Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: 12 senatori iau bani de chirie de la stat, deşi au proprietăţi în Bucureşti sau în Ilfov

Ziarul de Vrancea
15 iun 2025 858 vizualizări

Șapte sunt de la partidul lui George Simion

Dintre cei 134 de senatori din Parlamentul României, 106 primesc bani pentru decontarea cheltuielilor de cazare. Suma se ridică la 4.600 de lei în fiecare lună. Doisprezece senatori, majoritatea de la Alianţa pentru Unirea Românilor, primesc bani, deşi au proprietăţi în Bucureşti sau Ilfov, scrie Europa Liberă.

Conform legii, bani de chirie primesc doar parlamentarii care nu au domiciliul în Capitală sau în judeţul Ilfov. Existenţa unei proprietăţi în Bucureşti sau Ilfov nu este, însă, condiţie pentru a fi descalificat de la a primi bani de chirie. Legea le permite parlamentarilor să deţină oricâte proprietăţi în Bucureşti sau Ilfov, dar, pentru a primi chirie, ei nu trebuie să aibă domiciliul în niciuna dintre proprietăţile respective.

Şapte dintre cei 12 senatori care primesc bani de chirie deşi în declaraţiile lor de avere scrie că au proprietăţi în Bucureşti sau într-una dintre localităţile din judeţul Ilfov sunt de la Alianţa pentru Unirea Românilor.

Senatorii AUR aflaţi în această situaţie sunt, conform sursei citate, Sorin Lavric (figurează cu 2 apartamente în Bucureşti). Constantin - Ciprian Iacob (deţine un apartament de 135 de metri pătraţi în Bucureşti, împreună cu soţia), Petre George Cezar (două apartamente în Capitală şi mai multe terenuri în Tunari, judeţul Ilfov), Mircea Ionuţ Sandu (un apartament de 100 de metri pătraţi în Bucureşti, împreună cu soţia), Dumitru Spau (are o casă în Tunari, jud. Ilfov), Daniela Ştefănescu (două apartamente în Bucureşti), Gheorghe Vlăescu (două apartamente în Bucureşti şi o casă în Brăneşti, Ilfov).

Ninel Peia a fost ales senator în legislatura 2024-2028 din partea partidului S.O.S. România, condus de Diana Şoşoacă, are o casă de 750 de metri pătraţi în Voluntari, despre care spune că este folosită exclusiv de copiii săi, care sunt majori (25, 22 si 20 de ani), şi este în proces de vânzare.

Senatorul SOS România Cristian Bem încasează şi bani de chirie, deşi are un apartament de 54 de metri pătraţi în Bragadiru, pe numele soţiei.

La PSD, doi senatori încasează banii pentru chirie deşi au locuinţe în Bucureşti sau în Ilfov : Robert Cazanciuc, care are o casă de 233 de metri pătraţi în Chitila, judeţul Ilfov şi Carmen Orban, care are proprietăţi în Bucureşti şi Mogoşoaia.

De la Partidul Naţional Liberal (PNL), senatoarea Gabriela Maria Horga, aleasă în legislatura 2024-2028 în circumscripţia Giurgiu, deţine un apartament în Bucureşti şi încasează şi bani de chirie.

”A fost o situaţie de excepţie că apartamentul meu nu este disponibil, dar voi renunţa la banii de chirie după această sesiune parlamentară, în vară”, a declarat ea.

Conform Europa Liberă, din cei 270 de deputaţi care primesc bani pentru chirie în Capitală, 20 au proprietăţi chiar în Bucureşti sau Ilfov. Unii sunt chiar prosperi oameni de afaceri în domeniile imobiliare. Cu toate acestea, iau în continuare bani de la stat pentru chirie.

La Partidul Social Democrat (PSD) - care numără 91 de deputaţi – este vorba despre şase persoane care au proprietăţi în Bucureşti sau jud. Ilfov şi primesc de la stat şi bani de chirie: Adrian Câciu, Vlad-Florentin Drînceanu, Mirela-Florenţa Matichescu, George-Adrian Popa, Ştefan-Ovidiu Popa şi Mihai-Viorel Fifor. Li se adaugă Graţiela-Leocadia Gavrilescu, aleasă şi ea pe listele PSD, dar din partea Partidului Umanist Social Liberal.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 62 de deputaţi - are un număr egal de parlamentari cu PSD care încasează bani de chirie, deşi au proprietăţi în Bucureşti sau în apropierea Capitalei. Pe lista AUR a celor care primesc bani pentru casele în care locuiesc sunt: Ştefăniţă Avrămescu, Florin-Eugen Cîrligea, Mugur Mihăescu, Silviu-Florin Oancea, Dumitru Tilea, Florin Bogdan Velcescu. Tot de la AUR este şi deputata Gianina Şerban, al cărei soţ are afaceri imobiliare în judeţul Ilfov.

