CCR a decis în privința completelor de 5 judecători. Cum îl afectează pe Liviu Dragnea
Judecătorii CCR au considerat că, din 2014 până acum, prin câteva hotărâri succesive, instanța supremă nu a respectat legea așa cum au adoptat-o senatorii și deputații, potrivit șefului CCR, Valer Dorneanu.
Judecătorii CCR au considerat că, din 2014 până acum, prin câteva hotărâri succesive, instanța supremă nu a respectat legea așa cum au adoptat-o senatorii și deputații, potrivit șefului CCR, Valer Dorneanu.
VIDEO:CANALUL DE STIRI
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Cel care a creat conflictul de natură constituțională trebuie să se ocupe „de îndată” de rezolvarea lui, așa că Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să aleagă completele de judecători pe noua lege, chiar dacă mai sunt doar două luni din acest an.
Astfel, va fi recreat și completul care judecă apelul la dosarul angajărilor fictive, în care președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Mai mult, surse citate de G4Media.ro spun că toate procesele în curs aflate la completele de 5 de la ÎCCJ vor fi reluate, iar cei care au primit sentințe definitive de la Înalta Curte, începând cu anul 2014, le vor putea ataca dacă nu și-au consumat căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală.
Judecătorii CCR au considerat că, din 2014 până acum, prin câteva hotărâri succesive, instanța supremă nu a respectat legea așa cum au adoptat-o senatorii și deputații, potrivit șefului CCR, Valer Dorneanu.
Magistrații de la Înalta Curte au decis că doar 4 din cei 5 judecători dintr-un complet sunt aleși prin tragere la sorți, iar unul este fie președintele, fie vicepreședintele Înaltei Curți, după cum a explicat astăzi Cristina Tarcea, șefa ÎCCJ, arătând că acesta este spiritul legii.
În apărarea ei, a adus și DVD-uri de la comisia specială din Parlament pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, pentru că ultima modificare legislativă în domeniu a avut loc recent, cu legea privind organizarea judiciară.
Ca urmare a adoptării acestei legi, ÎCCJ a dat în această vară o nouă hotărâre, similară celor din 2014 până acum, în care spune că de la 1 ianuarie 2019 urmează să se aplice noile reguli.
Judecătorii Curţii Constituţionale a României au dezbătut ieri, în şedinţă publică, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.
Problema a apărut după ce în luna iunie a intrat în vigoare noua lege a organizării judiciare. Dacă înainte existau de drept președinți ai completelor de judecători, în noile prevederi se arată că la începutul fiecărui an toți președinții se trag la sorți.
Miza acestui posibil conflict juridic de natură constituțională este aceea că ICCJ și-ar fi arogat competențe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua lege 304 privind organizarea judiciară, potrivit căreia completele de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorți, fără a exista membri de drept.
Cristina Tarcea, șefa ICCJ, a explicat că nu a fost pusă încă în vigoare noua măsură din lege tocmai pentru că în documentul legislativ se precizează că președinții completurilor se stabilesc la începutul fiecărui an, prin urmare măsura va fi adoptată pentru prima oară la 1 ianuarie 2018.
Pe de altă parte, Liviu Dragnea spunea lunea trecută că sesizarea CCR este „un demers firesc”.
Comunicatul CCR:
„În ziua de 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Text informații + VIDEO:digi24.ro
