MOZAIC STIRI NATIONALE: A minţit Ponta? Liberalii nu şi-au dat acordul pentru comisia Călăraşi
Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu au ajuns "încă" la un acord în ceea ce priveşte comisia legată de "cazul Călăraşi", au declarat surse participante la şedinţa USL de ieri. Întalnirea de la sediul USL, la care au luat parte lideri PSD şi PNL, a durat aproximativ o oră. Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea au plecat de la sediul USL fără a face declaraţii presei, în timp ce Crin Antonescu şi Daniel Chiţoiu au mai rămas în clădire.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri, anterior întâlnirii de la USL, că nici el, nici liderii grupurilor parlamentare liberale nu avuseseră până atunci o discuţie cu premierul Victor Ponta despre constituirea unei comisii de anchetă pe "cazul Călăraşi". "Singura discuţie pe care am avut-o cu primul ministru a fost legată de comisia CEC din comisia de buget-finanţe, cu care am fost de acord şi asupra căreia s-a convenit", a declarat Antonescu. Anterior, întrebat de "Gândul" dacă a fost sunat de premier marţi şi a discutat despre subiectul comisiei, Antonescu a răspuns: "nu", fără a face alte comentarii.
Ce a înţeles Zgonea din propria experienţă
Reamintim că Victor Ponta a declarat marţi că PNL este de acord cu înfiinţarea unei comisii de anchetă în ceea ce priveşte retrocedările agricole din judeţul Călăraşi. Premierul a precizat atunci că a avut o discuţie telefonică în aces sens cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu. Anterior, Ponta declarase că ideea înfiinţării comisiei a aparţinut chiar liderilor PSD şi PNL din Parlament, dar liberalii au negat categoric această variantă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat ieri că decizia privind elaborarea documentelor pentru constituirea comisiei pe "cazul Călăraşi" a fost luată în cabinetul său de la Cameră şi au fost prezenţi miniştrii PNL Chiţoiu, Câmpeanu şi Stroe, care nu au avut obiecţii. El a adăugat că, din experienţa sa în privinţa lucrului în echipă, acest lucru înseamnă că propunerea a fost acceptată în unanimitate de cei prezenţi.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a declarat aseară că în urma reuniunii USL nu s-a luat o decizie în ceea ce priveşte comisia de anchetă cerută de PSD, dar s-a convenit ca la nivelul PNL să se adopte în cel mai scurt timp o hotărâre în această privinţă.
Comisia parlamentară cerută de PSD ar urma să ancheteze condiţiile în care fiica preşedintelui Traian Băsescu, Ioana, a cumpărat circa 300 de hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi.
La ce ajută un "ciclu profund"
Părinţii "care nu gândesc într-un ciclu profund pentru copiii lor" sunt cel mai mare "pericol al societăţii", a declarat, ieri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, la o dezbatere de Ziua internaţională a Drepturilor Copilului. "Cel mai mare pericol al societăţii este că părinţii nu gândesc într-un ciclu profund pentru copiii lor - ce le pot oferi, ce le pot garanta pentru viitor, încercând doar să le asigure o protecţie şi o siguranţă pe perioada dezvoltării până la 18 ani. Probabil că lucrurile nu se văd aşa cum trebuie, dar acesta este cel mai mare pericol al societăţii româneşti. Pe vremuri, părinţii spuneau aşa :«Te trimitem la şcoală , îţi asigurăm şcoala, dacă avem o casă îţi asigurăm şi o casă şi apoi statul o să îţi dea un loc de muncă şi asta este ce îţi dăm pentru viitor». Asta a fost ruptura comunismului. Bucuria de astăzi nu mai este să îi dai o casă, bucuria este să îi asiguri casa în care trăieşte şi singura şansă pe care i-o dai, spui: «Îţi asigur un viitor dacă termini un anumit stadiu de dezvoltare la şcoală şi în rest, te descurci!»", a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor. El a precizat că, în această privinţă, rolul parlamentarilor este cel de schimbare a mentalităţilor. "Drepturile copilului apar în istorie tocmai datorită neînţelegerii de către unii a responsabilităţilor când au funcţii în societate faţă de copii, care sunt viitorul nostru", a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor, fără să explice ce anume a vrut să spună.