Doi parlamentari în aceeaşi situaţie fac parte din Partidul Naţional Liberal (PNL) – Florin-Claudiu Roman şi George Şerban Cătălin, şi câte un parlamentar din Partidul Oamenilor Tineri (POT) - Dumitriţa Albu, SOS România - Mariana Vârgă şi Uniunea Salvaţi România (USR) - George Gima.

Romsilva are 99 de directori. Fechet: Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă rămânem cu 17

ce spune despre primele de pensionare de 100.000 de euro

Ministrul Mediului Mircea Fechet susţine că Romsilva, companie de stat, are nu mai puţin de 99 de directori la nivel naţional. ”Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă în loc de 99 de directori, câţi avem astăzi în judeţele României, rămânem cu 17, cât am propus eu”, a spus Mircea Fechet, la Prima TV. Totodată, ministrul Mediului a anunţat că directorii Romsilva nu mai primesc deloc prime de pensionare, după ce, anul trecut, unul dintre şefi încasase 100.000 de euro bonus la plecarea din funcţie. Însă angajaţii Romsilva se bucură în continuare de alte privilegii. ”Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic”, susţine ministrul Mediului.

Ministrul Mediului Mircea Fechet a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă mai există prime de pensionare de 100.000 de euro la Romsilva.  „Să ştiţi că anul acesta n-a ieşit nimeni la pensie cu astfel de primă, însă am dispus, şi m-am bucurat atunci când în guvern a fost aprobată ordonanţa de urgenţă propusă de minister, prin care am modificat Legea privind statutul personalului Silvic în sensul în care să eliminăm acea bonificaţie la pensionare. Nu mai primeşti deloc. Însă acesta este doar unul dintre paşii mulţi ce trebuie a fi făcuţi, pentru că această veritabilă pierdere de capital datorată acestor prime e doar un mod în care eram ineficienţi. Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic. Aproape nu înţeleg care mai e rolul unei structuri centrale. În lipsa unei coordonări, în lipsa acelei situaţii când îl tragi de mânecă pe director, îl concediezi, aduci altul mai competent şi aşa mai departe”, a spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului subliniază că un ocol silvic privat este mult mai eficient decât un ocol silvic de stat. În acest moment, peste două milioane de hectare de pădure din România sunt deţinute de către persoane private.

”Fondul Forestier Naţional este doar pe jumătate aparţinând domeniului public al statului român şi avem mai bine de 2 milioane de hectare de pădure în România deţinute de către privaţi, ca să nu mai pun la socoteală unităţile administrative teritoriale. Deci există o competiţie şi tocmai din acest motiv mă deranjează atunci când văd că un ocol privat e mai eficient decât ocolul de stat. E adevărat că la ocolul privat, când se pleacă la muncă, pleacă toată lumea. Că eşti şef de ocol sau că eşti pădurar, toată lumea îşi suflecă mânecile şi dimineaţa la prima oră pleacă la treabă şi seara se întorc împreună de la muncă. La ocolul de stat, lucrurile sunt uşor diferite. Se pierde din eficienţă. E adevărat că au de făcut şi foarte multe hârtii şi foarte multe raportări şi poate că e şi vina ministerului că de multe ori am complicat toate aceste lucruri. Însă, fără îndoială, Regia Naţională a Pădurilor este un bun exemplu în legătură cu care putem să aducem nişte bani la bugetul de stat. Profitul Regiei se varsă la bugetul de stat, la Ministerul Finanţelor Publice, într-un cuantum de 90%. Cu cât va fi Regia mai eficientă, cu atât aceşti bani vor putea fi folosiţi ulterior”, a explicat ministrul Mediului.

Mircea Fechet a anunţat că Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor, numără în acest moment 99 de directori în toate judeţele ţării. Potrivit ministrului Mediului, Romsilva ar putea funcţiona cu doar 17 directori la nivel naţional.

