MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Buzău: Autorul unui omor deosebit de grav, identificat după 23 de ani
El este în penitenciar, fiind condamnat pentru o crimă comisă după cea care rămăsese cu autor necunoscut
Autorul unui omor deosebit de grav, comis în ianuarie 2002, a fist indentificat după 23 de ani. El este în penitenciar, fiind condamnat pentru o crimă comisă în septembrie 2002, iar în timp ce era în închisoare a fost condamnat şi pentru ultraj, după ce a atacat un gardian.
”Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău au dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.G. (aflat în executarea unei pedepse privative de libertate dispuse în altă cauză), sub aspectul comiterii infracţiunii de omor deosebit de grav”, au transmis, joi, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău.
Potrivit acestora, în noaptea de 23/24.01.2002, în jurul orei 22:00, însoţit de concubina de la acea vreme, bărbatul a pătruns prin efracţie, dislocând uşa de la intrare, prin lovire cu umărul, în imobilul persoanei vătămate în vârstă de 81 ani din comuna Smeeni, judeţul Buzău. ”În momentul în care a fost surprins de către victimă, a acţionat violent, lovind-o pe aceasta în mod repetat cu un topor în zona capului, umărului, toracelui şi mâinii stângi, creându-i numeroase leziuni traumatice, hemoragie meningo-cerebrală şi dilacerală cerebrală consecinţă a fracturii de boltă şi bază craniană, leziunile de violenţă constatate având legătură directă, necondiţionată cu decesul, aşa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie, după care ulterior a sustras mai multe bunuri aparţinând persoanei vătămate, pe care le-a depozitat într-o geantă de voiaj pe care o avea asupra lui”, precizează procurorii.
Aceştia menţionează că inculpatul se află încarcerat în penitenciar, în executarea unei alte pedepse de 25 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tâlhărie (fapte săvârşite la data de 22.09.2002), pedeapsă din care mai are de executat aproximativ 2 ani de închisoare. ”În timp ce era încarcerat, inculpatul nu a abandonat pornirile infracţionale şi a fost condamnat în anul 2011 pentru comiterea infracţiunii de ultraj, asupra unui lucrător de penitenciar. Cauza figura din anul 2002 în evidenţa cauzelor cu autori necunoscuţi, astfel că au fost efectuate cercetări complexe (audieri/reaudieri de martori, măsuri speciale de supraveghere, verificări în cadrul mai multor penitenciare din ţară), fiind obţinute probe care au condus la identificarea autorului şi trimiterea acestuia în judecată”, se mai arată în comuniciatul de rpesă al procurprilor.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere accelerarea negocierilor de aderare cu Moldova
Eurodeputaţii au adoptat miercuri o rezoluţie iniţiată de Siegfried Mureşan (PPE) prin care cere Comisiei Europene accelerarea negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi creşterea sprijinului financiar pentru această ţară candidată. Demersul intervine a doua zi după ce preşedinta Maia Sandu a susţinut un discurs în Parlamentul European în care a avertizat că ţara sa nu va supravieţui ameninţării lui Vladimir Putin, dacă nu este primită în familia europeană.
Rezoluţia a fost votată cu o majoritate covârşitoare - 490 voturi pentru (peste 75%), 65 împotrivă (10%) şi 86 de abţineri, arată europarlamentarul Siegfried Mureşan într-o postare pe Facebook. Europarlamentarii cer accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi începerea negocierilor pe capitole. „Moldova a demonstrat că este pregătită să facă următorul pas”, spune Siegfried Mureşan. „Al doilea element important al rezoluţiei este solicitarea noastră de a creşte sprijinul financiar şi tehnic pentru Republica Moldova, astfel încât să facă faţă ameninţărilor venite dinspre Federaţia Rusă”, arată şeful delegaţiei Comisiei parlamentare de asociere UE - Republica Moldova.
„Siguranţa Uniunii Europene depinde de siguranţa Republicii Moldova. Tocmai de aceea, Rusia încearcă să frâneze parcursul european al Republicii Moldova, să o readucă în sfera sa de influenţă şi să o folosească, aşa cum procedează cu Belarus, în atacarea Ucrainei şi a Uniunii Europene. Oamenii din Republica Moldova nu sunt însă singuri în faţa acestei agresiuni. Uniunea Europeană este alături de ei, iar prin rezoluţia de astăzi demonstrăm că suntem pregătiţi să ne intensificăm sprijinul pentru Republica Moldova”, transmite Siegfried Mureşan.
Compania care ar fi transportat în Congo mercenarii lui Horaţiu Potra, acuzată de evaziune fiscală
Compania aeriană FLYLILI, vizată de cercetări în cadrul unui dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu estimat la 12 milioane de lei, anunţă că îşi asumă plata restanţelor către stat şi aplică măsuri ferme pentru redresare şi continuitate. Compania precizează că proprietarul - Jürgen Faff, neavând cunoştinţă de faptul că urmează percheziţii, a plecat din ţară pentru întâlniri comerciale, a fost informat şi va reveni în România. Compania menţionează, de asemenea, că, alături de alţi operatori aerieni din România şi Europa, a efectuat zboruri către Congo, fiind respectate normele de siguranţă în vigoare, suplimentate cu numeroase controale desfăşurate pe aeroporturile din România imediat după aterizarea aeronavei. Niciodată nu a fost identificat vreun obiect suspect.
”Lipsa de clienţi din perioada 2023–2024 şi pierderile semnificative generate de baza operaţională de la Braşov au determinat întârzieri în plata obligaţiilor fiscale.
