De ce nu sunt valorificate fostele sedii ale “Antenelor” ANAF a recuperat 14,7% din prejudiciul stabilit în dosarul ICA
Fiscul a recuperat 14,7% din prejudiciul de 60 de milioane stabilit de instanță în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), soldat cu condamnarea la zece ani de închisoare a lui Dan Voiculescu, potrivit unui răspuns al ANAF-ului la o solicitare HotNews.ro. Mai precis, până la data de 21 iulie 2017, ANAF a recuperat suma de 39.130.106 lei din prejudiciul total stabilit la 266.171.892 de lei.
Statul nu a reușit încă să valorifice în niciun fel imobilele supuse confiscării speciale, în condițiile în care acestea sunt evaluate la o sumă care depășește jumătate din valoarea prejudiciului total constatat de instanță. Este vorba despre fostele sedii ale Antenelor, situate pe șoseaua București – Pitești, și mai multe imobile din strada Gârlei pe care omul de afaceri Dan Voiculescu le-a obținut în urma privatizării ICA. Toate cele patru imobile din zona Băneasa sunt evaluate, în condițiile contestate de firmele controlate de familia Voiculescu, la suma totală de aproape 146 de milioane lei, potrivit unui document citat de Centrul de Investigații Media (CIM).
De ce nu sunt valorificate imobilele?
Teoretic, pe hârtie, terenurile și clădirile au intrat în proprietatea statului încă din septembrie 2014. În practică, unele dintre imobile au intrat efectiv în proprietatea statului abia în februarie 2016, când ANAF a notificat Antena 1 și Antena 3 să evacueze sediile confiscate. Întârzierea a fost cauzată de o serie de procese deschise de firmele care operează televiziunile fondate de familia Voiculescu în care susțineau că au întâietate pentru închirierea sau achiziția clădirilor din Băneasa.
După ce imobilele au fost evacuate, firmele familiei Voiculescu au profitat de faptul că din comisia de evaluare a imobilelor nu a făcut parte și un reprezentat al deținătorului imobilul, așa cum cere o ordonanța de guvern din 2007 (art. 6, alin. 4), și au dat în judecată statul, reușind să câștige în prima instanță, notează CIM. Dosarul se află în prezent în faza de apel. Totuși, un Ordin al ANAF intrat în vigoare în ianuarie 2017 a schimbat componența comisiei de evaluare, în sensul în care prezența deținătorului nu mai este obligatorie.
Alte surse de bani: împrumuturile acordate de Voiculescu
Pentru recuperarea prejudiciului, statul a început să caute împrumuturile pe care Dan Voiculescu le-a acordat de-a lungul timpului. Unul dintre acestea, acordat deputatului Daniel Constantin în două tranșe, în perioada 2007-2008, are o valoare de 295.000 de euro. În urmă cu două săptămâni, instanța a admis solicitarea ANAF de poprire a conturilor lui Daniel Constantin în contul datoriei către Dan Voiculescu.
Un alt împrumut, de asemenea contestat în instanță, are o valoare de 695.000 lei și a fost acordat de omul de afaceri lui Mihai Gâdea și soției acestuia. Sume importante de bani ar putea fi recuperate din împrumuturile acordate de Dan Voiculescu membrilor familiei, însă banii sunt blocați până când creanțele vor deveni scadente. Până în ultima zi a anului 2023, fiica cea mare a omului de afaceri, Camelia Voiculescu, trebuie să-i înapoieze tatălui un împrumut de 12.440.000 lei. Tot la finele lui 2023 devine scadentă și datoria de 2,7 milioane de dolari pe care Elena Voiculescu o are la soțul său, potrivit CIM.