”Încerc să aduc în spaţiul public tema companiilor de stat în general. Pentru că în România sunt foarte multe astfel de companii, probabil de ordinul sutelor şi cred că ceea ce se întâmplă la Regia Naţională a Pădurilor, într-o măsură mai mare sau mai mică, cred că se întâmplă peste tot unde statul administrează aceste companii. Eu nu spun să le vindem, nu spun să le privatizăm, nu vreau să intru în logica celor care ne acuză de astfel de practici, dar nimic nu ne opreşte să le eficientizăm. Şi vreau şi eu să văd care e tragedia dacă în loc de 99 de directori, câţi avem astăzi în judeţele României, rămânem cu 17, cât am propus eu. Pentru că una e să ai 100 de directori, alta e să ai 15.  E adevărat că nu ajungi cel mai popular ministru nici în minister, nici în rândul colegilor, nici în partid, trebuie să admit, însă astea sunt nişte decizii corecte sau cel puţin eu le apreciez a fi corecte şi pe care, cu tot riscul, îmi propun să le las cât mai aproape de a fi îndeplinite atunci când îmi voi termina mandatul”, a conchis ministrul Mediului.

Ciucu, întrebat dacă Orban ar trebui să revină în PNL: Nu mi se pare deloc o idee rea

Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu susţine că revenirea fostului premier Ludovic Orban în PNL ”nu e deloc o idee rea”.

Prim-vicepreşedintele PNL a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, în ce relaţii a rămas cu fostul preşedinte al partidului, Ludovic Orban. ”Am fumat o ţigară la Cotroceni, am ieşit amândoi afară, la ceremonie. L-am salutat, am depănat amintiri vechi. I-am zis că nu trebuia să plece din PNL. A zis că asta a fost decizia lui atunci. E o relaţie decentă”, a răspuns Ciprian Ciucu.

Întrebat dacă şi-ar dori ca Ludovic Orban să revină în PNL, Ciprian Ciucu a răspuns: ”Nu mi se pare deloc o idee rea”.

De asemenea, Ciprian Ciucu a vorbit despre posibilitatea ca fostul lider PNL Crin Antonescu să rupă partidul şi să formeze o nouă formaţiune politică.  ”Nu m-am gândit, nu ştiu. Dacă are aşa o ură faţă de partidul ăsta, poate face. Dacă nu, poate să nu o facă. Nu ştiu. Nu ştiu ce motivaţie mai are să continue în politică. Asta depinde de domnia sa. A candidat, şi-a asumat, a dus o candidatură la bun sfârşit, cu curaj”, a spus Ciprian Ciucu despre candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale din luna mai, unde a ratat turul doi la o diferenţă de numai 90.000 de voturi.

Întrebat dacă a fost surprins de mesajele cu tentă naţionalistă postate de Crin Antonescu pe reţelele sociale între cele două tururi de scrutin, Ciprian Ciucu a răspuns scurt: ”Da”.

În 2020, Ludovic Orban, din rolul de preşedinte al PNL, l-a desemnat pe Ciprian Ciucu candidat pentru Primăria Sectorului 6. Ciucu a reuşit să câştige scrutinul, devenind singurul primar liberal din Capitală. Ulterior, la Congresul PNL din toamna anului 2021, Ciprian Ciucu l-a susţinut pe Florin Cîţu pentru şefia partidului în detrimentul lui Orban. Florin Cîţu, încă premier la acea vreme, era unul dintre apropiaţii preşedintelui Klaus Iohannis. Învins la Congres, Ludovic Orban a plecat din PNL după o carieră de aproape 30 de ani şi a fondat un nou partid: Forţa Dreptei. Însă la alegerile parlamentare din decembrie 2020, Forţa Dreptei, în alianţă cu PMP, a ratat pragul electoral şi a rămas în afara Legislativului. La alegerile locale de anul trecut, Ciprian Ciucu a câştigat al doilea mandat de primar al Sectorului 6, cu peste 70% din voturi. Odată cu instalarea lui Ilie Bolojan în fruntea PNL, Ciprian Ciucu a devenit prim-vicepreşedinte al partidului.Potrivit unor surse politice, Ludovic Orban a discutat cu Ilie Bolojan despre o fuziune între PNL şi Forţa Dreptei.

