Destinul condamnaţilor pe viaţă
În închisorile din România au fost încarceraţi, până în 7 august, 161 de condamnaţi pe viaţă, 150 dintre ei având sentinţe definitive, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Printre cei 161 de deţinuţi care au primit cea mai aspră pedeapsă prevăzută de Codul Penal sunt şi patru femei, care îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Târgşor, ultima dintre ele fiind condamnată în 2011. Cel mai tânăr "vieţaş" are 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 50 de ani. Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu are cei mai mulţi "vieţaşi" - 31. "Condamnaţii pe viaţă sunt încarceraţi în Secţia de Maximă Siguranţă alături de alţi deţinuţi. Nu am avut probleme cu ei şi nu au rapoarte de incident. Nu au restricţii la activităţile educative, ci pot participa la acestea, doar că în grupuri mai mici", spune comisarul şef Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi. Din 1990 până în 2013, în penitenciarele din România au fost încarcerate 192 de persoane condamnate la închisoare pe viaţă, iar 13 dintre aceştia au decedat în timp ce îşi ispăşeau pedeapsa.
Asasinul de la Perla
Printre cei care au fost condamnaţi, anul acesta, de judecători la pedeapsa maximă sunt şi Gheorghe Vlădan, Nicolae Vlad, Gilberto Şaban şi George Davidescu, sentinţele nefiind definitive.
Gheorghe Vlădan a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru masacrul de la coaforul din complexul Perla, din 5 martie 2012, când şi-a ucis soţia, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane. Nicolae Vlad a fost condamnat la închisoare pe viaţă în dosarul în care este acuzat că le-a ucis pe japoneza Yurika Masuno şi alte două femei. Vlad mai are printre acuzaţii cinci tâlhării, şapte violuri şi violări de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj, loviri şi distrugere. Fratele Larei Şaban, Gilberto, şi prietenul acestuia George Davidescu au fost acuzaţi de uciderea femeii, al cărei cadavru a fost găsit în mai 2012, într-o zonă cu vegetaţie dintre localităţile Lumina şi Năvodari.
Când pot fi puşi în libertate condamnaţii pe viaţă?
Potrivit Codului Penal, "vieţaşii" pot fi propuşi pentru liberare condiţionată după ce au executat 20 de ani din pedeapsă. În cazul în care deţinutul a împlinit 60 de ani în timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani, urmând ca din aceasta să execute o parte. "Un număr de 16 persoane private de libertate au fost liberate condiţionat din 2010 până în prezent (mai 2013-n.r.), 13 au executat efectiv 20 de ani, iar pentru trei a fost comutată pedeapsa", spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Unul dintre foştii "vieţaşi", V.P., acuzat de uciderea a doi vecini, condamnat pe viaţă în 1990 şi eliberat condiţionat în 2010, susţine că persoanele condamnate la cea mai aspră pedeapsă nu au nicio şansă să se reintegreze în societate, după eliberarea condiţionată. "Dacă nu sunt sprijiniţi de biserică, familie şi prieteni nu se pot reintegra. Ispita şi lupta pentru o bucată de pâine este mare. Condamnaţii pe viaţă ies din închisoare după 21, 22, 23 de ani şi nu mai au nimic. Soţia se recăsătoreşte, copiii îşi schimbă numele şi pleacă, casă nu mai au", spune V.P. Fostul "vieţaş" crede că ar trebui făcut un centru pentru astfel de persoane, în care acestea să locuiască cel puţin trei luni, până reuşesc să îşi găsească un loc de muncă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
