MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Bolojan: Reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă
Preşedintele interimar a explicat că, la consultările cu partidele organizate la Palatul Cotroceni, unii lideri politici s-au arătat de acord cu măsurile de reducere a risipei bugetare, dar, după ce „au ieşit pe uşă” au spus altceva
Preşedintele interimar Ilie Bolojan susţine reducerea numărului de parlamentari pentru a economisi bani la bugetul de stat. ”În jurul unui număr de 300”, susţine preşedintele interimar, număr aprobat de români la referendumul organizat de Traian Băsescu în 2009. Preşedintele interimar a explicat că, la consultările cu partidele organizate la Palatul Cotroceni, unii lideri politici s-au arătat de acord cu măsurile de reducere a risipei bugetare, dar, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” din cauza campaniei electorale.
”Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, a spus Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.
Preşedintele interimar susţine că, în spatele uşilor închise, liderii politici i-au dat dreptate pe teme ce ţin de reducerea cheltuielilor bugetar, însă, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” pentru a nu pierde voturi.
”În perioade pre-electorale, şi dacă vrei să faci ceva lucru bun, el este întors pe dos, îţi este întors în scop electoral şi, fără să vă dau exemple, că n-ar fi fair-play, când am avut consultări cu oameni politici sau cu partidele, în interior mi-au spus: ”Domnul Bolojan, suntem de acord cu asta, dar nu putem spune acum că e în campanie”. Şi când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru. Eu a trebuit să tac din gură din decenţă. Deci nu poţi face lucruri serioase într-o campanie pentru că, în general, candidaţii se comportă instinctiv electoral şi fac orice pentru voturi, inclusiv să te pună premier de campanie, de carton. Asta este situaţia”, a explicat Ilie Bolojan.
În 2009, preşedintele Traian Băsescu a declanşat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral. Referendumul a fost organizat simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, competiţie care i-a propulsat în finală pe Traian Băsescu şi pe Mircea Geoană. Aproape 90% din voturile valabil exprimate au fost în favoarea unui Parlament cu 300 de parlamentari. Însă, după scrutinul prezidenţial, majoritatea parlamentară nu a mai pus în practică dorinţa populară, deşi PDL, partidul aflat în parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu, a fost la putere până în 2012. Ulterior, toate partidele care au ajuns la guvernare au ignorat referendumul din 2009.
„Trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie”
Preşedintele interimar mai crede că decizii ca cea a judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti, care a anulat o hotărâre a Curţii Constituţionale, trebuie atent analizate de sistemul de justiţie pentru că ”nu fac decât să compromită justiţia”.
”Astfel de decizii trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie, pentru că există o răspundere a magistraţiilor pentru deciziile pe care le iau. Şi nu numai a magistraţilor, fiecare om care are o anumită putere de decizie trebuie să fie conştient că exercitarea acelei puteri trebuie făcută cu mare responsabilitate, pentru că anumite decizii pe care le ai pot să distrugă destine, pot să creeze probleme”, a declarat Ilie Bolojan.
Referindu-se la numeroasele plângeri similare depuse la instanţe din ţară, Bolojan a afirmat: ”Nu poţi să interzici unor cetăţeni să depună contestaţii, dar (…) Înalta Curte a tranşat problema la cel mai înalt nivel. Înseamnă că, dacă nu înţelegem ce înseamnă autoritate de lucru judecat, înseamnă că n-am înţeles nimic. În condiţii în care, în speţe identice, avem decizii diferite, la instanţe diferite, înseamnă că este o problemă şi lucrurile trebuie corectate, în primul rând, din interiorul sistemului de justiţie, prin mecanismele care sunt create în acest sens”.
Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia a fost amplu criticată, fiind demarată o verificare de către Inspecţia Judiciară.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Curtea Constituţională, dar şi persoane fizice au declarat recurs.ICCJ a respins, vineri, cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale 32 din 6 decembrie 2024, anulând practic decizia de joi a Curţii de apel Ploieşti.
Sorin Grindeanu: Sunt oameni din Moldova care fac presiune să finalizăm A8
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, că podul peste Prut de la Ungheni, realizat în regim de autostradă, va fi finalizat în toamna anului viitor, el recunoscând că există o presiune a locuitorilor din Iaşi și Moldova pentru a construi A8, care să lege judeţele din est de Europa.
Sute de oameni, între care oficialităţi din România şi Republica Moldova, au participat, sâmbătă, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, la momentul începerii lucrărilor la podul de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus că podul de la Ungheni va trebui finalizat în 18 luni, el precizând că în toamna viitoare va fi circulabil.
”Sunt oameni din Iaşi şi din judeţele din Moldova, care fac o presiune, în sensul bun al cuvântului, la Ministerul Transporturilor, să finalizăm A8, care nu se duce doar până la Paşcani în judeţul Iaşi, ci e important să treacă şi Carpaţii. Avem încă patru poduri între România şi Republica Moldova pentru care se fac acum studiile de fezabilitate. La anul vor intra în execuţie”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
Prezent la eveniment, vicepremierul Marian Neacşu a spus că podul de la Ungheni este calea Republicii Moldova, prin România, către Europa. Neacşu a declarat că ”bunăstarea Republicii Moldova depinde de dezvoltarea infrastructurii”.
La rândul său, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a apreciat drept istoric evenimentul de sâmbătă. ”Cu 35 de ani în urmă înaintaşii noştri au făcut un pod de flori, au dat jos sârma ghimpată de la Prut, dar generaţiei noastre îi revine obligaţia să construiască podul de piatră. Vom sta cu ochii pe dumneavoastră, iar dacă aveţi nevoie de ajutor venim şi noi cu lopeţile”, a declarat Igor Grosu.
