MOZAIC STIRI ECONOMICE: Iată care sunt cele mai reclamate firme de asigurări
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a primit anul trecut 7.450 de reclamaţii privind serviciile asigurătorilor şi brokerilor, număr în scădere cu 1,6% faţă de anul precedent, majoritatea vizand asigurările auto şi societăţile Astra, Euroins, Omniasig VIG şi Asirom VIG. "În anul 2012, la CSA au fost înregistrate, analizate şi soluţionate 7.405 de petiţii, ceea ce a reprezentat 0,83% din cele cele 887.115 dosare de daună avizate de asigurători şi 0,0453% din cele 16,34 milioane de contracte de asigurare aflate în vigoare", se arată în raportul anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care a preluat atribuţiile şi prerogrativele CSA la finele lunii aprilie a acestui an. În document se spune că autoritatea a constatat că neplata despăgubirilor/valorilor de răscumparare reprezintă cel mai reclamat aspect, care a făcut obiectul a 6.951 de petiţii, ceea ce reprezintă 93,87% din total. "Printre alte aspecte sesizate la CSA s-au numărat şi probleme de comunicare între asiguraţi sau păgubiţi şi inspectorii de daună, precum şi solicitări de recalculare a valorii despăgubirilor. În toate aceste cazuri, CSA a intervenit solicitand asigurătorilor reclamaţi reanalizarea dosarelor de daună în ceea ce priveşte modul de instrumentare, respectiv recalcularea valorii despăgubirilor cuvenite petenţilor, potrivit prevederilor legale şi/sau contractuale după caz, încadrarea corectă a evenimentelor avizate în riscurile asigurate prin contractele de asigurare facultativă", se spune în document. Din numărul total de reclamaţii analizate de autoritatea de reglementare, peste 99% au fost îndreptate împotriva societăţilor de asigurare şi 0,93% au vizat brokerii de asigurare. Pe clasa asigurărilor generale, CSA a înregistrat 7.324 petiţii, reprezentand 98,91% din total. "Pe acest segment de piaţă, ponderea importantă a fost deţinută de petiţiile înregistrate pe clasa asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto RCA şi Carte Verde, care au reprezentat 65,89% din totalul reclamaţiilor întemeiat formulate şi înregistrate în anul 2012 la CSA. Cele 4.879 de petiţii înregistrate pe clasa asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto RCA şi Carte Verde reprezintă aproximativ 0,072% din numărul contractelor încheiate, respectiv 1,65% din numărul dosarelor de daună avizate, conform datelor raportate de asigurători", se precizează în document. Potrivit datelor din raport, petiţiile înregistrate pentru patru societăţi, respectiv Astra - 31,83%, Euroins - 20,49%, Omniasig - 18,58% şi Asirom VIG - 12,44%, reprezintă 83,34 % din numărul total de 7.405 de reclamaţii. "Raportat la numărul contractelor aflate în derulare în anul 2012, numărul petiţiilor întemeiat formulate pentru aceste societăţi a avut o pondere cuprinsă între 0,04% şi 0,06%, iar în raport cu numărul daunelor avizate, între 0,71% şi 2,89%", se precizează în document. Pentru soluţionarea petiţiilor, fosta CSA a iniţiat întalniri cu reprezentanţii Carpatica Asig, Euroins, Astra, Asirom şi Omniasig, în cadrul cărora au fost rezolvate o parte dintre reclamaţii, iar pentru altele s-a solicitat reanalizarea în baza legislaţiei şi contractelor de asigurare.
Investitorii imobiliari au dublat sumele aduse în Romania
u sumele injectate în domeniu provin în principal din Cipru sau Olanda
Investitorii imobiliari străini au adus în primele şase luni circa 165 de milioane de euro la capitalul firmelor pe care le deţin în Romania, nivel care reprezintă aproape dublul sumei alocate în perioada similară a anului trecut, de 86 milioane de euro, potrivit datelor ONRC. Cea mai mare subscriere a fost realizată de realizată la firma Tower Center, înregistrată în Cipru, care a adus 33,4 milioane de euro la capitalul firmei din Romania. Firma deţine imobilul de biroruri cu acelaşi nume din Piaţa Victoriei. Sumele subscrise sunt în majoritate doar de ordinul catorva milioane de euro, iar firmele sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania, Polonia şi Luxemburg. Astfel, printre firmele care au beneficiat de sume suplimentare din partea investitorilor se numără Goldale Real Estate, cu o infuzie de 24,8 milioane de euro, Masterage Imobiliare, al cărei capital a fost majorat cu 21,8 milioane de euro (ambele firme sunt deţinute de grupul spaniol Riofisa şi de omul de afaceri Ion ţiriac) şi CEIF Industrial Epsilon, cu 5,6 milioane de euro de la fondul australian de investiţii Valad. Totodată, compania scoţiană Aberdeen Asset Management, a adus la capitalul firmei DEGI Millennium Tower peste 19,4 milioane de euro. Firma deţine clădirea de birouri Millennium Business Center, situată langă Biserica Armenească din centrul Capitalei şi afectată de un puternic incediu în urmă cu patru ani. O altă investiţie importantă realizată în acest an este cea a dezvoltatorului imobiliar polonez Echo Investment. Acesta a subscris 14,7 milioane de euro la capitalul firmei Echo Investments Project 1 din Braşov, prin intermediul căreia