Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Într-o tragedie ca la Colectiv „nu se putea face dreptate”

Ziarul de Vrancea
11 mai 2022 1131 vizualizări

Este opinia unui supraviețuitor, nemulțumit de sentințele definitive date ieri în dosar n majoritatea pedepselor au fost reduse de instanța de apel, în cazul primarului Piedone pedeapsa fiind înjumătățită n patronii clubului și cei doi pompieri care au verificat încăperea vor sta cel mai mult după gratii

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone - actual primar al Sectorului 5 - a fost condamnat definitiv ieri la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv. Sentința vine la aproape 7 ani de la tragedia în urma căruia au murit 62 de oameni, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață. În prima instanță, el primise 8 ani și șase luni de închisoare.

De altfel, majoritatea pedepselor au fost reduse de către Curtea de Apel București, față de cele primite la instanța de fond. Trei funcționari din primărie au fost achitați. La instanța de fond, doi dintre ei primiseră condamnări de 8, respectiv 7 ani de închisoare.

La instanța de fond - Tribunalul București -, Piedone primise 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare, însă magistrații Curții de Apel au admis, joi, apelul primarului și au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare. În timpul procesului, jmagistrații Curții de Apel au eliminat forma agravantă a infracțiunii de abuz în serviciu de care era acuzat Piedone.

Astfel, actualul primar al sectorului 5 a fost condamnat la patru ani închisoare pentru o infracțiune de abuz în serviciu, în legătură cu autorizația emisă de primărie pentru clubul Colectiv.

A murit înainte de condamnare

George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI au primit 8 ani și 8 luni. În cazul celor trei patroni ai clubului, George Alin Anastasescu urmează să execute în total 11 ani si 8 luni de închisoare, Costin Mincu - 8 ani de închisoare, Paul Cătălin Gancea - 6 ani și 4 luni de închisoare. Viorel Zaharia a fost condamnat la 6 ani și 10 luni de închisoare, iar Moise Marian - 6 ani și 10 luni închisoare.

Instanța a decis încetarea procesului penal față de Daniela Ioana Niță, ca urmare a decesului aceasteia. Este vorba despre șefa firmei pirotehnice care a fost găsită moartă în august 2021.

Aurelia Iofciu, șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a fost achitată. Ea fusese condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare.

Larisa Luminița Ganea, consilier superior, a fost de asemenea achitată. Primise 7 ani de închisoare în prima instanță

Decizia în procesul Colectiv - încheiat în 21 decembrie 2021 - a fost pronunțată după patru amânări.

Inițial, procesul Colectiv ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistrații Adina Pretoria Dumitrache și Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpați. În 16 decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv.

Piedone: Sunt nevinovat! Adevărații vinovați sunt liberi!

Cristian Piedone a scris pe Facebook, înainte de a merge în arest, că “l-au luat nevinovat și că l-au chinuit și l-au tăvălit șase ani și jumătate, ca pe un câine”. “Rămâneți cu bine, oameni buni! Vă mulțumesc tuturor celor care mi-ați rămas alături în toți anii aceștia grei! Eu merg acum unde mă azvârle statul meu cel românesc!”, a scris Piedone în postarea de pe Facebook.

El a avut și un mesaj pentru familiile tinerilor decedați în clubul Colectiv și pentru cei răniți în acea fatidică noapte: “Piedone merge la pușcărie nevinovat! Adevărații vinovați pentru tragedia Colectiv sunt liberi!!! Vă veți convinge!”

„Grație eforturilor establishmentului politic”

Sentința în dosarul Colectiv pronunțată joi de Curtea de Apel București reprezintă „o dezamăgire”, dar „un prim pas, imperfect, către găsirea adevărului în complexul caz Colectiv”, a declarat Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului. El a stat aproape o lună în comă după incendiu: „Grație eforturilor establishmentului politic în ultimii ani, mai ales în perioada lui Dragnea, legislația penală s-a schimbat, diminuând pedepsele în cazul infracțiunilor de serviciu”, afirmă el, 6 ani și jumătate mai târziu. Mihai Grecea este de părere că, oricum, într-o tragedie precum cazul Colectiv, nici nu s-ar putea face vreodată complet dreptate: „Pe morți nu îi mai aduce nimeni înapoi și nici pe noi nu ne mai poate face nimeni cum eram și în niciun caz justiția.”

Totuși, ceea ce rămâne după ziua de ieri este că s-a obținut o primă sentință care recunoaște vinovății în acest caz, inclusiv ale statului român: „S-a aplicat legea, așa proastă cum este ea. Tot e ceva, am obținut o sentință definitivă în care sunt recunoscute niște vinovății și în care este recunoscut faptul că statul, prin reprezentanții săi, este și el, alături de organizatori și de pompieri, una dintre cauzele acestei tragedii.”