La eveniment a fost prezent şi candidatul Alianţei Electorale ”România Înainte”, Crin Antonescu. ”Podul de Flori” peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, din care 130,60 m pe teritoriul României, două benzi pe sens şi trotuare. Durata contractului este de 24 de luni, din care şase luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin mecanismul pentru Interconectarea Europei, în valoare de peste 151,68 milioane de lei.
Un tren cu sute de oameni a plecat, sâmbătă la prânz, din Gara Iaşi către Ungheni, printre călători numărându-se vicepremierul Marian Neacşu, miniştrii Mircea Fechet şi Sebastian Burduja, secretarii de stat Irinel Scrioşteanu, Silviu Macovei şi Diana Baciună, şefii filialelor ieşene ale PSD şi PNL, deputaţii Bogdan Cojocaru şi Alexandru Muraru, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, dar şi primarul Iaşului, Mihai Chirica.
”Podul de flori” va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, şi comuna Golăeşti din judeţul Iaşi. Este primul pod rutier construit peste râul Prut din ultimii 60 de ani.
Silviu Predoiu: Nu ştiu dacă Iohannis a citit vreo notă de la SIE
Generalul Silviu Predoiu, fost director adjunct al SIE, în prezent candidat la alegerile prezidenţiale, susţine că Traian Băsescu avea ”foarte multe zone de interes” în legătură cu informaţiile pe care le primea de la serviciile secrete, în timp ce Klaus Iohannis n-a oferit niciodată un feedback la notele informative primite de la SIE.
Generalul Silviu Predoiu, fost director adjunct al SIE între 2005 şi 2018, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, cum se raportau Traian Băsescu şi Klaus Iohannis la informaţiile primite de la serviciile secrete. ”Domnul preşedinte Băsescu avea foarte multe zone de interes, nu judec cât erau de… Dar avea interes în foarte multe domenii: politică internă, politică externă şi multe alte chestiuni, justificat sau nu era treaba dumnealui. De domnul Iohannis nu pot să vorbesc despre vreo zonă de interes: nici internă, nici externă, nici de altă natură. N-am sesizat. Nu ştiu dacă a citit vreo notă, n-am avut niciodată de la dumnealui un feedback, deci nu pot să ştiu dacă a avut vreun interes sau nu, din păcate”, a spus Silviu Predoiu, la Prima TV.
În 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a promovat pe Silviu Predoiu în poziţia de adjunct al directorului SIE, pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă, în 2018. În acest interval de 13 ani, Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, şi funcţia de director interimar al SIE, asigurând tranziţia între directorii civili. Aşadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleşcanu şi Gabriel Vlase, în mandatele preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.
În toamna anului trecut, Silviu Predoiu vorbea despre diferenţele dintre cei doi şefi ai statului. ”Traian Băsescu a fost în permanenţă o personalitate hiperactivă, ştia să surprindă esenţialul, învăţa. Domnul Klaus Iohannis niciodată nu a manifestat un interes pentru zona de securitate. Singurul interes a fost ambiţia de a fi secretar general la NATO”, i-a descris Silviu Predoiu pe cei doi şefi de stat.
Anchetă a poliţiştilor după ce doi tineri s-au izbit cu maşina de un copac
Poliţiştii din Piteşti fac cercetări după ce doi tineri s-au izbit cu un autoturism de un copac, pe o stradă din municipiu, iar apoi au plecat de la locul accidentului. Ei au fost identificaţi, iar la momentul la care au fost găsiţi şi testaţi nu se aflau sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive.
”În noaptea de 25 spre 26 aprilie, poliţiştii piteşteni au fost sesizaţi despre un eveniment rutier pe bld. Petrochimiştilor din municipiul Piteşti, în cadrul căruia un autoturism a intrat în coliziune cu un copac. Înainte de sosirea la faţa locului a poliţiştilor, cei doi ocupanţi au părăsit locul evenimentului, fără încuviinţarea organelor de poliţie”, a informat, sâmbătă seară, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş. În urma cercetărilor, au fost identificaţi şi găsiţi şoferul şi pasagerul din maşină, rezultând că autoturismul a fost condus de un tânăr de 19 ani, din Răteşti, iar pe locul din dreapta faţă se afla un tânăr de 23 de ani, tot din Răteşti.
Poliţiştii fac cercetări în acest caz pentru vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie.
Băiat de 14 ani, la spital după ce s-ar fi aruncat de la etaj, în Bucureşti
Un băiat de 14 ani a fost transportat la spital, sâmbătă, după ce s-ar fi aruncat de la etaj, în Sectorul 4 din Bucureşti. Poliţiştii au deschis o anchetă pentru a stabili ce s-a întâmplat. Surse judiciare spun că adolescentul se afla în locuinţă împreună cu tatăl său, părinţii fiind divorţaţi, iar înainte de a face acest gest a vorbit la telefon cu mama sa.
Poliţia Capitalei a transmis că Secţia 16 Poliţie a fost anunţată, sâmbătă, printr-un apel la 112, că un copil a căzut de la etaj, la o adresă din Sectorul 4. Poliţiştii au constatat că sesizarea se confirmă, stabilind că este vorba de un băiat în vârstă de 14 ani.
Adolescentul, care nu este cunoscut cu probleme psihice, a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă ”Marie Curie”.
Sursele citate afirmă că, înainte de a face acest gest, băiatul ar fi vorbit timp de 10 minute, la telefon, cu mama sa. Părinţii lui sunt divorţaţi, iar el locuieşte cu mama sa, de luni până vineri, iar sâmbăta şi duminica el stă cu tatăl şi partenera acestuia.