vrea să construiască un centru comercial în acest oraş. Şi investitorii canadieni ai companiei imobiliare Benovo au capitalizat, cu 2,8 milioane de euro, firma Vic City, dezvoltatorul centrului comercial Victoria City Lifestyle care urmează să fie construit în Bucureştii Noi. Grupul american Prologis a majorat capitalul uneia dintre firmele sale din Romania, Prologis Joiţa (Giurgiu), cu 2,6 milioane de euro, în timp ce omul de afaceri grec Ioannis Papalekas a capitalizat, în două randuri, cu un total de peste 3 milioane de euro firma Star Imob Construct, prin intermediul căreia a cumpărat centrul comercial City Mall, în faliment. Spaţiul în care a funcţionat mall-ul este în proces de renovare în vederea transformării în clădire de birouri. Banii investitorilor au mers şi spre firme din afara Bucureştiului. Astfel, capitalul firmei Timişoara Office Building a fost majorat cu 4,23 milioane de euro, în timp ce mai multe vehicule înregistrate în Cipru - Land Targu Mureş One, Land Suceava One, Land Sibiu One - au beneficiat de fonduri totalizand aproape 12 milioane de euro. Firmele sunt controlate de Rewo Management, firmă din grupul austriac Volksbank, cu activităţi imobiliare. Totodată, fondul Flavus Investiţii a suplimentat capitalul Coresi Business Park cu 4,5 milioane de euro.
Oamenii de afaceri vor stimulente suplimentare în IT&C
Oamenii de afaceri şi investitorii străini solicită Ministerului de Finanţe menţinerea cotei unice de impozitare pentru companii şi persoane fizice, reducerea cotelor de contribuţii sociale, extinderea stimulentelor fiscale din domeniul IT&C şi reducerea impozitelor pe clădiri. "În contextul proiectului de rescriere a Codului Fiscal, Camera de Comerţ Americană în Romania (AmCham Romania) şi Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au sprijinit iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice, formuland, pe baza expertizei de specialitate a membrilor, o serie de propuneri concrete în direcţia modernizării legislaţiei fiscale", se arată într-un comunicat al AmCham. Mediul de afaceri a identificat şapte priorităţi strategice care trebuie incluse în legislaţia fiscală, printre care menţinerea cotei unice de impozitare, de 16%, pentru companii şi persoane fizice, relaxarea sistemului de contribuţii pentru asigurările sociale, prin reducerea cotelor de CAS şi extinderea plafonării bazei de calcul a acestora. Totodată, trebuie creat un mecanism fiscal corelat în privinţa impozitului pe profit, impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale. Afaceriştii mai vor reformarea Fiscului, care să asigure contribuabililor o asistenţă "eficientă, consistentă, consecventă şi promptă", dezvoltarea unei legislaţii moderne privind holdingurile, care să contribuie la creşterea atractivităţii Romaniei pentru investitori, precum şi dezvoltarea unui cadru legislativ modern care să permită consolidarea rezultatelor societăţilor comerciale romane din acelaşi grup la calculul impozitului pe profit. De asemenea, legislaţia fiscală trebuie modernizată, simplificată şi corelată pentru a se reduce barierele birocratice şi a se elimina neconcordanţele legislative.
Hotelurile şI pensiunile nu se mai pot autoclasifica
Unităţile de cazare nu se mai pot autoclasifica, aşa cum s-a întamplat în ultimii doi ani, ci vor cere "stele" de la stat, iar Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) va verifica pană la sfarşitul anului peste 4.000 de structuri care s-au autoevaluat începand cu luna februarie 2011. Potrivit ANT, în luna februarie 2011 s-a stabilit printr-un act normativ că unităţile de cazare, fie că sunt hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni, hanuri sau alte structuri, se pot autoevalua şi autoclasifica. După autoclasificare, instituţiile statului urmau să verifice dacă numărul de stele pus de proprietar pe faţada hotelului corespunde gradului de confort şi calităţii serviciilor din unitatea respectivă. Astfel, din 2011 s-au autoevaluat în vederea clasificării sau reclasificării 5.947 de structuri de cazare, din care 1.868 au fost verificate. "Am hotărat să renunţăm la autoclasificare, pentru a creşte calitatea serviciilor şi pentru a nu îi lăsa pe proprietari să interpreteze subiectiv legea. Au fost cazuri în care s-a procedat subiectiv şi cand structuri de cazare au fost clasificate la un număr de stele, dar în realitate condiţiile de cazare nu corespundeau", a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Modificarea normelor metodologice pentru funcţionarea hotelurilor şi agenţiilor de turism, prin care clasificarea structurilor de cazare se realizează de către stat, a fost făcută printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) intrat în vigoare la jumătatea lunii iunie. Filipescu a spus că toate cele peste 4.000 de unităţi de cazare autoclasificate şi neverificate pană în prezent de instituţiile statului vor face obiectul unor controale ale inspectorilor ANT, pană la sfarşitul anului. În cazul în care se vor constata neconcordanţe, unităţile de cazare vor fi reclasificate.
