Național

Disensiuni majore SUA-Germania. România, prinsă la mijloc

Ziarul de Vrancea
29 mai 2017 316 vizualizări

Angela Merkel, după summitul G7, cu referire la sprijinul SUA pentru Europe: "Vremea în care ne puteam baza unii pe alții e aproape încheiată" n "Noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în mâini", adaugă premierul german n dacă vest-europenii se plâng de lipsa de sprijin american, presa de peste Ocean anunță că administrația Trump va aloca o sumă uriașă, 1,3 miliarde de dolari, pentru întărirea capacităților de apărare din Estul Europei, în special Polonia și România n ce va face România, prinsă între relațiile comerciale masive cu Germania și sprijinul militar vital al SUA?

Declarație surpriză alaltăieri la Munchen. Cancelarul german Angela Merkel a catalogat drept "aproape încheiată" vremea în care încrederea prevala, într-o aparență aluzie la relațiile dintre Europa și Statele Unite, puse la grea încercare în timpul turneului efectuat de președintele american Donald Trump în Europa, scrie AFP. "Perioada în care ne puteam baza în totalitate unii de alții e aproape încheiată. Este sentimentul pe care l-am trăit în aceste ultime zile", a declarat Merkel, în timpul unui miting electoral desfășurat la Munchen, în sudul Germaniei. "Noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în mâini", a adăugat ea. "Trebuie să ne batem pentru propriul destin", a continuat șefa guvernului german, potrivit căreia relațiile cu președintele francez Emmanuel Macron trebuie să fie cu atât mai strânse.

Angela Merkel a făcut aceste declarații în capitala Bavariei, la o zi după summitul G7 (grupul celor mai bogate șapte țări din lume, format din Germania, Franța, Italia, Japonia, Canada, Statele Unite și Marea Britanie), desfășurat la Taormina, în Sicilia, unde unitatea celor șapte țări s-a destrămat în condițiile în care președintele american Donald Trump a refuzat să se angajeze în favoarea Acordului de la Paris privind lupta împotriva încălzirii climatice. Cancelarul german calificase de altfel discuțiile de vineri și sâmbătă pe tema schimbărilor climatice "deloc satisfăcătoare".

În cursul primului turneu în străinătate din mandatul sau, președintele SUA Donald Trump s-a deplasat și la Bruxelles, unde a produs o serioasă dezamăgire în rândul aliaților săi din NATO, refuzând să se angajeze în mod explicit în favoarea clauzei privind apărarea colectivă stipulată în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. El a calificat de asemenea practicile comerciale ale Germaniei drept "rele, foarte rele", potrivit săptămânalului german Der Spiegel.

Creștere cu 40%

Dacă veștile din SUA privind Europa de vest nu sunt chiar bune, pentru România ele ar putea suna altfel. Presa americană anunță că administrația Trump propune o creștere majoră a cheltuielilor Pentagonului pentru apărarea flancului estic NATO în față amenințării Rusiei. Concret, administrația Trump a propus o creștere de 40,3% a bugetului Pentagonului dedicat apărării țărilor din flancul estic al NATO (România, Bulgaria, Polonia și țările baltice) în față amenințării crescânde a Rusiei. Bugetul propus de Administrația Trump pentru anul fiscal 2018 prevede o creștere a bugetului ERI (European Reassurance Inițiative) de la 3,4 miliarde de dolari la 4,7 miliarde de dolari), potrivit documentelor oficiale ale Pentagonului. Propunerea a fost trimisă către Congresul SUA în 23 mai, cu două zile înainte că Donald Trump să participe la summit-ul NATO de la Bruxelles. A fost prima întâlnire a președintelui american cu șefii de stat și de guvern din statele aliate. Cu ocazia prezenței la Bruxelles, Trump a participat la inaugurarea unui monument dedicat Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, cel care consfințește doctrina de baza a alianței - solidaritatea aliaților în față amenințărilor de securitate. Trump a folosit discursul de la summit pentru a le cere aliaților să-și atingă țintă asumată de a alocă minimum 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.

European Reassurance Inițiative este un program lansat de Administrația Obama în 2014, în urmă anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și a începerii războiului din estul Ucrainei. Toți aliații NATO din flancul estic au cerut atunci de la NATO măsuri active de asigurare în față posturii tot mai agresive a Rusiei. În cadrul ERI, SUA și alți aliați trimit în țările din Estul Europei trupe și echipamente militare prin rotație și participa la exerciții masive în regiune împreună cu armatele respectivelor state. Pentagonul justifică cererea de creștere substanțială a bugetului ERI în 2018 prin următoarele cifre:

- la exerciții și poziționarea de trupe vor participa 6.850 trupe americane

- prezența prin rotație a unei brigade de lupta mecanizată în statele Baltice, Polonia, România și Bulgaria

- prezența aviației americane în zona

- operațiuni de intelligence și contracarare a propagandei ruse

Investiții în baze din România

Bugetul cerut de Pentagon prevede și două investiții în baze din România: 3 milioane de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de utilități la baza din Câmpia Turzii și 2,2 milioane de dolari pentru baza de la Mihail Kogălniceanu. Reamintim că în acest an vor avea loc în România cele mai mari exerciții comune cu participarea a zeci de mii de militari americani. Bugetul Pentagonului propus de Administrația Trump pentru anul fiscal 2018 prevede o creștere cu 10% față de anul 2017, până la suma de 574,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. n

 


 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.