MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: ANALIZĂ - PSD, succes la locale, cel mai slab rezultat din istorie la parlamentare şi eşec la prezidenţiale
PNL a pierdut masiv după trei ani de guvernare cu PSD n AUR, marele câştigător matematic, USR, slăbit în opoziţie
În 2024, PSD a performat la alegerile locale şi europarlamentare din iunie, dar s-a prăbuşit în a doua parte a anului. Social-democraţii au fost marii câştigători ai alegerilor locale. Au obţinut 25 de Consilii Judeţene - faţă de 20 în urmă cu patru ani. Au câştigat 1.677 de primării, cu 184 mai mult decât la alegerile din 2020. Pe lângă fiefurile tradiţionale - Craiova, Piteşti, Galaţi, Buzău, Brăila- PSD a reuşit să se impună şi în reşedinţe de judeţ ca Baia Mare, Suceava, Piatra-Neamţ, Bistriţa, conduse timp de mai multe mandate de liberali. În Bucureşti, au recucerit Sectorul 2 ( prin Rareş Hopincă) plus Sectorul 5, unde s-a impus fiul lui Cristian Popescu Piedone, fost parlamentar PSD. La alegerile europarlamentare, organizate simultan cu cele locale, PSD a trimis la Bruxelles cel mai mare număr de eurodeputaţi: nu mai puţin de 11. Lista comună PSD-PNL la europarlamentare a obţinut, în final, peste 50% din opţiunile românilor.
Însă PSD n-a reuşit să mai repete performanţa şi în a doua parte a anului. La alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu a devenit primul candidat din istoria PSD care a ratat turul doi. Ciolacu s-a clasat pe locul trei, la numai 2.700 de voturi în spatele Elenei Lasconi (USR). La începutul acestui an, într-un clip video postat de Marcel Ciolacu pe contul său de TikTok, preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, a afirmat că mai mulţi lideri PSD i-au “donat” voturi lui George Simion la prezidenţiale. Motivul? Liderii PSD erau siguri că Marcel Ciolacu intră în turul doi şi îşi doreau o finală mai uşoară cu George Simion. Astfel, Ciolacu ar fi ajuns preşedinte după o confruntare cu un candidat suveranist, aşa cum Ion Iliescu a câştigat în 2000 în faţa lui Corneliu Vadim Tudor. „Îţi aminteşti când tu spuneai la partid să nu îi dea nimeni voturi lui Simion pentru că nu suntem siguri că intrăm în turul doi? Să ştii că toţi i-am dat”, i-a spus Simonis liderului PSD. „Ascultăm şi nu judecăm!”, a continuat el.
La alegerile parlamentare, programate la o săptămână după eşecul de la prezidenţiale, PSD a obţinut doar 22%, cel mai mic scor din istoria partidului. Procentul este similar cu sfârşitul erei Dragnea, cea mai joasă treaptă politică pe care au coborât social-democraţii. La alegerile europarlamentare din 2019, pe fondul unei tensiuni sociale enorme, PSD a obţinut 22,5%. A doua zi, Liviu Dragnea intra la puşcărie. În 2020, an de pandemie, în care vârstnicii nu au ieşit la vot, PSD reuşea să obţină 110 mandate în Camera Deputaţilor şi 47 la Senat. În 2024, din postura de partid principal de guvernare, după majorări de pensii şi salarii, PSD numără doar 86 de deputaţi şi 35 de senatori. În ciuda scorului mic obţinut la parlamentare, PSD s-a situat pe primul loc în clasamentul final. Iar Marcel Ciolacu a reuşit să rămână premier, într-o coaliţie cu PNL şi UDMR.