Începând cu anul 2025, compania a iniţiat o reorganizare, renunţând la zborurile regulate şi concentrându-se pe operarea ACMI şi charter, activităţi care asigură fluxuri de venit mai stabile”, a transmis compania. FLYLILI precizează că a implementat un plan de redresare financiară, în paralel cu multiple discuţii purtate cu autorităţile fiscale pentru identificarea unor soluţii de conformare.
În ceea ce priveşte zbrurile către Congo, firma precizează că, alături de alţi operatori aerieni din România şi Europa, a efectuat zboruri către această destinaţie. ”Toate aceste zboruri au respectat normele de siguranţă în vigoare, fiind suplimentate cu numeroase controale desfăşurate pe aeroporturile din România imediat după aterizarea aeronavei. Niciodată nu a fost identificat vreun obiect suspect. În egală măsură, facem precizarea că atât FLYLILI, cât şi întreaga sa echipă colaborează cu organele de urmărire penală pentru a asigura aflarea adevărului şi dovedirea nevinovăţiei, subliniind caracterul exclusiv fiscal–comercial al prezentului incident”, se mai arată în comunicatul de presă.
Ministerul Sănătăţii propune introducerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente
Ministerul Sănătăţii a lasat în consultare publică un ordin care completează listele de medicamente compensate a 35 de medicamente.
”Va permite includerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente. Este o dovadă că facem exact ceea ce spunem. De la început am fost ferm: pacienţii din România au nevoie de soluţii reale, nu de promisiuni şi lozinci. Toate reformele din ultimele luni – de la criterii de performanţă pentru managerii de spitale, la extinderea reţelei de tratament pentru AVC, de la investiţiile masive în infrastructură şi digitalizare, până la eliminarea privilegiilor şi reaşezarea corectă a resurselor – au avut un singur scop: schimbări reale pentru pacient”, a transmis ministru Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Potrivit acestuia, această etapă aduce noi soluţii terapeutice pentru pacienţii care, până acum, nu aveau acces la aceste tratamente compensate.
Nicuşor Dan: În momentul acesta, nu pot să spun că am imaginea clară faţă de ce s-a întâmplat în noiembrie
Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că ”în momentul acesta” nu are ”imaginea clară” a ceea ce s-a întâmplat în luna noiembrie a anului trecut, la alegerile prezidenţiale care ulterior au fost anulate. ”Mai este nevoie de timp. Într-un termen rezonabil din momentul acesta o să ies public, aşa cum am promis, ca să facem o imagine evenimentului noiembrie inclusă în perspectiva generală a războiului hibrid al Rusiei în Europa”, adaugă el.
”În momentul acesta, nu pot să spun că am imaginea clară faţă de ce s-a întâmplat în noiembrie. Există bineînţeles nişte investigaţii ale Parchetului. Mai este nevoie de timp. Într-un termen rezonabil din momentul acesta o să ies public, aşa cum am promis, ca să facem o imagine evenimentului noiembrie inclusă în perspectiva generală a războiului hibrid al Rusiei în Europa”, a afirmat preşedintele României, miercuri seară, la TVR 1.
El a explicat faptul că, din noiembrie şi până acum, nu doar în România, dar şi în alte ţări europene există un război hibrid al Rusiei, concretizat în atacuri ciberneţice pe de o parte, iar pe de altă parte campanii masive de dezinformare.
”Avem rapoarte ale NATO, avem rapoarte ale Marei Britanii, avem rapoarte ale Uniunii Europene, ale Spaniei, ale Italiei, ale Franţei. Toate vorbind de influenţe, de campanii întregi de dezinformare şi de slăbire a democraţiei pe care Rusia le face în fiecare din aceste ţări europene, dorind, dacă poate, nişte conduceri care să fie cumva favorabile Rusiei şi, dacă nu poate, măcar să destabilizeze democraţia din aceste state”, a subliniat şeful statului.
Medic: Pe toate vaccinurile cifrele sunt în trend descrescător continuu, însă pandemia de COVID-19 a accentuat această scădere
Rata de vaccinare în România a scăzut constant, în ultimul deceniu, însă cele mai importante scăderi s-au înregistrat după pandemia de COVID-19 când, în urma campaniilor anti-vaccinare derulate online, procentele privind imunizarea au scăzut cu până la 30 pentru boli precum hepatita, rujeola sau difteria.
”Pe toate vaccinurile cifrele sunt în trend descrescător continuu, însă pandemia de COVID-19 a accentuat această scădere. Dacă facem o comparaţie între anul 2018 sau 2019 şi anii 2024 şi 2025, vedem o scădere dramatică, cu aproape 20%, pe alocuri chiar mai mult. Cea mai dramatică este scăderea acoperirii vaccinale atât la prima, cât şi a doua doză de vaccin rujeolă-oreion-rubeolă”, a declarat, miercuri, la Medika Tv, Aurora Stănescu, medic primar epidemiolog în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Medicul a afirmat că aşa se explică faptul că, în ultimii ani, România s-a confruntat cu o a doua epidemie de rujeolă, după cea din 2015, când 64 de oameni au murit, peste jumătate dintre aceştia fiind copii cu vârsta mai mică de un an.
Medicul a spus că există campanii de promovare a vaccinării, însă chiar şi aşa există risc, în contextul lipsei vaccinării la vârstele indicate. ”Noi facem recuperări şi insistăm pe campanii de recuperare, însă, dacă aceste vaccinuri nu sunt administrate la timp, se acumulează mase receptive, adică indivizi nevaccinaţi, susceptibili, care se îmbolnăvesc rapid”, a adăugat medicul.














