MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Deputat PSD: Corupția este un termen desuet. Pedeapsa acasă este o măsură firească
Propunerea ca anumite categorii de deținuți să-și ispășească pedeapsa la domiciliu sau în week-end este o măsură umană, firească și europeană, a declarat, ieri, la RFI deputatul PSD Cătălin Rădulescu, în opinia căruia termenul de corupție este unul „desuet”.
Potrivit unor amendamente PSD adoptate de Comisia juridică din Camera Deputaților, persoanele condamnate, inclusiv pentru corupție, cu pedepse de până la cinci ani de închisoare vor putea beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în zilele de week-end, într-un centru special înființat. Cătălin Rădulescu explică propunerea: „Această inițiativă a fost a mea și a 49 de colegi PSD. Inițiativa mea a fost făcută în vara anului trecut împreună cu mari magistrați din România, unul dintre ei chiar care a fost la CEDO, deci foști procurori și foști judecători de marcă din România și ea arată și copiază exact directiva europeană care va fi obligatorie de anul viitor în toate țările din Europa, că ne place, că nu ne place. Dacă nu ne place, putem pleca din Europa și atunci sigur, putem discuta balcanic”. „Toată media este foarte nelămurită, dar ar putea foarte simplu să citească. Dacă ar intra pe Google și s-ar uita la Comisia Europeană ce decizii și ce directive europene sunt pe masa lor pentru a fi trimise după aceea țărilor membre, pentru a fi implementate, obligatorii fiind, n-ar mai fi această chestiune”, crede parlamentarul PSD.Cătălin Rădulescu spune că „în Europa există și o mentalitate din asta mai umanistă”. ”La noi văd că devenim din ce în ce mai balcanici țara asta, ne izolăm din ce în ce mai mult, iată că statele europene au decis că faptele..., pentru că vedeți dvs., termenul ăsta de corupție îl folosim numai în România, în alte țări europene este vorba de fapte, faptele care sunt de o anumită gravitate și faptele care sunt foarte grave, ei au decis, așa cum am decis și eu cu colegii mei, că faptele până la trei ani, am făcut eu, după care a fost amendată până la cinci ani de zile, toate faptele care sunt până la trei ani, bineînțeles fără violență, numai că eu în plus am pus și pentru persoanele care sunt peste 60 de ani, dar și pentru persoanele care sunt cu boli incurabile, mamelor cu copii și femeilor gravide, toate aceste categorii de persoane să facă pușcărie printr-o procedură alternativă, și anume pușcărie la domiciliu. Mie mi se pare o măsură umană, firească, europeană și care oricum va fi obligatorie pentru statele din Europa, că ne place, că nu ne place”, a afirmat deputatul PSD.Întrebat cum rămâne cu persoanele condamnate pentru corupție, Rădulescu a replicat: „Corupție... că se cheamă furt sau se cheamă înșelăciune sau se cheamă evaziune fiscală sau se cheamă cum vreți dvs., este același lucru, corupția asta e un termen așa de desuet, încât uitați-vă că în ultimul an de zile e din ce în ce mai greu să vorbești despre corupție. Care corupție? Corupția pe care a făcut-o sistemul paralel când a încheiat protocoale, despre această corupție vorbim? Că dacă vorbim despre corupția asta, corupția asta-i foarte gravă. Adică despre care corupție vorbim noi, corupția inventată, despre dosare fabricate? Despre care corupție vorbim?”.