PNL e partidul care a pierdut cel mai mult în ultimii patru ani. În 2020, în pandemie, liberalii erau la guvernare cu un Cabinet minoritar condus de Ludovic Orban. La alegerile locale din acel an, PNL reuşea să câştige 17 Consilii Judeţene şi 1.236 de primării, cel mai bun scor din istoria partidului. În acel moment, liberalii duceau o campanie făţişă anti-PSD. Alegerile locale din 2024 au găsit PNL în alianţă cu PSD. Rezultatul? Liberalii au rămas doar cu 12 Consilii Judeţene, pierzând judeţe cu greutate ca Suceava (Gheorghe Flutur), Prahova (Iulian Dumitrescu), Maramureş (Ionel Bogdan) sau Caraş-Severin (Romeo Dunca). De asemenea, liberalii au pierdut peste 100 de primării: de la 1.236 câştigate în 2020 au rămas cu 1.132. Însă lista comună cu PSD la europarlamentare, care a obţinut aproape 50% din voturi, a salvat conducerea liberală la acel moment. Nicolae Ciucă a rămas în fruntea PNL şi a devenit candidat pentru Cotroceni. În toamnă, PNL s-a prăbuşit. Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul 5 la prezidenţiale şi a fost înlocuit de Ilie Bolojan, liderul PNL cu cele mai bune rezultate la alegerile locale. Într-o săptămână, Bolojan a reuşit să ridice partidul de la 8% la 14%, însă liberalii au pierdut aproape jumătate din mandate în Parlament. În 2020, Guvernul Orban, la presiunea preşedintelui Iohannis, a închis pieţele înainte de alegerile parlamentare. Drept consecinţă, PNL a fost taxat la urne, însă chiar şi aşa a atins 25%. După scrutinul din 2020, organizat în plin val COVID-19, PNL a obţinut 93 de mandate în Camera Deputaţilor şi 41 la Senat. În 2024, după cinci ani de guvernare, din care ultimii trei alături de PSD, liberalii au trimis în Parlament doar 49 de deputaţi şi 22 de senatori. Aşadar, într-un ciclu electoral, PNL a pierdut 5 Consilii Judeţene, 104 primari, 44 deputaţi şi 19 senatori. În acest timp, liberalii au trecut şi prin frământări interne. Ludovic Orban a pierdut şefia partidului şi a creat o nouă formaţiune: Forţa Dreptei. Premierul Florin Cîţu a fost debarcat mai întâi de la şefia Guvernului, apoi din fruntea partidului. Iar generalul Nicolae Ciucă a guvernat cu PSD, apoi a întors armele împotriva social-democraţilor. În final, PNL a reuşit să rămână la guvernare, sub bagheta lui Ilie Bolojan, alături de PSD şi UDMR.
AUR, marele câştigător matematic
Partidul condus de George Simion a fost marele câştigător al alegerilor parlamentare, reuşind să-şi dubleze scorul din 2020. După patru ani de opoziţie, AUR a sărit de la 33 de mandate în Camera Deputaţilor la 63 de locuri. Iar la Senat, de la 14 mandate a ajuns la 28. În ciuda saltului spectaculos, AUR a rămas în continuare în opoziţie, deci a bifat un câştig mai degrabă matematic decât politic. Partidul trece şi printr-o dispută internă. Europarlamentarul Claudiu Târziu, unul dintre fondatorii formaţiunii, i-a cerut demisia lui George Simion, pe motiv că a fost mult sub scorul partidului la prezidenţiale, susţin surse politice pentru News.ro. Public, Târziu a declarat: ”Nu suntem mulţumiţi de rezultatele niciunui tip de alegeri care au avut loc anul trecut, pentru că potenţialul nostru este mult mai mare”. El a subliniat însă că ”George Simion, fiind preşedintele partidului, este principalul responsabil, dar nu în sensul în care este principalul vinovat”. În cursa pentru Cotroceni, Simion a obţinut sub 14%, cu tot cu sprijinul primit de la PSD. În schimb, la parlamentare, AUR a depăşit 18%. Aşadar, George Simion nu poate fi considerat o locomotivă electorală pentru AUR. La locale, partidul obţinuse doar trei mandate în 2020. Acum numără 30 de primari, însă niciunul de mari oraşe.
