MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Analiză - Guvernele postdecembriste demise prin moţiuni de cenzură
De la cel mai scurt guvern - Răzvan Ungureanu - 78 de zile, la Executivul demis cu cele mai multe voturi (281) – Florin Cîţu
Al 72-lea premier din Istoria României, Ilie Bolojan, se confruntă, marţi, cu o moţiune de cenzură care a strâns deja numărul de semnături necesare demiterii sale. Ar fi al optulea premier de după Revoluţie demis prin procedura guvernamentală. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit” fără întrerupere 1484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase - 1464 de zile şi Călin Popescu Tăriceanu - 1454 de zile obţinute din două cabinete - Guvernul Tăriceanu I şi Guvernul Tăriceanu II. Niciunul dintre cele trei guverne nu a căzut „victima” unei moţiuni de cenzură.
La 20 de ani de la Revoluţie, primul Executiv - Guvernul Boc - să cadă prin votul cu bile al colegilor lui. În cei 17 ani de atunci, alte cinci guverne şi-au încheiat mandatul prin moţiune de cenzură, unul - Grindeanu - demis chiar de propriul partid.
Emil Boc: primul guvern demis
Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Moţiunea "11 împotriva României" a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice.
Mihai Răzvan Ungureanu: mandatul record negativ
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moţiunea "Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!" a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.
Sorin Grindeanu: răsturnat de propriul partid
Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moţiunea de cenzură a fost un caz neobişnuit, fiind iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceeaşi zonă politică ce susţinuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.
Viorica Dăncilă: pierdere la limită
Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.
Ludovic Orban: dărâmat după asumare
Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.
Florin Cîţu: record de voturi pentru schimbare
Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul "Anghel Saligny". Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.
Salvaţi Copiii: Unu din trei copii îşi doreşte mai mult timp cu familia şi mai multe ore petrecute în aer liber
n aproape jumătate vor mai mult timp pentru somn. 62% dintre copii petrec online trei ore sau mai mult
Aproape unu din doi copii ar dori să poată aloca mai mult timp pentru somn, oboseala fiind explicată prin durata zilnică mare acordată şcolii, pregătirii temelor şi meditaţiilor, astfel încât 75% dintre copii au mai puţin de cinci ore de activităţi în aer liber săptămânal, în medie sub o oră pe zi. De asemenea, peste 60% dintre copii alocă cel puţin trei ore pe zi pentru navigare pe internet, arată o anchetă derulată de Salvaţi Copiii România.
Potrivit sursei citate, procentul copiilor care ar dori să aloce mai mult timp somnului creşte odată cu vârsta, de la 24% în cazul copiilor din ciclul primar, la 42% în cazul elevilor de gimnaziu şi 52% în cazul liceenilor. Oboseala este explicată prin durata zilnică mare acordată şcolii, pregătirii temelor şi meditaţiilor, astfel încât 75% dintre copii au mai puţin de cinci ore de activităţi în aer liber săptămânal, în medie sub o oră pe zi.
Mai mult, unu din trei copii nu alocă deloc timp lecturii care nu are legătură cu programa şcolară, procentul copiilor care spun că nu fac acest lucru crescând odată cu vârsta, de la 15% în ciclul primar la 35% la liceu, arată ancheta Salvaţi Copiii România.
Timpul alocat pentru navigat pe internet (reţele de socializare, jocuri, filme etc) este de trei ore sau mai mult în cazul a 62% dintre copii şi urcă la şase ore sau mai mult în cazul a 25% dintre aceştia. Timpul petrecut online creşte cu vârsta copilului, de la 32% dintre copiii din ciclul primar care afirmă că petrec peste trei ore pe internet, la 57% în cazul copiilor de gimnaziu şi 73% în cazul celor de liceu, precizează sursa citată.
„Copiii simt nevoia unui timp de calitate pe care să-l petreacă cu familia şi prietenii, dar şi timp pentru a se odihni, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru sănătatea lor psiho-emoţională. Industria meditaţiilor, pe de o parte, şi lipsa de organizare a mai multor activităţi în aer liber, departe de reţelele sociale, au repercusiuni asupra vieţii emoţionale şi sociale a copiilor”, explică Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al „Salvaţi Copiii” România.
