Kovesi dă cu pumnul în masă
Codruța Kovesi a cerut revocarea din funcție a doi dintre cei mai cunoscuți procurori anticorupție n oficial, celor doi li se impută nerespectarea Codului Deontologic al magistraților n neoficial, “decapitările” au legătură cu scandalul înregistrărilor Codruței Kovesi
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Laura Codruța Kovesi a cerut revocarea din funcția de procurori ai DNA a procurorului Doru Țuluș și a Mihaelei Moraru Iorga, avizul urmând să fie dat de Secția pentru procurori a CSM în data de 4 iulie. DNA a precizat că cei doi nu mai îndeplinesc condiția bunei reputații pentru a fi procurori în cadrul DNA, așa cum rezultă din Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor. Lui Moraru Iorga i se reproșează că nu a înregistrat un denunț conform procedurilor legale, iar lui Țuluș că a soluționat dosare în care era implicată o persoană cu care avea "raporturi civile", ceea ce i-ar fi afectat imparțialitatea.
Doru Țulus este unul dintre veteranii DNA, fiind considerat unul dintre cei mai apropiați oameni de Daniel Morar (actual judecător la Curtea Constituțională) și unul dintre ultimii procurori din garda veche care nu au plecat din DNA după venirea lui Kovesi. Țulus a instrumentat dosare grele, precum Dosarul “Mătușa Tamara”, al fostului premier Adrian Năstase, “Dosarul transferurilor” și unul dintre dosarele lui Gigi Becali. El a anchetat și dosare controversate, cum ar fi dosarul fostului șef al ANAF, Gelu Diaconu, care a fost restituit la DNA pentru refacerea anchetei de către judecători.
Secția pentru procurori a CSM urmează să discute în 4 iulie cererea șefei DNA.
Țuluș ar fi refuzat testul poligraf
Totuși, conform Hotnews și Antena 3, motivul cererii de revocare ar fi că procurorul Țuluș este cercetat penal în cadrul anchetei declanșate după apariția în presă a înregistrărilor cu Laura Codruta Kovesi la o întâlnirea cu procurorii DNA. De asemenea, Parchetul General a dispus joi încetarea delegării celor doi procurori pe funcții de șefi de serviciu în cadrul DNA.
Surse citate de Hotnews afirmă că Doru Țuluș și alți procurori anchetați ar fi refuzat să se supună testului poligraf în cadrul anchetei interne, considerând procedura umilitoare, în condițiiile în care n-ar fi avut calitatea de suspect și de martor la data la care li s-a cerut să facă testul.
Consiliul Superior al Magistraturii a discutat, marți, cererile de transfer formulate de șase procurori de la DNA, procurorul general Augustin Lazăr comentând solicitările acestora prin faptul că "fiecare procuror lucrează acolo unde consideră că este apt să lucreze". Cei șase sunt Claudiu Constantin Dumitrescu, Alina Ștefănescu, Alina Avram, Eugen Anton, Mădălina Scarlat și Ioan Paul Chiș.
Cererile au fost acceptate în cazurile lui Claudiu Constantin Dumitrescu, Alina Avram și Alina Ștefănescu, celelalte trei solicitări fiind respinse.
În spațiul public, aceste solicitări au fost puse în legătură cu apariția în presă a înregistrărilor cu procurorul - șef al DNA.
Potrivit înregistrărilor, care au fost difuzate în 18 iunie de România TV, Kovesi le reproșa procurorilor că nu își fac treaba, că "de cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA", iar cine s-a speriat sau nu are chef de muncă să plece: "Ne-am speriat sau ce? Cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA, cine nu are chef de muncă să plece. Rămân 10 oameni la DNA, dar ăia ne vedem de treabă și luptăm până în pânzele albe". În replică, Direcția a transmis un comunicat de presă în care arăta că înregistrările cu șefa DNA, Codruța Kovesi, nu sunt autentice, ci conțin ”o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor” făcute de Kovesi în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
Ministrul Justiției a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu aceste înregistrări, DNA a spus că nu sunt autentice și a sesizat Parchetul General și Inspecția Judiciară. De asemenea, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.