Dan Voiculescu a fost eliberat condiționat marțea trecută. La plecarea din Spitalul Universitar de Urgență, unde fusese internat pentru ocluzie intestinală, el a afirmat că în dosarul ICA nu există “niciun prejudiciu”, deoarece “decizia va fi demontată de justiția română”. Omul de afaceri a fost eliberat condiționat la aproape trei ani de la pronunțarea sentinței definitive în dosarul ICA, fiind condamnat la zece ani de închisoare.
n dosarul "ICA" au mai fost condamnați fostul director al institutului, Gheorghe Mencinicopschi, la opt ani de închisoare, fostul director al ADS Corneliu Popa, tot la opt ani de închisoare și fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș, la șapte ani de închisoare. Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat condiționat în 26 septembrie, după ce a executat doi ani din pedeapsă. (hotnews.ro)
Inspecția Judiciară face verificări în cazul declarațiilor referitoare la Dragnea
Inspecția Judiciară face verificări prealabile în cazul declarațiilor fostei șefe a Autorității Electorale Permanente Ana Maria Pătru conform cărora ar fi fost forțată să facă denunțuri împotriva liderului PSD Liviu Dragnea. "Se fac verificări prealabile privind existența unor indicii care să constituie o abatere disciplinară", a declarat luni, pentru News.ro, Alexandru Bogdan, purtător de cuvânt al Inspecției Judiciare. Bogdan a precizat că Inspecția Judiciară s-a autosesizat în acest caz, în data de 12 iulie. Ana Maria Pătru a declarat într-un interviu difuzat în 10 iulie de Evenimentul Zilei că avocatul Ovidiu Bulai, despre care a afirmat că a fost plătit de Irina Socol și că i-a fost impus, i-a cerut să-i denunțe pe Liviu Dragnea și Sebastian Ghiță. Ea a spus că a fost întrebată și de Victor Ponta, dar că se știe că nu a fost apropiată de fostul prim-ministru. "Prietena mea, denunțătoarea Irina Socol, și avocatul Ovidiu Bulai, care mi-a fost impus, fiind determinată să renunț la avocații pe care-i aveam angajați, plătit de ea, mi-au solicitat să fac denunțuri împotriva mai multor oameni politici, aceasta fiind condiția pentru a-mi revedea copilul", a susținut Pătru.
Fostul manager al Spitalului Malaxa din București Florin Secureanu, audiat șase ore la DNA
Fostul manager al Spitalului Malaxa din București Florin Secureanu, judecat pentru fapte de corupție și plasat în arest la domiciliu în 12 iulie, după ce a stat în arest preventiv din decembrie 2016, a fost audiat, luni, la Direcția Națională Anticorupție.
Președintele Sindicatului Național al Polițiștilor anunță mitinguri după discuțiile de la MAI: Nu sunt bani. M-am săturat
Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor, a declarat, după discuțiile cu ministrul Afacerilor Interne, că MAI nu a prezentat măsuri concrete privind statutul polițistului, anunțând organizarea de mitinguri. "Problema de fond este subfinanțarea, totul e de la bani. Noi am făcut propuneri clare, să angajăm promoția 2016. Doamna ministru nu ne-a prezentat o serie de măsuri concrete, doamna ministru ne-a aruncat nouă în brațe, «faceți voi». Niciun polițist nu a murit din cauza legii 360, ci din cauza subfinanțării. Am discutat și cu ministrul Muncii și la Finanțe. Nu sunt bani. Ei au zis că prioritatea e învățământul, sănătatea. M-am săturat de povestea asta. Vom face ce ne permite constituția: miting, pichetări, cu respectarea legii. Diferența între noi și ei e respectarea legii", a declarat Dumitru Coarnă. Tot luni, premierul Mihai Tudose a avut o întâlnire cu reprezentantul Sindicatului Agenților de Poliție, precizând că ministrul de Interne, alături de cel al Muncii și angajați de la Finanțe vor avea discuții pentru a găsi o soluție în ceea ce privește angajările în Poliție. Discuțiile au avut loc după ce Sorin Vezeteu, în vârstă de 38 de ani, polițist la Transporturi Feroviare, a fost omorât, joi noaptea, în gara din Suceava, de un tânăr de 24 de ani, care, potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, a venit spre omul legii și l-a înjunghiat de mai multe ori. Agresorul, un tânăr de 24 de ani, din comuna Valea Moldovei, a fost arestat preventiv vineri. El și-a recunoscut fapta imediat după comiterea ei și le-a spus polițiștilor de la fața locului că nu regretă nimic. Anchetatorii au precizat că bărbatul a mai fost condamnat de două ori în Spania pentru fapte comise cu violență.