O zi din timpul anului şcolar, în situaţia cel mai des întâlnită, arată astfel pentru copil:
• Petrece 5-6 ore la şcoală şi aprox. o oră pe drum spre / dinspre şcoală;
• Alocă 1-2 ore pentru teme / învăţat;
• Petrece 3-4 ore navigând, interacţionând cu prietenii sau jucându-se online;
• Petrece 1-2 ore în interacţiuni directe / socializare cu familia de apartenenţă.
Potrivit sursei citate, un copil alocă şcolii şi pregătirii temelor aproximativ 8 ore zilnic. Pentru 4 din 10 copii timpul alocat şcolii şi temelor este de 10 ore zilnic. Petrecerea timpului pentru pregătirea temelor este semnificativ mai ridicată în cazul copiilor din Bucureşti şi oraşele mari, comparativ cu mediul rural, astfel copiii din prima situaţie petrec 3 ore sau mai mult zilnic în proporţie de 41%, comparativ cu 33% în mediul rural.
„Nivelul de încărcare cu privire la timpul necesar pregătirii temelor creşte odată cu ciclul de studii, 20% dintre elevii din ciclul primar spunând că petrec peste 3 ore pentru această activitate, comparativ cu 41% dintre elevii de gimnaziu şi 36% dintre elevii de liceu. Majoritatea copiilor (65%) petrec sub 4 ore interacţionând direct cu prietenii într-o zi obişnuită. 12% dintre copii afirmă că nu alocă deloc timp într-o zi de şcoală altor activităţi recreative, exceptând timpul petrecut pe internet. Cei mai mulţi copii alocă altor activităţi recreative mai puţin de două ore zilnic (66%). Copiii care afirmă că fac meditaţii (42% din întregul eşantion şi aproape 60% în Bucureşti şi urbanul mare) alocă pentru acestea între 2 şi 4 ore săptămânal – 75% dintre copii”, indică ancheta Salvaţi Copiii.
Potrivit aceleiaşi surse, trei sferturi dintre copii au mai puţin de cinci ore de activităţi în aer liber săptămânal, în medie sub o oră pe zi, iar 13% dintre copii spun că nu fac deloc activităţi în aer liber, procentul fiind cel mai scăzut în cazul ciclului primar (4%) şi cel mai ridicat în cazul liceenilor (16%).
De asemenea, unu din trei nu alocă deloc timp lecturii care nu are legătură cu programa şcolară, procentul copiilor care spun că nu fac acest lucru crescând odată cu vârsta, de la 15% în ciclul primar la 35% la liceu, iar 34% dintre copii spun că într-o săptămână obişnuită nu fac sport.
„Comparativ cu anul şcolar anterior, 59% dintre copii afirmă că alocă mai mult timp activităţilor legate de şcoală, majoritatea acestora estimând că timpul în plus petrecut săptămânal astfel este cu 1-4 ore mai ridicat. Matematica, româna şi limbile străine sunt principalele materii la care copiii fac meditaţii. Observăm o asociere între profilul de studiu al copilului şi materia la care aceştia fac meditaţii, în cazul liceenilor – la profilul real, 74% dintre copiii care se pregătesc suplimentar o fac la matematică, de asemenea incidenţa meditaţiilor la informatică, fizică şi chimie este semnificativ mai ridicată în cazul acestor copii. Altfel spus, meditaţiile sunt o practică complementară şcolii, strâns legată de profilul de studiu”, precizează aceeaşi sursă.
În ceea ce priveşte modificările pe care le-ar dori în programul lor, ancheta Salvaţi Copiii arată că unu din trei copii ar dori să aibă mai mult timp pentru socializare în familie, în cazul celor de vârstă mică (ciclul primar) şi al celor din mediul urban dorinţa fiind „semnificativ mai ridicată”. Totodată, 33% dintre copii ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, copiii din mediul urban şi cei din ciclul primar resimţind această nevoie cel mai acut (cu aproximativ 10 puncte procentuale peste celelalte categorii), iar 41% dintre copii simt nevoia să aloce mai mult timp interacţiunilor directe cu prietenii, aceştia fiind în special copii care locuiesc în mediul urban (aproximativ 45% vs. 30% în mediul rural).