Niţu, întrebat dacă Băsescu poate să sune procurori: "Nu este exclusă orice comunicare între instituţii"
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat ieri, întrebat dacă este legal ca procurorii să fie sunaţi de şeful statului, că nu este exclusă orice comunicare între instituţiile statului, precizând că atribuţiile sale şi ale preşedintelui sunt cele prevăzute în lege. "Procurorii sunt numiţi la intrarea în carieră, ca şi judecătorii, de preşedintele României, şi sunt anumite funcţii de conducere în care procurorii sunt numiţi de preşedintele României. Nu am date că i s-a cerut sau nu i s-a cerut ceva cuiva. Pot să vă spun că, din punct de vedere instituţional, şefii oricărei instituţii din ţara asta pot comunica în interesul instituţiilor", a spus Niţu.
Premierul Victor Ponta a spus că preşedintele Traian Băsescu l-a chemat de multe ori la biroul său pe procurorul Lucian Papici şi că şeful statului i-a chemat şi a discutat şi cu alţi procurori, fiind vorba de o practică de "satrap", în care pune mâna pe telefon pentru a rezolva diferite lucruri. Ponta a mai spus că ministrul Justiţiei nu a ştiut să îi spună care este baza legală în care preşedintele îi sună pe procurori şi că probabil Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să explice această relaţie instituţională. Traian Băsescu declara recent că nu l-a cunoscut niciodată pe procurorul Papici, însă în 13 noiembrie i-a dat un telefon pentru a-i cere scuze pentru că "din jocurile politice ale unui plagiator mincinos este implicat într-un scandal".
Medicii şi-ar putea lua concediu toţi odată
Varianta este vehiculată în cazul în instanţa va decide că greva anunţată de personalul sanitar este ilegală
Instanţa va decide dacă greva este legală sau ilegală, iar angajaţii din sistemul sanitar vor respecta decizia, dar s-ar putea ca oamenii să-şi ia liber toţi odată, a declarat ieri preşedintele CMR Vasile Astărăstoae, după discuţiile de la Ministerul Sănătăţii. "Dacă întrebi orice guvernant din orice ţară, orice grevă din punctul lor de vedere este ilegală. Este o opinie. Din punctul nostru de vedere, greva este expresia nemulţumirii unor oameni care ne-au votat pe noi să-i reprezentăm. Instanţa va decide dacă greva este legală sau ilegală. Dacă instanţa va spune că este ilegală, atunci sindicatele vor opri acest demers, dar asta nu înseamnă că sistemul va funcţiona, s-ar putea ajunge ca oameni din sistem să-şi ia liber toţi odată, iar medicii să facă numai garda la care sunt obligaţi prin lege", a spus preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). În opinia liderului CMR, problema ilegalităţii grevei este una forţată, pusă de autorităţi pentru a creea o imagine nefavorabila pentru profesioniştii din sănătate.
Astărăstoae a precizat că oamenii au de luat zeci de zile libere pentru munca suplimentară, pentru că s-a interzis ca acestea să fie plătite. "S-ar putea, ca la cât sunt plătiţi ei, să se hotărască să stea să se odihnească, şi atunci o să decidă cei care sunt cu legea şi cu legalitatea. S-ar putea ajunge ca oamenii din sistem să-şi ia liberele toţi odată, iar medicii s-ar putea să facă numai garda la care sunt obligaţi prin lege", a declarat Astărăstoae.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat ieri, după întâlnirea cu reprezentanţii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate, că în acest moment greva generală anunţată pentru 28 noiembrie este ilegală, iar prima măsură ar fi sesizarea instanţei, care să constate acest lucru.
Angajaţii din sistemul sanitar vor intra în grevă generală pe termen nelimitat, anunţa, în 14 noiembrie, vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, precizând că aceştia vor cere şi demisia ministrului Sănătăţii, pentru că nu s-a rezolvat niciuna dintre solicitările transmise.
Papici, numit cu unanimitate de voturi în funcţia de şef serviciu în DNA
Procurorul Lucian Papici a fost numit de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu unanimitate de voturi, în funcţia de şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Mandatul lui Papici pentru a această funcţie, în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei, este pentru trei ani, începând cu data de 20 noiembrie. În cadrul şedinţei de ieri s-a decis şi numirea procurorului Doru Ţuluş în funcţia de procuror şef la Secţia a II-a a DNA. De asemenea, secţia de procurori a CSM a hotărât şi numirea Mihaelei Iorga Moraru în funcţia de procuror şef al Serviciului de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul Secţiei a II-a DNA. Cei doi magistraţi au tot mandate de trei ani, începând cu data de 20 noiembrie 2013.