Procuror din Galaţi, reţinut pentru că ar fi sustras probe dintr-un dosar

 în dosar, un preot era acuzat de viol asupra unui minor

Un procuror din Galaţi a fost reţinut, vineri, fiind acuzat de sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual. Dosarul din care ar fi sustras probe viza un preot acuzat de viol asupra unui minor. ”În cursul zilei de azi, 13 iunie 2025, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii faţă de un procuror al unui parchet de pe lângă o judecătorie sub aspectul sâvârşirii infracţiunilor de sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual”, a transmis, vineri seară, Parchetul General.

Procurorii precizează că, în cursul anului 2024, după administrarea mijloacelor de probă într-un dosar de urmărire penală în care se cerceta săvârşirea infracţiunii de viol asupra unui minor, dosar instrumentat de parchetul în care îşi desfăşura activitatea în calitate de prim-procuror, inculpatul a sustras mai multe documente utile aflării adevărului în cauză. ”Totodată, în scopul împiedicării sau îngreunării tragerii la răspundere penală a autorului infracţiunii, inculpatul le-a înlocuit cu altele întocmite ulterior, atestând în mod necorespunzător adevărului aspecte contrare celor declarate iniţial de suspect, cu consecinţa clasării dosarului penal menţionat”, a mai transmis sursa citată.

Vineri, procurorul de caz a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţarea luării măsurii preventive a reţinerii şi a măsurii arestării preventive/arestului la domiciliu faţă de magistrat, măsura fiind avizată favorabil.

Potrivit G4Media, procurorul reţinut este Nicoale Valerian Cuzi de la Parchetul Judecătoriei Galaţi. El ar fi distrus declaraţia prin care preotul paroh al bisericii din Folteşti şi profesor de religie la şcoala gimnazială din aceeaşi localitate, Aurelian-Emil Oprişan, a recunoscut iniţial că a întreţinut relaţii sexuale cu o minoră de 15 ani.

Medic psihiatru: 70% dintre tinerii de liceu au consumat cel puţin o dată alcool

Medicul psihiatru Eugen Hriscu a declarat, vineri seară, la Medika Andidrog, că, potrivit unui studiu făcut pe elevii de liceu din Capitală, 70 la sută dintre aceştia au consumat cel puţin o dată alcool, iar 40 la sută au ajuns în starea de intoxicaţie. 14 la sută dintre ei au constmat substanţe interzise, iar 40 la sută au jucat în ultimul an la jocuri de noroc. ”Rezultatele ne arată o imagine foarte interesantă, pentru că s-a vorbit foarte mult despre pericolul drogurilor, dar aceste discuţii au fost mai degrabă fie în termeni electorali, fie cu teamă de către părinţi, dar nu ştiam exact care este situaţia. (...) Acum avem aceste cifre (...)  Deci, practic, în momentul de faţă avem două studii pe Bucureşti cel puţin, destul de consistente, unul pe clasa a X-a, unul pe clase de liceu, dar pe toate cele patru clasele, care ne arată amândouă cam acelaşi lucru”, a declarat Eugen Hriscu la Medika TV, vineri seară.

Potrivit studiului sunt probleme cu ”drogurile legale”. ”În primul rând, avem nişte probleme enorme ca şi prevalenţă pentru drogurile legale. Adică alcool, tutun şi jocuri de noroc. Undeva în jur de peste 70% dintre tinerii de liceu au consumat cel puţin o dată alcool şi în jur de 40% au ajuns la starea de intoxicaţie. De asemenea, avem undeva în jur de 50%, deci unul din doi, care au încercat tutun şi produse din tutun şi unul din trei care sunt consumatorii frecvenţi, deci vorbim de o prevalenţă a acestor droguri, mai ales tutunul”, a explicat Eugen Hriscu.

Potrivit acestuia, ”e o situaţie extrem de gravă din punct de vedere a sănătăţii publice”. ”Pe jocuri de noroc, iarăşi, stăm destul de rău. Peste 40% au jucat în ultimele 12 luni, cel puţin un joc de noroc. Media pe Uniunea Europeană este undeva în jur de 20%, deci aproape dublu. Şi de asemenea, dintre cei care au jucat, deja un procent de cam 20% manifestă semne de dependenţă sau pierdere a controlului asupra comportamentului ”, a precizat Hirscu.

În ceea ce priveşte drogurile, potrivit datelor studiilor realizate, ”lucrurile nu stau chiar aşa de rău”, comparativ cu media europeană. ”Procentul de tineri care a consumat cel puţin o dată o substanţă, aşa zis, interzisă, deci un drog, este undeva la 14%, media în UE se situează în jur de 20-22%”, a mai declarat medicul.

