Național

De ce i s-a interzis Regelui revenirea în țară în 1990

Ziarul de Vrancea
15 dec 2017 620 vizualizări

Fostul premier Petre Roman recunoaște, cu jumătate de gură, că decizia a aparținut executivului, dar invocă o problemă de procedură: pașapoartele daneze

Fostul premier Petre Roman a negat ieri că s-ar fi opus reinstaurării monarhiei în România. Ba, mai mult, a spus că nu-și aduce aminte de discuția la care a făcut referire, în urmă cu două zile, la Digi24, Emil Hurezeanu, fost jurnalist la Radio Europa Liberă. Ambasadorul României în Germania a relatat că Mihail Gorbaciov nu avea nimic împotrivă cu privire la revenirea la monarhie, dar că altcineva de la București s-a opus. „Și nu era Ion Iliescu”, a subliniat Emil Hurezeanu. Miercuri, jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu a relatat că Răzvan Theodorescu, care era președintele Televiziunii, și-a amintit că l-a sunat pe Ion Iliescu și că i-a spus: „Lasă-l pe Rege să se ducă la Curtea de Argeș!”, iar Ion Iliescu l-a asigurat că nu are nimic împotrivă, dar trebuie convins „Petre”, adică premierul de atunci, Petre Roman. Imediat, Răzvan Theodorescu a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe Petre Roman, iar acesta i-a explicat că va fi haos, va fi „vărsare de sânge”, va fi „o lovitură de stat”.

Ieri, fostul premier Petre Roman s-a disculpat de aceste acuzații și a declarat că nu se temea de revenirea în țară, în 1990, a regelui Mihai, ba, mai mult, l-ar fi primit cu brațele deschise, însă a intrat în țară sub alt nume. „Din punctul de vedere politic, nu aveam niciun fel de reținere, așa cum îi spusesem și Principesei Margareta. Din punctul de vedere al procedurii existau niște elemente destul de neplăcute”, a subliniat fostul prim-ministru. Potrivit acestuia, revenirea în țară a regelui Mihai și a reginei Ana cu pașapoarte daneze „nu a fost un lucru normal”. El a recunoscut că decizia de a-l întoarce pe rege în 1990 a aparținut executivului, însă a motivat că nu a fost o decizie politică.

Avocat: Folosirea Coroanei de Oțel la ceremoniile funerare nu apare între interdicții

Avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși, a explicat pentru News.ro că folosirea Coroanei de Oțel în cazul ceremoniilor funerare pentru Majestatea Sa Defunctă Mihai I nu apare ca interzisă în legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil la care a făcut referire joi directorul MNIR. „Domnul Oberländer dezinformează parțial. Art. 23 lit.e din Legea 182/2000 precizează la ce fel de manifestări nu pot fi folosite bunurile clasate în Tezaur. Organizarea unei înmormântări nu este enumerată. Excepție posibilă: doar dacă i s-ar periclita integritatea sau ar fi expusă pierderii ori furtului. Cam greu, având în vedere faptul ca ar fi fost expusă la Peleș și la Palatul Regal, fiind păzită de jandarmi și poliție”, a transmis Bogdan Grabowski pentru News.ro.

Avocatul a continuat: „Art.34 din legea 182/2000 precizează obligația de a obține niște acorduri și avize pentru organizarea de expoziții sau proiecte culturale. Textul nu restrânge categoria manifestărilor la care poate participa un bun din Tezaur”. Legea 182/2000 prevede: Art. 23. - (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum și deținătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligații: e) să nu utilizeze și să nu permită utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzită cinematografică sau teatrală, precum și în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii. Art. 34. - (1) Pentru organizarea unor expoziții sau realizarea unor proiecte culturale instituțiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituții publice sau persoane juridice de drept privat din țară, în condițiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le dețin în administrare, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și cu aprobarea Ministerului Culturii. Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat joi pentru News.ro că motivul pentru care o copie a fost așezată pe sicriul regelui Mihai I este acela că legea nu permite folosirea originalului clasat în categoria Tezaur. „Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oțel a României, care se găsește în colecția Muzeului Național de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expozițional și de cercetare și pentru investigații fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieși din sediul instituției decât printr-un aviz al Comisiilor naționale a Muzeelor și Colecțiilor și printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. și, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită. Legea nu permite și nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR. Regele Mihai I a purtat Coroana de Oțel la încoronarea sa din 6 septembrie 1940, când a fost uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București. În perioada 1881-1947, Coroana de Oțel s-a regăsit în stema națională. Din 2016, este din nou parte integrantă din stemă.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.