Național

"Bilanţ contabil" la Mitropolia Ardealului: Biserica primeşte mai puţini bani decat i s-ar cuveni

Ziarul de Vrancea
17 apr 2013 962 vizualizări
"Statul este obligat să ne ajute", susţine IPS Laurenţiu Streza, amintind de o obligaţie asumată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, spune că biserica plăteşte statului un impozit mai mare decât suma primită de la buget pentru salariile preoţilor. Întrebat, ieri, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre iniţiativa deputatului Remus Cernea care ar vrea să nu mai fie finanţate cultele de la bugetul de stat, mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, a spus că propunerea a fost făcută de o persoană care "nu a intrat niciodată într-o biserică". "El nu a intrat niciodată într-o biserică şi nici nu prea plăteşte impozite. Nu din impozitul plătit de dânsul trăieşte Biserica", a spus IPS Laurenţiu Streza. Potrivit acestuia, statul ajută Biserica "nu pentru că vrea, ci pentru că este obligat". "S-au făcut atâtea comentarii. Statul nu ne ajută pentru că vrea să ne ajute, ci este obligat să ne ajute. Atunci când, la Cuza, s-au naţionalizat toate averile bisericeşti, statul s-a angajat că va sprijini Biserica. Şi, nu ne plăteşte statul salariul, ci o contribuţie la salariu", a afirmat el.

Impozitul plătit, mai mare decat contribuţia statului?

Întrebat la cât se ridică ajutorul de la bugetul de stat pentru Mitropolia Ardealului, IPS Laurenţiu Streza a afirmat că "oamenii sunt foarte interesaţi", dar a spus că impozitul pe salarii plătit de Mitropolie statului depăşeşte subvenţia acordată din bugetul de stat, fără a oferi cifre. "Contribuţia pe care statul ne-o dă nouă este mai mică decât impozitul pe care îl plătim noi pentru tot salariul. Statul ne dă o parte din salariu, noi completăm cu cealaltă parte şi impozitul se plăteşte pentru tot salariul. Deci, impozitul este mai mare decât contribuţia pe care statul ne-o aduce nouă", a susţinut IPS Streza. El a afirmat că s-a comentat foarte mult despre cât costă Catedrala Neamului, însă "Catedrala costă cât opt kilometri de autostradă românească". "În momentul în care spui un astfel de lucru, taci din gură şi te-ai oprit", a conchis IPS Streza.
Un grup de parlamentari în frunte cu Remus Cernea pregăteşte o iniţiativă legislativă care să vizeze o altă formă de finanţare a cultelor decât cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german. Cernea vede o redirecţionare a unui procent din impozitul pe venit al cetăţenilor, la liberă alegere, către cultele religioase, ca în cazul organizaţiilor nonguvernamentale.

Ce spun bucureştenii

Potrivit unui sondaj făcut public ieri, realizat doar în Capitală, majoritatea bucureştenilor (54%) consideră Biserica trebuie să plătească impozite şi taxe către stat. Circa 28% dintre respondenţi cred că BOR ar trebui scutită de dări la bugetul statului, în timp ce 18% au evitat un răspuns. Pe de altă parte, întrebaţi dacă preoţii ar trebui plătiţi din bugetul statului, 43% dintre bucureşteni susţin acest lucru, în timp de 40% se opun.
Sondajul a fost realizat de GSS Avangarde la comanda DCNews.

Un sfert de milion de români merg anual în pelerinaje religioase

statistica INS îi ia în calcul doar pe care răman cel puţin o noapte în zona de pelerinaj

Aproximativ 250.000 de români merg în fiecare an în călătorii în ţară pentru pelerinaj religios, iar cei mai mulţi dintre ei rămân în zona respectivă între una şi trei nopţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Anul trecut au mers în pelerinaje religioase în ţară aproximativ 263.000 de persoane, în scădere cu 6% comparativ cu anul precedent. Statistica îi ia în calcul doar pe cei care au rămas cel puţin o noapte în zona respectivă şi nu include călătoriile de o zi. Din total, 3.300 de persoane au fost în pelerinaj şi au înnoptat în zona litoralului, 63.000 în staţiunile montane, aproape 400 în staţiuni balneoclimaterice, 17.000 au mers în circuite şi în jur de 180.000 de pelerini au ajuns în alte zone din ţară. Părintele Contantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că zonele care atrag cei mai mulţi pelerini sunt nordul Moldovei, mănăstirile din jurul Neamţului, Maramureşul şi Valcea. Pelerini atrage de asemenea şi Bucureştiul, dar şi mănăstirile din jurul capitalei, printre care Cernica, Pasărea sau Snagov. Şi în Prahova sunt câteva mănăstiri care atrag, de asemenea, un număr important de persoane în circuite religioase, printre ele aflându-se cele de la Ghighiu, Zamfira şi Crasna.

Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Dumitru, aflate în top

Cei mai mulţi pelerini (242.000), stau în zona în care au ajuns între una şi trei nopţi, circa 17.000 stau 4-7 nopţi şi doar 3.000 rămân mai mult de opt nopţi. Din totalul pelerinilor, peste 70% îşi organizează călătoria pe cont propriu. Cei mai mulţi (77%) merg cu autobuzul sau autocarul, 10% cu maşina personală, 6% cu trenul şi restul cu alte mijloace. Peste 33% dintre pelerini se cazează la hoteluri şi pensiuni, 21% în locuinţe particulare cu chirie şi 20% la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Cei mai mulţi pelerini merg la mănăstirile din ţară cu prilejul marilor sărbători religioase, cum ar fi Cuvioasa Parascheva (în octormbrie, la Iaşi), Sfântul Dumitru (octombrie, Bucureşti), Adormirea Maicii Domnului (august), dar şi Învierea şi Naşterea Domnului.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.