Potrivit acestuia, mai periculos este că se consumă des etnobotanice. ”Lucru, de fapt, care este îngrijorător nu este acest procent, cât mai degrabă faptul că (...) pe un loc fruntaş sunt etnobotanicele, un nume care în mod popular desemnează substanţe noi. De multe ori e cu formulă chimică foarte nouă, foarte greu de identificat şi cu efecte extraordinar de toxice. În Bucureşti, aceste substanţe erau pe locul al treilea, în Bistriţa erau pe lucrul al doilea. Deci practic, observăm, din păcate, o deviere a pieţei drogurilor dinspre drogurile clasice, cannabis, ecstasy şi aşa mai departe, către aceste noi substanţe psihoactive”, a mai precizat Hriscu.

Bătaie cruntă în faţa scenei, la Zilele comunei Blejoi

Un scandal de proporţii a avut loc, vineri seară, la zilele comunei Blejoi din judeţul Prahova. Mai multe persoane s-au luat la bătaie, chiar în faţa scenei amenajate pentru concertele organizate cu ocazia evenimentului. Poliţia anunţă că a reţinut şase bărbaţi puşi sub acuzare pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice şi încăierare.

Intervenţia poliţiştilor prahoveni a avut loc vineri seară,  în jurul orei 21.00, în comuna Blejoi, care în această perioadă a organizat evenimentul Zilele comunei.

„În timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în contextul asigurării măsurilor de ordine publică la un eveniment cultural-artistic din localitatea Blejoi, au constatat faptul că în zona scenei, între mai mulţi tineri ar fi izbucnit un conflict spontan, care a degenerat, aceştia lovindu-se reciproc, tulburând astfel ordinea şi liniştea publică.  Astfel, persoanele implicate au fost conduse la sediul unităţii de poliţie în vederea audierii, iar în baza probatoriului administrat, faţă de 6 bărbaţi cu vârste cuprinse între 22 şi 36 de ani din oraşul Boldeşti-Scăeni şi localitatea Blejoi a fost luată măsura reţinerii pentru 24 de ore”, informează, sâmbătă, oficialii Poliţiei Prahova.

Constanţa - Peste 11.000 de lei amendă pentru un bărbat care a făcut drifturi cu maşina pe plajă

Un bărbat care a făcut drifturi cu maşina pe plajă vineri, la Constanţa, şi a intrat pe un drum cu acces interzis a fost amendat cu peste 11.000 de lei. ”În data de 13 iunie 2025, în jurul orei 13.30 poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din cadrul Direcţiei generale poliţia locală Constanţa, au identificat un conducător auto care a circulat pe un sector de drum la începutul căruia este instalat indicator rutier cu semnificaţia ”Accesul interzis”, a pătruns cu autoturismul pe plajă fără autorizaţie şi a efectuat manevre periculoase prin frânări şi accelerări bruşte”, anunţă Primăria Constanţa.

Şoferul a primit o amendă de 11.405 lei şi 2 puncte de penalizare la permisul de conducere pentru nerespectarea semnificaţiei indicatorului rutier "accesul interzis" , circulaţia cu un autovehicul neautorizat pe plajă şi efectuarea de manevre periculoase prin accelerarea şi frânarea bruscă a autoturismului.

Un bărbat din Sibiu a donat zeci de litri de sânge în ultimii 25 de ani

Un bărbat în vârstă de 46 de ani din Sibiu, care donează sânge de decenii, a salvat zeci de vieţi prin gestul său. Bărbatul a donat, în ultimii 25 de ani, zeci de litri de sânge. Sâmbătă, cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, sibianul a transmis un mesaj în care arată că speră ca tot mai mulţi oameni să înceapă să doneze sânge, pentru că „implicarea face diferenţa”.

Donatorul care deţine recordul în ceea ce priveşte numărul de litri de sânge donaţi este Petru Fehervari. El are 46 de ani şi este donator voluntar al centrului sibian de transfuzie sanguină încă din anul 1999. În ultimii 25 de ani, el a donat de 136 de ori, ceea ce înseamnă, conform calculelor care iau în considerare donarea standard,  54,4 litri de sânge donat.