USR se întoarce slăbit în opoziţie
Elena Lasconi a reuşit să transfere câteva procente din popularitatea sa către partid, însă prea puţin ca USR să conteze în ecuaţia puterii. Alegerile locale şi europarlamentare din iunie au ghilotinat echipa Drulă, care a dus partidul sub 9%. Pe lângă scorul foarte mic, USR a pierdut câteva primării importante: Braşov (Allen Coliban), Sectorul 1 (Clotilde Armand) şi Sectorul 2 (Radu Mihaiu). După alegerile locale, USR a reuşit să păstreze doar Timişoara, cu Dominic Fritz, şi Bacău, cu Lucian Stanciu-Viziteu. În Bucureşti, USR l-a susţinut pe primarul independent Nicuşor Dan pentru un nou mandat, însă relaţiile s-au răcit, după ce Nicuşor Dan a anunţat că va candida la prezidenţiale, intrând pe acelaşi culoar cu Elena Lasconi. Per total, USR avea 31 de primari în 2020, din care trei de mari municipii plus două sectoare din Bucureşti. Acum numără 28 de primari - doar doi de mari municipii, fără niciun sector în Capitală.
În Parlament, deşi vine după trei ani de opoziţie la mastodontul PSD-PNL, USR a obţinut un scor mai slab decât în 2020, când venea tot din postura de partid de opoziţie, foarte vocal în timpul epocii Dragnea. Din 55 de mandate în Camera Deputaţilor, USR a rămas cu 40, iar la Senat numără 19 mandate, faţă de cele 25 obţinute în urmă cu patru ani. Scorul mic obţinut de USR a fost cauzat şi de divizarea votului reformist. Partide desprinse din USR, ca REPER, DREPT, SENS, au reuşit să adune în total peste 500.000 de voturi, dar niciunul nu a reuşit să treacă pragul electoral. Luate împreună, partidele reformiste s-ar apropia de 20%, scorul obţinut de USR-PLUS în 2019, pe baza unui proiect comun.
UDMR e din nou cheia guvernării
Teoretic, pe fondul unei prezenţe mari la vot, formaţiunea maghiară risca să nu treacă pragul electoral. Practic, liderii UDMR au mobilizat atât de bine electoratul încât au obţinut un mandat în plus atât la Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, faţă de 2020. În condiţiile în care USR a trecut în opoziţie, rolul UDMR în coaliţia de guvernare a devenit esenţial. Practic, guvernul este dependent de voturile UDMR. La nivel local, formaţiunea maghiară conduce patru Consilii Judeţene (Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare) şi 200 de primării, cu una mai mult decât în 2020.
Claudiu Târziu: George Simion este principalul responsabil pentru eșecul AUR
Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, europarlamentarul Claudiu Târziu, a afirmat, marţi seară, că niciunul dintre rezultatele obţinute la alegerile de anul trecut nu a fost considerat mulţumitor, fiind necesară o analiză ”foarte riguroasă şi serioasă”, dar şi măsuri concrete.
”Este foarte greu să ştii de unde vin voturile, cum e greu şi să ştii de ce nu vin voturile pe care le aştepţi. Noi aveam aşteptări mult mai mari decât rezultatele obţinute. Urmează să facem o analiză să vedem de ce nu au venit acele voturi”, a declarat, marţi seară, la Antena 3, Claudiu Târziu.
Întrebat dacă partidul a fost mulţumit de rezultatele obţinute în alegeri de George Simion, candidat la Preşedinţie şi clasat pe locul al patrulea, Târziu a afirmat: ”Nu suntem mulţumiţi de rezultatele niciunui tip de alegeri care au avut loc anul trecut, pentru că potenţialul nostru este mult mai mare. De ce am luat mai puţin decât credeam că suntem îndreptăţiţi să primim? Sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem în urma unei analize foarte riguroase şi serioase, urmate şi de măsuri concrete pentru a face acţiunea noastră politică mai eficientă”.