Trei din patru români din mediul urban plănuiesc să petreacă Paștele acasă
Trei din patru români din mediul urban plănuiesc să petreacă Paștele acasă, cu familia sau prietenii, se arată într-un studiu al iSense Solutions remis, ieri, Agerpres. ''Pentru majoritatea românilor, Paștele reprezintă un prilej de a petrece timp împreună cu familia (76%) și de a se bucura de tradiții (69%), în timp ce 20% văd această sărbătoare ca pe o ocazie de a se distra cu prietenii. În ceea ce privește vacanțele de Paște, 8% dintre românii din mediul urban au în plan să călătorească undeva în România, în timp ce 4% s-au pregătit pentru o vacanță în străinătate'', se arată în document. 55% dintre românii din mediul urban consideră Paștele cea mai importantă sărbătoare religioasă din an.''În același timp, 64% dintre români îl văd ca pe o sărbătoare veselă, iar weekend-ul prelungit cu încă o zi anul acesta oferă și un context favorabil pentru relaxare'', a afirmat Traian Năstase, managing partner, iSense Solutions.Potrivit studiului, jumătate dintre români consideră că această sărbătoare îi împinge să cheltuiască prea mulți bani, iar 33% sunt de părere că petrec prea mult timp în magazine pentru cumpărături în această perioadă. ''Cu toate acestea, 22% își planifică cheltuielile astfel încât să economisească din timp bani pentru această sărbătoare, 7% rezervă din timp o călătorie în țară sau în străinătate pentru vacanța de Paște, iar 76% cumpără alimentele și băuturile necesare cu cel puțin 2-3 zile înainte de sărbătoare. Pregătirea mesei de Paște reprezintă responsabilitatea întregii familii pentru 35% dintre români, doar a cuplului pentru 44% dintre români, în timp ce doar 3% vor merge la restaurant și 1% vor apela la servicii de catering. De asemenea, pentru 13%, altcineva din familie (părinți, rude) va pregăti masa specifică acestei sărbători'', menționează sursa citată.În ceea ce privește preparatele preferate, 64% dintre români pregătesc mâncare tradițională românească (friptură de miel, ouă roșii, drob etc.), 33% vor combina preparatele tradiționale cu cele moderne (gourmet, vegan etc.), în timp ce doar 3% vor pune pe masă doar produse moderne (gourmet, vegan etc.).Studiul mai arată că 45% dintre românii din mediul urban consideră că se gătește prea multă mâncare care nu se consumă și se aruncă, iar 46% se gândesc în preajma Paștelui mai mult la persoanele care au nevoie de ajutor financiar sau spiritual.Cercetarea a fost realizată online de compania iSense Solutions pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani din mediul urban din România. Gradul de eroare a fost de plus/minus 4,38%, la un nivel de încredere de 95%.
Iași: Taximetrist mort la volan, după ce i s-a făcut rău în mașină
Un taximetrist în vârstă de 43 de ani a murit, joi, după ce i s-a făcut rău la volan, în zona Granit, a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași, Adina Lupu. Potrivit sursei citate, din primele informații se pare că bărbatul a suferit o criză comițială în timp ce se afla la volanul mașinii.Echipajul medical sosit la fața locului a efectuat manevre de resuscitare, însă a fost declarat decesul taximetristului. "Taximetrul circula foarte încet, cu aproximativ doi kilometri pe oră, s-a oprit într-un gard viu. Se pare că șoferul, un bărbat de 43 de ani, a suferit o criză comițială", a afirmat Adina Lupu.
Inspecția Judiciară: Niciuna dintre atribuțiile Inspecției nu a format obiectul vreunui protocol
Inspecția Judiciară spune că a avut un protocol care nu mai este în vigoare de la începutul anului 2017, iar din 28 martie au fost începute procedurile de declasificare. Inspecția Judiciară susține că, fiind clasificat, nu poate discuta despre conținutul protocolului, dar dă asigurări că "niciuna dintre atribuțiile sale nu a format obiectul vreunui protocol cu vreo instituție publică și nu a existat vreun raport sau document care să fie transmis unei instituții în baza unui protocol". Inspecția Judiciară face precizări după ce plenul CSM a cerut miercuri instituțiilor judiciare care au încheiat protocoale de cooperare cu serviciile de informații să le declasifice.Referitor la declarațiile vicepreședintelui CSM, Codruț Olaru, Inspecția Judiciară îl contrazice și susține că începând cu anul 2017 nu are nici un protocol în vigoare cu vreun serviciu de intelligence”. De asemenea, Inspecția Judiciară susține că de la data înființării instituției, în anul 2012, și-a desfășurat activitatea exclusiv în baza legii. "De la începutul anului 2017, nu există niciun protocol, iar orice protocoale ar fi fost sau nu încheiate au fost exclusiv în baza legii. Inspecția Judiciară a avut un protocol care nu mai este în vigoare de la începutul anului 2017, iar din 28 martie au fost demarate procedurile de declasificare. În prezent, documentul este clasificat, deci nu își mai produce efectele; în consecință, nu putem discuta nimic despre conținutul său. Ce putem să facem este să discutăm despre ceea ce nu formează obiectul protocolului și credem că este la fel de important”, mai spune sursa citată.Inspecția Judiciară dă "asigurări ferme" că niciuna dintre atribuțiile sale nu a format obiectul vreunui protocol cu vreo instituție: "Verificările Inspecției Judiciare au fost efectuate exclusiv în cazurile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege, prin inspectorii judiciari și niciodată prin sau cu suportul altor persoane din afara instituției, acestea neavând acces la niciuna dintre verificările efectuate".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