”Am zis să fac un bine, să salvez vieţi, pentru asta am ales să donez. Ştiu cât de important e să fie sânge disponibil atunci când e nevoie. Am donat mereu, m-au sunat şi de acasă când a fost nevoie. Mă simt împlinit, simt că e important să ajut. Nu am fost niciodată în calitate de beneficiar de transfuzie dar am avut nevoie pentru tata şi pentru o verişoară. Sper să doneze cât mai multă lume pentru că implicarea face diferenţa”, a declarat cel mai activ donator al Centrului de Transfuzii Sibiu, Petru Fehervari, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sibiu.

Pe lângă beneficiile pentru sănătate pe care le oferă donarea de sânge, donatorii beneficiază şi de sprijin material constând în carduri de bonuri în valoare de 280 de lei pentru fiecare donare, carduri care pot fi folosite ulterior pentru achiziţia de alimente. Într-un an, un bărbat poate dona de cel mult cinci ori, iar o femeie de maximum patru ori.

Proiect USR: Persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupţie să nu mai beneficieze de pensii speciale

Un deputat USR propune ca persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupţie să nu mai beneficieze de pensii speciale. ”Deputatul USR Ştefan Tanasă propune o măsură de bun-simţ şi justiţie publică: persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupţie nu vor mai beneficia de pensii speciale. Iniţiativa legislativă depusă în Parlament stabileşte clar că orice condamnat definitiv pentru corupţie – aşa cum sunt definite faptele în legislaţia penală – îşi va pierde automat dreptul la pensia specială”, anunţă USR.

Formaţiunea precizează că este o măsură care se va aplica doar pentru viitor, în conformitate cu principiile constituţionale şi deciziile Curţii Constituţionale.

„Este esenţial ca societatea românească să continue să promoveze valori precum corectitudinea, transparenţa şi responsabilitatea. Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas concret în această direcţie. Scopul acestui demers este de a întări încrederea cetăţenilor în integritatea instituţiilor publice şi de a transmite un semnal clar că privilegiile speciale nu pot fi păstrate de cei care au trădat încrederea statului şi a societăţii prin acte de corupţie”, spune deputatul USR Ştefan Tanasă.

Iniţiativa USR propune ca judecătorul să menţioneze în sentinţă pierderea pensiei speciale pentru persoana condamnată definitiv, iar dacă această condamnare este anulată ulterior, persoana este repusă automat în drepturi. ”Guvernul va trimite anual un raport către Parlament cu sentinţele definitive care au dus la pierderea pensiilor speciale”, mai propune deputatul USR.

Spre deosbire de propuneri anterioare, proiectul USR se aplică tuturor categoriilor care beneficiază de pensii speciale, inclusiv magistraţilor şi acoperă un spectru mai larg de infracţiuni de corupţie, prevăzute atât în Codul Penal, cât şi în legi speciale, cum este Legea 78/2000, susţine formaţiunea. ”Această iniţiativă nu este doar o corectare morală, ci şi un pas esenţial pentru a reconstrui încrederea cetăţenilor în stat. USR merge mai departe cu lupta pentru o Românie în care legea e lege, inclusiv pentru privilegiaţi”, precizează USR.

Surse: Traian Băsescu a suferit o intervenție chirurgicală pe cord la Paris

Fostul președinte Traian Băsescu a suferit o intervenție chirurgicală pe cord la Paris, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate familiei.

Informația referitoare la operație a fost difuzată și de Antena 3 și de mai multe publicații, între care Adevărul și Libertatea. Alte publicații au relatat că ar fi vorba de un control de rutină, legat de stenturile montate la inimă.

Adevărul scrie că Traian Băsescu a fost văzut ultima dată la ceremonia de învestire a președintelui Nicușor Dan, din Parlament.

Doi foști președinți, Ion Iliescu și Traian Băsescu, au probleme grave de sănătate și se află în prezent în spital. Anul trecut, Traian Băsescu a fost internat în spital, la secția Boli Infecțioase, după ce medicii au stabilit că suferă de viroză pulmonară.

Traian Băsescu a mai fost tratat pentru afecțiuni cardiovasculare, medicii montându-i stenturi în 2006. Nu este însă prima dată când fostul președinte se confruntă cu probleme de sănătate. În luna martie 2022, Traian Băsescu a ajuns la spital, la Bruxelles, după ce a suferit mai multe complicații medicale. În septembrie 2007, Băsescu a fost operat la nivelul glandei tiroide. Intervenţia a fost una de rutină, fostul președinte fiind operat de o echipă de medici români la Spitalul Militar Central din Bucureşti.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.