Întrebat dacă George Simion este considerat vinovat pentru scorul obţinut de AUR la alegerile de anul trecut, Târziu a afirmat: ”Eu cred că responsabilitatea pentru un rezultat mai slab, ca şi meritele pentru un rezultat mai bun, se împart în cadrul unui partid. Nu poţi să dai vina pe unul sau pe altul. E adevărat că George Simion, fiind preşedintele partidului, este principalul responsabil, dar nu în sensul în care este principalul vinovat”.
Publicația G4Media a scris marți că AUR este în pragul scindării, după ce relaţiile dintre George Simion şi Claudiu Târziu s-au răcit considerabil. Târziu, numărul doi din partid, intenţionează să ceară un Congres Extraordinar care să ducă la un nou raport de forţe la vârful formaţiunii, din cauza modului discreţionar în care Simion ar conduce AUR.
Suspendarea livrărilor de gaze ruseşti în Transnistria: UE denunţă un „război hibrid” al Rusiei împotriva Moldovei
Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a acuzat marţi seara Rusia că "utilizează gazul ca armă" şi că duce un "război hibrid" în Republica Moldova, unde regiunea separatistă prorusă Transnistria nu mai este aprovizionată cu gaze ruseşti de la începutul lunii ianuarie. "Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou ţinta războiului său hibrid", a denunţat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate. Kaja Kallas a precizat că, în cursul unei discuţii telefonice cu premierul moldovean Dorin Recean, a "reafirmat solidaritatea de neclintit" a Uniunii Europene pentru Republica Moldova. "Datorită sprijinului UE, Republica Moldova rămâne rezilientă şi bine conectată la reţelele energetice europene", a asigurat Kallas.
Gigantul rus Gazprom a anunţat în decembrie suspendarea livrărilor sale de gaze către Republica Moldova în contextul unui diferend financiar cu această republică ex-sovietică cu aspiraţii europene. Astfel, de la 1 ianuarie, Gazprom a închis robinetul la gaze, pretinzând o datorie de peste 700 milioane de dolari, estimată de Chişinău la numai circa nouă milioane.
Teritoriul Republicii Moldova controlat de Chişinău este ferit pentru moment de întreruperi de curent, dar depinde în mare parte pentru nevoile sale de electricitate de centrala termică Cuciurgan, situată în Transnistria.
Această importantă infrastructură, care asigură până la 80% din producţia electrică a Republicii Moldova, nu aprovizionează decât Transnistria de la 1 ianuarie şi funcţionează în prezent pe bază de cărbune, rezervele urmând să se epuizeze la sfârşitul lunii ianuarie sau cel târziu la mijlocul lunii februarie.
"Rusia are un singur scop: să provoace instabilitate în regiune şi mai ales să influenţeze rezultatele alegerilor legislative preconizate să aibă loc în toamnă", a denunţat premierul moldovean Dorin Recean în faţa presei străine.
Închiderea robinetului la 1 ianuarie corespunde încheierii livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina, decizie luată de Kiev din cauza războiului.
Însă după încheierea tranzitului ucrainean, Moscova ar putea "livra gaze prin gazoductul TurkStrem, dar refuză să o facă", a atras atenţia prim-ministrul moldovean, al cărui guvern proeuropean a acuzat Moscova că doreşte să provoace o criză umanitară în regiunea transnistreană.
Cât de mari sunt în realitate pensiile militarilor
Angel Tîlvar, ministrul Apărării Naţionale, spune că pensia medie pentru un soldat gradat depăşeşte puţin suma de 3.000 de lei şi precizează că în Armată pensiile nu sunt uriaşe. Cea mai mare pensie este 38.998 lei, pentru generali.