În viitorul apropiat telespectatorii vor putea "sări" peste publicitate
Apple dezvoltă o tehnologie care va permite clienţilor sistemului Apple TV să sară peste publicitate în timp ce se uită la televizor, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei. Conducerea Apple a discutat cu cel puţin doi operatori de reţele TV şi canale de cablu şi cu unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţa televiziunii cu abonament din SUA, au afirmat sursele citate. Una dintre soluţiile oferite de Apple difuzorilor de programe este despăgubirea acestora, de către companie, pentru venitul pierdut atunci cand utilizatorii sar peste reclame. Compania vrea să dezvolte sistemul Apple TV prin servicii care să extindă baza de potenţiali clienţi. Sistemul a fost cumpărat de 13 milioane de clienţi. Directorul general al Apple, Tim Cook, a declarat în luna mai că Apple TV este în prezent un produs de nişă, mai potrivit pentru "hobby-işti" decat pentru telespectatorul obişnuit. Apple caută soluţii pentru un nou standard în vizionarea de programe TV, activitate care în opinia lui Cook a stat pe loc în ultimii 10-20 de ani. Reţelele de televiziune au rezistat anterior tentativelor mai multor operatori din SUA de a introduce tehnologii care permit utilizatorului să sară peste reclame. Cel mai cunoscut caz este cel al Dish Network, furnizorul de servicii de televiziune prin satelot care a lansat anul trecut un sistem TV cu o astfel de funcţie. 21st Century Fox, Comcast şi NBCUniversal au acţionat compania în justiţie şi susţin că astfel de tehnologii ar putea ruina difuzarea gratuită de televiziune.
Încă 1.119 firme au intrat la reanimare
Un număr de 1.119 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna iunie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 8.215 de dosare de insolvenţă, cu aproape 7% mai puţine decat în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Numărul de insolvenţe din iunie este mai redus faţă de cel din luna mai (1.200). În intervalul ianuarie-mai 2012, 8.821 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. Braşov, Dolj şi Bucureşti se menţin în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 817 (în creştere cu 42% faţă de 2012), 790 (plus 33%), 627 (-5%). În continuare în judeţul Harghita nu s-a înregistrat nicio insolvenţă în acest an. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.540 intrand în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 1.086 şi construcţii - 1.077. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 12.799 de firme, cu circa 3,8% mai puţine decat în perioada ianuarie-iunie 2012.
Producătorul pufuleţilor Gusto investeşte în energie solară
Compania Phoenixy, producătorul pufuleţilor Gusto, investeşte 900.000 de euro în instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii din Băicoi, energia produsă astfel urmand să reducă cu 38% consumul de energie convenţională. "În parteneriat cu Tractebel Engineering (GDF SUEZ), compania a desfăşurat un studiu de cercetare a impactului technic şi economic implicat de instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii. Costul total al investiției se ridică la 900.000 euro, 88% reprezintă investiție proprie, iar 12% finanțare europeană, prin Energy Efficiency Finance Facility (EEFF). Perioada de rambursare a împrumutului, exclusiv din resursele financiare obținute prin economisirea energiei, este de trei ani", se arată într-un comunicat al companiei. Energia produsă prin panourile fotovoltaice va reduce cu aproximativ 38% consumul de energie convenţională a fabricii, încă din primul an, iar cantitatea de dioxid de carbon (CO2) va scădea cu 449 tone pe an.
Majoritatea romanilor preferă să cumpere telefoane noi
Peste 80% dintre romanii care deţin un telefon mobil spun că au preferat să cumpere aceste terminale noi, indiferent că este vorba de un telefon obişnuit sau de smartphone, această opţiune fiind susţinută de ofertele operatorilor telecom, dar şi de garanţia utilizării fără probleme, potrivit GfK. "Preferinţa pentru nou este susţinută în mare parte de ofertele avantajoase ale operatorilor de telefonie la aparatele noi, dar şi de dorinţa de a deţine un telefon proaspăt ieşit din fabrică, ca o garanţie a unei utilizări cat mai îndelungate şi fără probleme", se arată în cercetarea GfK Temax. Potrivit sursei citate, valoarea totală a pieței de telefoane mobile şi smartphone-uri noi a crescut cu 18% în primul trimestru din 2013, față de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumand 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenționată. Noile modele de smartphone-uri lansate în ultima perioadă au contribuit la creşterea acestui segment cu 58%, în timp ce segmentul de telefoane mobile obişnuite a înregistrat o scădere de 29%.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dosarul mitei de la ISCTR Timişoara - Doar trei dintre cei 17 angajaţi nu au luat şpagă
De același autor