De asemenea, 36% dintre copii spun că şi-ar dori să aloce mai mult timp activităţilor sportive.
„Dacă în cazul altor itemi observăm asocieri cu vârsta sau mediul de rezidenţă, în cazul timpului alocat sportului nu există diferenţe semnificative, altfel spus toţi copii resimt nevoia în mod similar. Aproape unu din doi copii ar dori să poată aloca mai mult timp pentru somn. Procentul acestora este mai ridicat în mediul urban (cu aproximativ 5 pp) şi creşte odată cu vârsta, de la 24% în cazul copiilor din ciclul primar, la 42% în cazul elevilor de gimnaziu şi 52% în cazul liceenilor. În cazul copiilor care afirmă că îşi doresc să poată aloca mai mult timp pentru somn, remarcăm o corelaţie pozitivă cu timpul petrecut pentru pregătirea temelor şi pe internet, altfel spus cu cât petrec mai mult timp pentru pregătirea temelor şi pe internet, cu atât spun într-o măsură mai mare că ar aloca mai mult timp pentru somn”, mai arată sursa citată.
O româncă, trimisă în judecată după ce a ameninţat un procuror care ancheta un dosar de omor
O româncă stabilită în Austria a fost trimisă în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, după ce a ameninţat de mai multe ori un procuror din Ilfov. Acesta instrumenta un dosar de omor, iar femeia voia ca fapta să fie încadrată ca ucidere din culpă.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti anunţă, luni, că o femeie a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni de ultraj judiciar.
”În data de 28.09.2025, orele 10:48, acţionând în scop de răzbunare în legătură cu modalitatea de instrumentare şi de soluţionare a unui dosar penal înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, privind săvârşirea unei infracţiuni de omor, precum şi ulterior, respectiv în perioada 28.09.2025, orele 13:05 – 02.10.2025, orele 20:49, acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în scop de intimidare, precum şi cu scopul de a obţine o ameliorare a situaţiei juridice a autorului din acea cauză, respectiv pentru a se reţine comiterea unei infracţiuni din culpă, în locul celei săvârşite cu intenţie, inculpata, aflată pe teritoriul Austriei, i-a expediat persoanei vătămate – procuror de caz al dosarului arătat mai sus, prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, pe numărul personal de telefon, mai multe mesaje text conţinând ameninţarea cu incendierea, precum şi cu săvârşirea altor infracţiuni îndreptate împotriva vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii acesteia”, arată procurorii. Aceştia precizează că, în cursul urmăririi penale, audierea inculpatei s-a realizat prin intermediul unor ordine europene de anchetă puse în executare de către autorităţile judiciare din Austria – unde aceasta îşi are stabilită reşedinţa.
De asemenea, urmărirea penală a fost efectuată cu sprijinul ofiţerilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigaţii Criminale. Dosarul a fost trimis la Judecătoria Buftea.
Cum va fi vremea în Moldova pe parcursul următoarelor două săptămâni
Vremea se încălzește în întreaga țară, cu valori diurne ce vor ajunge în unele regiuni chiar și la 28 de grade, iar minimele vor atinge în unele nopți, în medie, 12-13 grade, în timp ce, la capitolul precipitații, acestea vor fi mai ales sub formă de averse în toate zonele, aproape zilnic, după data de 6 mai, arată prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 4 - 17 mai.
În Moldova, media maximelor termice va avea variații în general între 20 și 24 de grade. Minimele termice vor crește, de la o medie de 6 - 7 grade în prima dimineață, până la 12 grade în dimineața zilei de 8 mai, apoi media lor va oscila în general între 8 și 11 grade. Începând cu data de 7 mai și până la finalul intervalului de prognoză, local și temporar, vor fi averse în fiecare zi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Avocatul Poporului, reprezentat de o apropiată PSD, a atacat la CCR ordonanţa privind programul SAFE
De același autor
