Doar un român din patru vrea referendum pentru definirea familiei
și asta în condițiile în care 95% dintre români cred în Dumnezeu, arată un studiu publicat ieri
95% dintre cetățenii României cred în Dumnezeu, 21% afirmă că merg săptămânal la biserică, iar 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituțională a familiei, relevă un infografic despre credința religioasă în România, realizat de Fundația Friedrich Ebert România, în cadrul proiectului Monitorul Social.
Potrivit sursei citate, datele arată faptul că în România există "o diferență semnificativă" între a afirma credința într-o ființă divină și manifestarea acordului față de perspectivele cultelor religioase cu privire la societate, o diferență și mai mare existând între afirmarea credinței și activitatea religioasă propriu-zisă. "Astfel, deși există o minoritate activă și puternic religioasă, pentru cea mai mare parte a societății credința are un rol mai degrabă redus, neconvertindu-se în acțiuni sociale și politice concrete", menționează sursa citată.
“Religiozitatea în România este un fenomen complex”
Infograficul relevă faptul că aproape toți cetățenii României cred în Dumnezeu (95%) și/sau se auto-consideră religioși (89%), 44% afirmă că se roagă zilnic, iar 33% se auto consideră "religioși practicanți". 79% sunt de acord cu afirmația că "este necesar să crezi în Dumnezeu pentru a fi moral și pentru a avea valori corecte", iar 67% sunt de acord cu afirmația "homosexualitatea trebuie descurajată de societate".
În schimb, doar 21% spun că merg la biserică săptămânal, 27% consideră necesar sau foarte necesar referendumul cu privire la definirea căsătoriei ca fiind permisă exclusiv între persoane de sex opus, în timp ce ponderea celor care cred că guvernul ar trebui să sprijine răspândirea valorilor religioase este de 46%. "La prima vedere, România este o țară în care credința într-o ființă divină este extrem de puternică și de larg răspândită. Primează factorul "identitate", acordul cu valori sau principii creștine fiind, în funcție de subiect, ușor mai mic. Prin contrast, aplicarea în viața de zi cu zi a normelor religioase (ex. mersul la biserică) este mai puțin populară. Acțiunile propriu-zise care să marcheze o implicare mai puternică a religiei în societate (precum un referendum pe o temă conservatoare sau susținerea cultelor de către stat) beneficiază de o susținere minoritară. Astfel, se poate trage concluzia că religiozitatea în România este un fenomen complex și multi-stratificat, existând multe stadii intermediare de poziționare între auto-identificarea generică drept "religioasă/religios" și activism/militantism", se arată pe site-ul https://monitorsocial.ro/indicator/credinta-religioasa-in-romania.
Infograficul având ca temă credința religioasă în România a fost lansat în contextul referendumului iminent cu privire la definirea constituțională a familiei, iar sursele datelor folosite în infografic sunt studiul "Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe" (Pew Research Center), sondaje CURS și Cult Research din ultimele opt luni, precum și recensământul național din 2011.