Propunerile pentru ocuparea acestor funcţii au fost înaintate în cursul săptămânii trecute de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul Lucian Papici a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumlui, în care este acuzat vicepremierul Liviu Dragnea.
Cel mai bogat roman n-ar fi dat şpagă la PSD
Judecătoria Sectorului 1 a decis, ieri, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae în dosarul "Mită la PSD", aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Tribunalul Bucureşti.
DNA i-a trimis în judecată, în 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit autoritatea de preşedinte al PSD Brăila pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană. În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA). Potrivit ultimului top Forbes, Ioan Niculae este cel mai bogat roman, cu o avere estimată la circa 1,1 miliarde de euro.
Peste trei mii de copile sub 15 ani au devenit mame în ultimii patru ani
Peste 90.000 de fete cu vârste de maxim 19 ani, din care 3.024 nu împliniseră 15 ani, au născut în perioada 2009 - 2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în aceeaşi interval de timp, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Muncii. Cel mai mare număr de fete care nasc foarte devreme a fost înregistrat anul trecut, când au fost raportate 785 de astfel de cazuri. În 2012 au mai fost înregistrate 19.822 de naşteri în categoria de vârste 15 - 19 ani şi 7.547 de avorturi.
În primul trimestru din acest an, cele mai multe sarcini la minore sub 15 ani au fost înregistrate în judeţele Vaslui (38), Iaşi (23), Dolj (20), Bistriţa-Năsăud (19), Mureş (14) şi Sibiu (11).
Judeţele în care au fost înregistrate, în 2012, cele mai multe tinere însărcinate din categoria de vârstă 15-19 sunt: Iaşi (1.097), Bistriţa-Năsăud (681), Dolj (564), Vaslui (484), Mureş (459), Timiş (391), Bacău (388), Argeş (356), Prahova (333), Neamţ (332), Constanţa (328), Dâmboviţa (324), Sibiu (323) şi Suceava (316).
Tokes, la un pas să piardă "Steaua României"
Membrii Consiliului de Onoare al Ordinului "Steaua României" au decis, ieri, să propună preşedintelui Traian Băsescu retragerea distincţiei conferite europarlamentarului Laszlo Tokes, a declarat Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. Decizia a fost luată cu cinci voturi "pentru" şi o abţinere. Anterior, Tokes a părăsit şedinţa Consiliului în semn de protest faţă de refuzul membrilor de a-i perimite să fie apărat de un avocat.
Europarlamentarul a afirmat că nu a avut de gând să se apere singur, deoarece tot timpul a apreciat că acest proces este unul "umilitor", intentat împotriva sa cu rea voinţă. "De fapt, procesul s-a derulat cu mult înainte de această întâlnire, deoarece tot timpul, din vară încoace, se ducea o campanie duşmănoasă împotriva persoanei mele, probabil cu o intenţie a mă isteriza, chiar de a mă exclude din politicul românesc, aripa maghiară. De aceea, am ţinut foarte mult la dreptul meu la apărare, asigurat de Constituţie", a afirmat Laszlo Tokes. Întrebat dacă se aştepată ca în şedinţa de miercuri să-i fie retrasă decoraţia, el a răspuns: "Deja nu îmi pasă nici că rămân decorat, nici că să îmi fie retrasă decoraţia, că sunt dezilozionat, că nu pentru aceasta am optat, ca după 24 de ani de la căderea comunismului, să fiu tras la răspundere pentru nişte pretexte şi afirmaţii care nu intră în competenţa dânşilor, ci, pur şi simplu, reprezintă libertatea mea de exprimare". Acesta reiterat faptul că declaraţiile pe care le-a făcut la Băile Tuşnad au fost traduse greşit. "De atunci încoace se duce o campanie duşmănoasă, un fel de proces de intenţie, în care nu doresc să fiu partener răspunzând la întrebările celor nouă sau zece pesedişti, membri ai acestui Consiliu, nu Consiliu de Onoare ci consiliul de partid", a precizat Laszlo Tokes.
Avocatul lui Tokes a declarat, la plecare, că o eventuală decizie de retragere a decoraţiei europarlamentarului va putea fi atacată în contencios administrativ în condiţiile în care Consiliul de Onoare nu a respectat dreptul acestuia la apărare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