”La începutul lui 2024 a fost o indexare de 13,8%, ea a fost precedată de o indexare de 5,1%. Media pensiilor de servicu, pentru soldat gradat - 3.258, subofiţeri - 4.000, ofiţeri - 6.441, general - 12.873. Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriaşe. Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 şi 56.160 lei (n.r. – peste 11.000 de euro). Ele aparţin unor magistraţi militari. Cea mai mare pensie militară este 38.998 lei pentru generali”, a declarat Angel Tîlvar, marţi seară, la Antena 3.
Două persoane, găsite moarte în compartimentul trenului de aterizare al unui avion, în Florida
Două cadavre au fost găsite în compartimentul trenului de aterizare al unui avion de tip Airbus A320 aparţinând companiei JetBlue care a sosit de la New York, pe aeroportul din Fort Lauderdale, în Florida.
Potrivit JetBlue, cele două cadavre au fost descoperite luni seara, către ora locală 23.30 (marţi, 6.30, ora României) de către un tehnician, la o inspecţie de rutină.
”Circumstanţele modului în care au intrat în avion sunt anchetate în continuare”, a anunţat într-un comunicat compania.
”Este o situaţie sfâşietoare şi ne angajaăm să cooperăm strâns cu autorităţăile pentru a ajuta la înţelegerea felului în care a avut loc acest lucru”, dă ea asigurări. Avionul de tip Airbus A320 parţinând companiei americane a decolat de la New York luni, către ora locală 20.00 (marţi, 3.00, ora României) şi a aterizat luni către ora locală 23.00 (marţi, 6.00, ora României). Potrivit CBS News, biroul medicului legist a efectuat autopsii pentrua stabili cauzele deceselor.
Scandal la un spital din România după mesaje apărute pe Facebook
Medicii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău nu mai asigură, de la începutul anului, gărzi pe Secţia de Pediatrie, nemulţumiţi de mesajele negative la adresa pediatrilor, apărute pe reţelele de socializare între Crăciun şi Revelion. Astfel, copiii ajunşi după Anul Nou la Urgenţe Pediatrie nu au putut fi trataţi, fiind nevoiţi să se deplaseze la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat sau la spitale din alte judeţe ori din Capitală.
„În urma unor postări denigratoare şi a unui val de mesaje nemeritate la adresa medicilor pediatri din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, aceştia au luat o decizie radicală: renunţarea la gărzile suplimentare, continuând să efectueze doar una singură, obligatorie prin lege. Este o situaţie fără precedent, care afectează nu doar activitatea medicală, ci şi siguranţa copiilor noştri. Această decizie nu a fost luată cu uşurinţă, ci vine ca un răspuns la presiunea publică, la lipsa de susţinere şi la o recunoaştere insuficientă a eforturilor lor”, au scris cei de la Sanitas Buzău pe pagina de Facebook.
Astfel, de la 1 ianuarie 2025 cazurile grave de copii care au ajuns la UPU Buzău au fost tratate de medicii de pe secţia UPU-SMURD, iar alte situaţii au fot direcţionate către Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, către spitalele din Ploieşti sau Bucureşti.
Eveniment oficial, la Washington, pentru intrarea României în programul Visa Waiver
Un eveniment oficial va avea loc, vineri, la Washington, D.C., pentru a marca includerea României în Programul Visa Waiver. ”România îşi consolidează astfel statutul de partener strategic al SUA, fiind prima ţară din regiunea Mării Negre admisă în programul Visa Waiver. Vor exista beneficii importante - românii vor putea călători mai uşor, impulsionând astfel comerţul si investiţiile, şi încurajând turismul şi contactele directe”, a declarat ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.
Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, şi ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, se vor întâlni, vineri, pentru a consemna oficial aderarea României la programul american de scutire de vize. Întâlnirea va avea loc la sediul Departamentului pentru Securitate Internǎ, în Washington, D.C, a anunţat, miercuri, Ambasada României în SUA.