Din 2023, cei care nu se prezintă la serviciile de prevenție vor fi sancționați

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat ieri că, începând cu noul contract-cadru din 2023, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru serviciile medicale de prevenție ar putea fi sancționați. “De la 1 aprilie, programul-cadru și normele de aplicare vor fi modificate. Bugetul alocat asistenței medicale primare a cunoscut o suplimentare consistentă, aproape fără precedent, cu 22%. Interesul CNAS este de a lărgi pachetul de servicii de bază și de a mai diminua din ceea ce înseamnă «plata per capita». Începând cu noul contract-cadru, din anul 2023, vrem să implementăm, în special, pachetele de prevenție, care vor deveni obligatorii și ne gândim inclusiv la elemente sancționatorii pentru cei care nu vin să își efectueze serviciile de prevenție. Încercăm să responsabilizăm populația în legătură cu propria sănătate. Se practică în multe țări, asociațiile de pacienți ne cer acest lucru, să începem să-i sancționăm pe cei care nu se prezintă la serviciile de prevenție. Va intra în atenția noastră odată cu noul contract-cadru din 2023”, a spus Cojan la Senat, la dezbaterea “Hepatitele virale post-pandemie - drumul spre eliminare, o provocare”.

Iohannis: Această coaliție solidă va rezista până în 2024

„Mie mi-ar crăpa obrazul de rușine”, a reacționat liderul USR

Președintele Klaus Iohannis a declarat că această coaliție va rezista până în anul 2024, însă nu a existat încă o discuție dacă vor exista candidați comuni la alegeri. „Dacă vor fi candidați comuni nu s-a discutat. E o variantă ca fiecare să meargă pe listă proprie, însă după alegeri să existe această coaliție. Asta depinde de două lucruri – de rezultatele concrete și de vot. Cu cât merg mai mulți români să voteze, cu atât este mai clar rezultatul și arată direcția în care vor românii să meargă politica românească”, a afirmat ieri Klaus Iohannis. Președintele a mai spus că atunci când a încurajat formarea acestei coaliții între PSD și PNL, „lumea a crezut că face o greșeală”. “Rezultatul este cel mai stabil, solid și performant guvern din ultimii destul de mulți ani”, a afirmat șeful statului.

În replică, liderul interimar al USR, Cătălin Drulă a afirmat că “trădătorul modernizării României are tupeul să spună că mașinațiunea lui a adus țării “cel mai solid guvern”. “Mie mi-ar crăpa obrazul de rușine să mint în acest hal”, a mai spus Drulă. El a continuat: “Scăpăm România de Pe-Se-De” - mai țineți minte? Așa a candidat Klaus Iohannis pentru al doilea mandat de președinte”.

Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina

Mai mult de jumătate dintre români (51%) au luat în calcul să părăsească România de la declanșarea războiului în Ucraina, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare.

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punct de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde.

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar.

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie - 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

Legea promulgată: Limita maximă de viteză pe drumurile expres va fi de 120 km/h

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea care prevede majorarea de la 100 km/h la 120 km/h a limitei maxime de viteză în afara localităților, pe drumurile expres. Proiectul de lege semnat de USR a fost adoptat de Parlament pe 13 aprilie.

Liderul interimar al USR, Cătălin Drulă afirma, după votul din Camera Deputaților, că la inițiativa USR, viteza de circulație pe drumurile expres va fi de 120 km/h. „Diferențele de construcție dintre un drum expres și o autostradă sunt minore, iar viteza de proiectare a unui drum expres este chiar 120 km/h. Ambele au 4 benzi de circulație, sensuri separate fizic cu parapete, garduri de protecție și noduri denivelate”, spunea Cătălin Drulă.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE român

Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut o întrevedere, miercuri, cu secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota.

Potrivit MAE, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea diplomatului rus după publicarea pe site-ul reprezentanței diplomatice a articolului cu titlul “Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei și sursa principală de dezinformare a lumii” și în contextul altor luări de poziție ale Ambasadei. În cadrul întrevederii, Fota a atras atenția că este “inacceptabilă” folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj “nepotrivit, ofensator și provocator” la adresa României și a NATO, alianță din care țara noastră face parte “ca urmare a deciziei sale democratic asumate”.

De asemenea, a fost reamintit și că, pe 22 aprilie, MAE a transmis o notă verbală prin care și-a exprimat dezacordul, în scris, în termenii cei mai fermi, cu referire la declarațiile postate pe pagina de internet a misiunii diplomatice ruse privind războiul din Ucraina (text intitulat “Despre război și pace în Ucraina”). Oficialul român a atras atenția și asupra “modului dezumanizant și neconform cu realitatea” în care e descris războiul din Ucraina, “pentru care partea rusă deține întreaga responsabilitate”, și a reiterat îndemnul la maximă reținere în abordarea publică pe acest subiect, cu evitarea atitudinilor și mesajelor cu caracter provocator din partea Ambasadei Federației Ruse.

Două „vrăjitoare” din Ploiești, înșelăciuni de 230.000 de lei

Două femei din Ploiești, una în vârstă de 20 de ani, cealaltă de 40 de ani, au reușit să înșele mai multe persoane cu suma de 230.000 de lei pretinzând că au puterea de a ghici viitorul și de a face magie. Joi, polițiștii le-au ridicat pe cele două, fiind audiate într-un dosar de înșelăciune.

Polițiștii spun că cele două pretindeau că au puteri supranaturale și că pot rezolva probleme personale de tot felul.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.