Bulgaria si Romania - separate de trecut, apropiate de UE (II)
Potrivit unui comentariu publicat de Institute for War and Peace Reporting, aceasta apropiere a fost catalizata de efortul aderarii la Uniunea Europeana. La mai mult de un deceniu de la disparitia blocului sovietic in Europa de Est, Bulgaria si Romania ramin straine una fata de cealalta, din multe puncte de vedere. Chiar daca unite datorita geografiei, aceste tari vecine din zona Balcanilor au fost separate de multi alti factori. Pina de curind, cele doua tari au fost impiedicate sa coopereze de disputele pe teme economice sau de mediu, de propriile probleme interne ca si de catre imaginea negativa pe care fiecare dintre ele si-a creat-o despre cealalta. Dar, in ultimii doi ani, lucrurile s-au schimbat vizibil si se pare ca neintelegerile vechi si stereotipurile care durau de generatii incep sa se risipeasca. Importante proiecte comune si cooperarea din ce in ce mai buna dintre societatea civila si cea de afaceri au reusit sa schimbe felul in care cele doua natiuni se percep. Totusi, inca mai este o cale lunga de parcurs, avind in vedere faptul ca milioane de bulgari si de romani inca se vad unii pe altii prin prisma unor prejudecati intrate in mentalul colectiv. Dar presiunea aderarii comune la Uniunea Europeapa ca si interesele lor politice si economice au apropiat cele doua natiuni pentru prima data in ultimul secol.
Falsa prietenie din perioada comunismului
De la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si pina in 1989, si Bulgaria, si Romania au facut parte din blocul comunist. In timp ce regimurile din cele doua tari isi declarau dorinta de a avea o buna cooperare bilaterala, natura superficiala a acestor declaratii devenea din ce in ce mai evidenta, astfel incit, spre sfirsitul epocii comuniste, relatiile dintre cele doua tari au ajuns sa fie grav afectate din cauza a numeroase dispute. Din 1965 si pina la sfirsitul lui 1989, regimul dictatorial al lui Todor Jivkov a facut din Bulgaria un aliat infocat al Uniunii Sovietice, Sofia conformindu-se fara rezerve politicii Moscovei. Cei doi dictatori vecini se vizitau destul de des, pentru a-si demonstra astfel solidaritatea. "Prietenia" lor a cunoscut o perioada fasta, Jivkov creind chiar o aripa speciala, rezervata familiei Ceausescu la resedinta sa personala. In acelasi timp, cele doua tari au minimalizat cu diplomatie divergentele dintre regimurile lor. Dar, in ciuda armoniei de suprafata, "axa" Ceausescu-Jivkov a fost neproductiva si temporara. Singurul mare proiect comun a fost constructia, la mijlocul anilor 1950, a "Podului prieteniei" peste Dunare, care leaga orasul romanesc Giurgiu de cel bulgaresc Ruse. Relatiile au devenit incordate in anii \'80, din cauza politicii externe independente a Romaniei si a opozitiei Bucurestiului fata de politica de "perestroika" initiata de Mihail Gorbaciov, la care s-au adaugat acuzatiile reciproce de poluare a mediului.
Deteriorarea legaturilor personale dintre Jivkov si Ceausescu a contribuit la declinul relatiilor dintre cele doua tari. Dupa schimbarea regimului in 1989, aceste conflicte reprimate au iesit rapid la suprafata, iar problema mediului a devenit una serioasa. Pe masura ce acuzatiile de ambele parti au devenit tot mai serioase, din 1991 s-au format comisii mixte care au incercat sa ajunga la un compromis in cazul problemelor de mediu si sa restabileasca relatiile relativ amicale de dinainte.
Acesta nu a fost un lucru usor si nici n-a avut rezultate imediate. In schimb, dificultatile democratizarii si reformele dureroase au absorbit cea mai mare parte a energiei celor doua tari. Nici chiar scopul lor politic comun de a deveni membre UE nu a reusit sa le apropie prea mult.
Decizia de la Bruxelles de aderare impreuna a Bulgariei si Romaniei, cel mai probabil in 2007, a dus la un nou tip de parteneriat intre Sofia si Bucuresti. Dar acest parteneriat a fost semnificativ numai in ultima vreme. Pina cu vreo doi ani in urma, parteneriatul a insemnat, de fapt, competitie.