Potrivit sursei citate, în cadrul evenimentului, reprezentantul guvernului american îl va informa oficial pe reprezentantul statului român cu privire la decizia autorităţilor SUA de admitere a României în programul Visa Waiver (VWP), comunicând totodată detaliile tehnice şi data activării efective a noului regim de călătorie pentru cetăţenii români. Oficialii celor două ţări vor marca desemnarea României în programul de scutire de vize, trecând în revistă eforturile ambelor părţi pentru aderarea României, precum şi formele de cooperare privind îndeplinirea în continuare a cerinţelor de reciprocitate şi schimb de informaţii.
La eveniment vor lua parte oficialii americani ai Departamentului pentru Securitate internă şi Departamentului de Stat, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei României la Washington.
”Evenimentul de vineri este punctul culminant şi rezultatul final al anilor de muncă asiduă a oficialilor români şi americani. Desemnarea României în programul american de scutire de vize este o recunoaştere importantă a intereselor noastre comune economice şi de securitate. România îşi consolidează astfel statutul de partener strategic al SUA, fiind prima ţară din regiunea Mării Negre admisă în programul Visa Waiver. Vor exista beneficii importante - românii vor putea călători mai uşor, impulsionând astfel comerţul si investiţiile, şi încurajând turismul şi contactele directe. Având in vedere cerinţele stricte pe care le-a avut de îndeplinit, ca orice alt stat admis în program, Romania devine o ţară mai sigură, care îşi coordonează mai strâns securitatea cu Statele Unite”, a declarat ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.
În urma deciziei Guvernului federal al SUA, România devine al 43-lea participant la programul american de scutire de vize.
În 27 noiembrie 2024, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că România a înregistrat în anul fiscal 2024 (1 octombrie 2023 - 30 septembrie 2024) o rată de refuz a vizelor de 2,61%, îndeplinind astfel unul dintre criteriile principale de acces în Programul Visa Waiver.
Pe lângă criteriul ratei de refuz, accesul României în programul Visa Waiver a presupus îndeplinirea unor criterii esenţiale legate de securitatea documentelor de călătorie, realizarea schimbului de informaţii, implementarea unor măsuri concrete pentru combaterea terorismului şi a migraţiei ilegale. Pentru îndeplinirea acestor obiective, autorităţile române au numit în 2023 un coordonator naţional şi au creat un comitet inter-instituţional pentru includerea ţării noastre în programul SUA de scutire de vize. Totodată, îndeplinirea criteriilor tehnice a presupus încheierea unor acorduri, implementarea unor măsuri tehnice concrete, precum şi modificări legislative importante.
Potrivit Ambasadei, Programul Visa Waiver este un parteneriat cuprinzător de securitate între Statele Unite şi ţările desemnate, care permite cetăţenilor acestor state să călătorească în SUA fără viză timp de până la 90 de zile pentru turism sau afaceri. Programul are o importantă componentă de combatere a terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a migraţiei ilegale, care necesită un schimb permanent de informaţii cu ţările participante, sprijinind în acelaşi timp comerţul si călătoriile în scop turistic sau de afaceri. Programul este administrat de Departamentul de Securitate Internă în colaborare cu Departamentul de Stat. Până în prezent, cetăţenii a 42 de state pot călători în SUA în cadrul programului Visa Waiver. Cetăţenii ţărilor incluse în Programul Visa Waiver care doresc să călătorească în Statele Unite trebuie să se înregistreze în Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (Electronic System for Travel Authorization - ESTA) înainte de a se deplasa in SUA şi să îndeplinească o serie de cerinţe de eligibilitate.
Prin aderarea la programul Visa Waiver, cetăţenii români nu vor mai avea de susţinut interviuri la un consulat al SUA, ceea ce face procedura mult mai puţin costisitoare şi consumatoare de timp. Autorizaţia de călătorie care înlocuieşte vizele actuale este valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieşiri din SUA în acest interval, şi poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile. Costul unei autorizaţii de călătorie este de 21 de dolari SUA.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
