare a contestațiilor formulate, a notelor pe care să le acorde, etc. în condițiile în care aceasta știa că procesul de evaluare astfel efectuat era contrar dispozițiilor legale.

Potrivit sursei citate, în cursul lunii decembrie 2020, același inculpat, în calitate de director executiv, ar fi dispus plăți în valoare de 130.000 de lei către firma omului de afaceri cercetat în cauză, în condițiile în care bunurile contractate nu erau livrate. Pentru a justifica plata, el ar fi încheiat un proces-verbal în care ar fi atestat în fals că produsele fuseseră livrate în totalitate, după care a semnat dispoziția de plată, fără drept, în locul reprezentantului compartimentului de specialitate din cadrul instituției.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (D.S.V.S.A.) Botoșani s-a constituit parte civilă cu suma de 130.000 de lei.

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, sub control judiciar pentru 60 de zile

Primarul Mihai Chirica a fost plasat de procurorii DIICOT sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, după audierea într-un dosar în care mai mulți angajați ai Primăriei Iași sunt cercetați cu privire la autorizarea unor construcții.

“A fost extins cazul din 2020 al domnului Zamoșteanu (un om de afaceri din Iași - n.r). Bineînțeles, tot pe probleme legate de urbanism, același blestem care urmărește de multă vreme situația din Iași. Mi s-a adus calitatea de suspect și după aceea cea de inculpat în acest dosar. Va trebui să interacționez mai puțin cu Direcția de Urbanism și cei care acționează în zonă. În rest, îmi voi exercita (funcția - n.r) și ne vom vedea mâine la birou”, a declarat primarul Mihai Chirica, după ce a ieșit de la audieri.

Edilul a precizat că în perioada în care se află sub control judiciar își va delega atribuțiile. El a anunțat, totodată, că va contesta în instanță decizia procurorilor de a-l plasa sub control judiciar. “Există o oarecare dezamăgire, din perspectiva aceasta, pentru că nu e tocmai așa cum se vorbește. Asta se va demonstra mai departe în instanță. E oboseală și puțin cam mult stres pentru această situație”, a mai declarat primarul.

Potrivit avocatului acestuia, Mihai Chirica este cercetat pentru opt înscrisuri legate de urbanism, șapte fapte de abuz în serviciu și unul de uzurpare. Anterior audierilor de la sediul DIICOT, care au durat aproape patru ore, primarul a petrecut alte opt ore la Inspectoratul de Poliție Județean Iași.

Procurorii DIICOT Iași și polițiștii BCCO Iași, Suceava, Vaslui și Botoșani, împreună cu luptători din cadrul SAS Iași au efectuat, miercuri, 24 de percheziții într-un dosar care vizează mai multe infracțiuni, printre care abuz în serviciu și uzurparea funcției. În urma descinderilor, 30 de persoane au fost conduse la audieri.

Descinderile au avut loc într-un dosar care vizează săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în vederea obținerii unui folos necuvenit, uzurparea funcției, delapidare, spălarea banilor, folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Printre cei care au fost audiați până acum sunt primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, care acum este șef Serviciu Relații Comunitare și Politici Publice, mai mulți angajați de la Serviciul Juridic, Direcția de Urbanism, precum și secretarul Consiliului Local, Denisa Ionașcu.

După ce a făcut 2 ani de închisoare, Bogdan Olteanu scapă de condamnare pe motiv că faptele s-au prescris

Tribunalul București a admis o cerere de revizuire depusă de fostul președinte al Camerei Deputaților Bogdan Olteanu și a dispus încetarea procesului penal împotriva acestuia în dosarul în care a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență, pe motiv că faptele s-au prescris. Este vorba de dosarul în care Bogdan Olteanu a fost acuzat că a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Practic, judecătorii au anulat pedeapsa în cazul lui Bogdan Olteanu, după ce s-a constatat că faptele de care este acesta acuzat s-au prescris.

Bogdan Olteanu a fost printre primii beneficiari ai deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor. În luna august, el a obținut în instanță suspendarea executării pedepsei, fiind eliberat din penitenciar, după ce a executat aproape doi ani din pedeapsa de cinci ani primită în acest dosar. Pe 29 octombrie 2020, Bogdan Olteanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. El a fost acuzat că, în perioada iulie - noiembrie 2008, pe când era președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro și sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Ca urmare a diligențelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcția de guvernator al Deltei Dunării, susțineau procurorii.

Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăți înregistrate în SUA și apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remiși lui Olteanu la biroul unde acesta își desfășura activitatea în sediul PNL.

De asemenea, procurorii arătau că, în toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obținerea unui mandat de deputat.

În acest context, din dispoziția lui Vîntu, Olteanu a beneficiat de consultanță politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.