Național

Bancher: Românii nu înțeleg că pot cumpăra mai puține decât acum un an

Ziarul de Vrancea
15 mai 2018 288 vizualizări

“Țara înțelege că i-a crescut salariul cu 40% spre exemplu, de la 1.000 la 1.400 de lei, nu înțelege că acum cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleași bunuri și servicii pe care le cumpăra acum un an cu o mie de lei", susține economistul n bancherii se așteaptă la creșteri de taxe, reducerea investițiilor și chiar naționalizarea pilonului II de pensii

Românii nu înțeleg că acum pot cumpăra mai puține decât acum un an, chiar dacă salariile lor au fost majorate, ceea ce îi va face ținta perfectă pentru capcane populiste, a declarat, ieri, economistul-șef al BRD, Florian Libocor, la conferința "Banca viitorului". "Din păcate, și îmi cer scuze dacă cineva se va simți într-un fel sau altul, din păcate, din cauza nivelului de educație extrem de jos, oricum ai spune-o, oamenii nu vor înțelege. Motiv pentru care vor fi întotdeauna ținta perfectă pentru o capcană populistă. Din păcate, oamenii nu pot să înțeleagă. Trebuie să înțeleagă o țară întreagă, iar țara înțelege că i-a crescut salariul cu 40% spre exemplu, de la 1.000 la 1.400 de lei, nu înțelege că acum cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleași bunuri și servicii pe care le cumpăra acum un an cu o mie de lei", susține Libocor.

Potrivit acestuia, este ca și cum i-ai explica unui copil că este periculos să se joace cu chibrituri, dar el nu știe ce este focul.

"Dar ce să vezi? I-a crescut salariul. Asta înțelege țara. Iar dacă îi explici altfel, ești privit ca fiind snob. Dacă intri în zona tehnică, ți se spune că e prea tehnic. Dacă cumva cobori jos, foarte jos, ești tratat cu un zâmbet. Ei, îmi permit să fiu retoric într-un fel. Cum explici unui copil care nu știe ce este focul că chibriturile sunt periculoase?", a mai spus oficialul BNR, citat de Agerpres.

Vasilescu: Au plecat oamenii cei mai inventivi, cei mai curajoși

Moderatorul conferinței, jurnalista Ana-Maria Vasile, i-a arătat cum îi poți explica unui copil ce sunt taxele: "Îi cumperi o înghețată și îi mănânci o treime". Libocor i-a îndemnat pe români să facă un calcul: câtă pâine cumpără acum cu salariul mărit și câtă pâine cumpărau înainte să li se mărească salariul. Sau cum poate să-și explice cineva că i-a crescut salariul fără să fi făcut ceva în plus, să fi produs o unitate de valoare în plus. Bancherul le-a trimis guvernanților și o avertizare: "Să aibă grijă, deoarece cu aceeași măsură cu care măsoară ei acum vor fi și ei măsurați". La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant în cadrul BNR, prezent la conferință, a subliniat faptul că primii care ar trebui să înțeleagă fenomenul sunt cei care transmit, la rândul lor, mesaje către public."În primul rând, cred că trebuie să fie educați educatorii, adică cei care să ducă lucrurile mai departe, pentru că, dacă această lipsă de educație financiară o vedem la diferite niveluri foarte înalte, președinți de companii, miniștri și așa mai departe, dacă ei nu înțeleg, vor duce lucrurile mai departe tot eronat", a susținut Vasilescu.Consilierul BNR a explicat cum se vede cel mai limpede faptul că în țară rămâne o populație îmbătrânită, iar tinerii inventivi cu putere de muncă pleacă din țară și nu se mai întorc. "Sper că majorarea salariilor va avea și un efect benefic imediat, în condițiile în care 3,5 milioane de locuitori au plecat din România. Și au plecat oameni care sunt în stare să plece, adică cei mai inventivi, cei mai întreprinzători și cei mai curajoși. Și-au luat viața în spate și s-au dus în lume. Trebuie să fim atenți, că noi îi așteptăm înapoi, dar dacă ne uităm la statistici vedem că în 2007-2008 trimiteau câte 7-8 miliarde de euro în țară, acum trimit sub 5 miliarde de euro. E limpede ce s-a întâmplat: ei s-au instalat acolo, și-au luat copiii, i-au dat la școală acolo, și-au făcut asigurări medicale și atunci ce mai trimit acum este în primul rând rezultatul unui reflex și grija pentru cei rămași aici, care nu vor veni niciodată cu ei, adică părinți, bunici, bătrâni", a arătat reprezentantul BNR.Potrivit lui Vasilescu, faptul că foarte mulți oameni de la țară pleacă în străinătate arată că vom avea pe viitor probleme cu agricultura, dar și cu capitalul tehnic, având în vedere investițiile reduse.

"Ferească Dumnezeu de o secetă anul acesta”

Bugetul public nu poate fi echilibrat doar cu banii ce vor fi luați din Pilonul II de pensii, măsură prin care România va da un puternic semnal negativ în afară, astfel că autoritățile vor fi nevoie să crească taxele și impozitele, mai consideră bancherii prezenți ieri la conferință."Avem un buget public în dezechilibru, iar cea mai simplă modalitate de a acoperi acest deficit este prin taxe. Se discută acum de sistemul de Pilon II de pensii, probabil acesta va fi primul pas, însă probabil nu va ajunge și atunci vor urma taxe. Cel mai ușor de impus sunt taxele pe venituri sau taxe indirecte", susține Adrian Codîrlașu, președinte CFA și vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.Licobor spune că o altă măsură ce poate fi luată pentru echilibrarea bugetului este tăierea de investiții, ceea ce s-a întâmplat constant. "Vin și vă întreb: Cum vi se pare să explici că a crescut PIB-ul potențial, când ție ți-au scăzut investițiile, când sfidezi orice teorie economică, indiferent unde a fost ea scrisă? În concluzie, nu știu dacă vor apărea noi taxe, pot să spun însă că va fi extrem de dificil să le implementeze după ce au venit cu mesajul că tăiem 104 taxe", a arătat bancherul. Totodată, profesorul Cristian Păun, prodecan al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE, mai adaugă un pericol pe listă, amintind cât de mult se bazează economia țării pe agricultură, care, la rândul ei, depinde de situația meteorologică. "Ferească Dumnezeu de o secetă anul acesta, mi-e că problema o să apară, Doamne ferește!, de la divinitate. Asta este România! Am ajuns să depindem de vrerea Domnului, ceea ce mie îmi arată multe. O economie care depinde de vrerea Domnului este foarte, foarte problematică", a spus Păun. Adrian Vasilescu a arătat că o secetă afectează cu două miliarde de euro economia României. "Exact cât trebuie", i-a răspuns Păun.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.