Oraşele preferate de romani să devină capitale regionale
Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare. Locuitorii din zona Banatului au indicat în proporţie de 69,5% Timişoara drept reşedinţa regiunii care ar urma să fie formată din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. Timişoara este urmată de Deva cu 10,5% şi Arad cu 10%. Locuitorii judeţelor Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud susţin în proporţie de 63,2% ca reşedinţa viitoarei regiuni să fie la Cluj-Napoca, pe locul al doilea situându-se municipiile Oradea şi Baia Mare, cu câte 9,5%. În regiunea care ar urma să includă judeţele Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Harghita şi Covasna, 28,7% din cei chestionaţi vor ca Braşovul să fie reşedinţă de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureş şi 14,5% pentru Alba Iulia. În Oltenia, regiunea care ar urma să fie formată din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, 59,8% din respondenţi vor ca municipiul Craiova să fie reşedinţă de regiune. În zona sud-Muntenia, 28,1% din cei chestionaţi vor ca municipiul Ploieşti să fie reşedinţă de regiune, pe locul al doilea situându-se municipiul Piteşti, cu 12,5%. În Moldova, în regiunea care ar urma să includă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău, locuitorii acestora sunt de părere că municipiul Iaşi ar trebui să fie reşedinţă de regiune, acesta fiind indicat de 48% din cei chestionaţi. Pe locul al doilea se află municipiul Suceava cu 12,2%, urmat de Piatra Neamţ cu 11,1%. Totodată, în regiunea care ar urma să includă judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea, 23,8% din cei chestionaţi vor ca municipiul Constanţa să fie reşedinţă de regiune, pe locurile următoare aflându-se Galaţi - 14,8% şi Brăila - 14,4%. Întrebat cât de mult va cântări acest sondaj în decizia care va fi luată în ceea ce priveşte stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni, Dragnea a spus că se va ţine cont şi de rezultatele acestei cercetări sociologice. Vicepremierul nu a precizat cine a realizat acest sondaj de opinie şi nici nu a dat alte date despre această cercetare sociologică.
Planul B: Descentralizare, fără regionalizare
Liviu Dragnea a mai spus ieri că, dacă se merge pe planul iniţial care prevedea modificarea Constituţiei în toamna acestui an, atunci regiunile vor fi înfiinţate cel târziu până la data de 30 decembrie, în caz contrar urmând să se treacă la planul B. "Dacă vom organiza referendumul de revizuire a Constituţiei în octombrie, aşa cum se prevăzuse iniţial, până să apară această decizie înţeleaptă a Curţii Constituţionale, şi vom reuşi să să aducem peste 50%^1 la vot, atunci regiunile vor fi înfiinţate cel mai târziu până la 30 decembrie. Dacă nu se modifică Constituţia în această toamnă, atunci vom intra pe planul B şi vom începe să construim arhitectura instituţională regională în aşa fel încât deja să începem să funcţionăm ca şi sistem public. Vom proceda la descentralizarea masivă a competenţelor către structurile existente, respectiv consilii judeţene şi primării, urmând ca regiunile administrative efective să fie înfiinţate când va fi revizuită Constituţia", a explicat Dragnea. Acesta a reiterat faptul că regiunile nu pot fi înfiinţate înainte de modificarea legii fundamentale, dar şi că organizarea referendumului pe această temă nu depinde de el.
