MOZAIC STIRI NATIONALE: PNL cu PDL, PSD cu Băsescu
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, s-a arătat ieri nemulţumit de atitudinea "cooperantă" a liderilor PSD faţă de preşedintele Traian Băsescu. El a reacţionat astfel după ce secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, s-a arătat îngrijorat de ultimele "achiziţii" făcute de liberali. "Nu îmi aduc aminte ca cineva din PNL să fi intrat la idei atunci când o sumă de alţi oameni din PD cu funcţii importante s-au înscris în decursul vremii la PSD", a spus Antonescu. El a adăugat că nu a numărat, până acum, câţi oameni din PDL au venit la PNL şi câţi la PSD şi că rezultatul acestei numărători ar putea fi unul surprinzător. Liderul PNL le-a transmis celor de la PSD că nu au de ce să se îngrijoreze în această privinţă, iar dacă apar interpretări greşite printre social-democraţi ar trebui să le corecteze. "Exact aşa cum eu, împreună cu colegii din conducerea PNL, am putut să prevenim fisuri atunci când a existat impresia că PSD, că domnul Ponta, că domnul Dragnea s-au apropiat de Traian Băsescu mai mult decât lăsau impresia în campania electorală", a transmis Antonescu.
"Apropierea PNL de PDL pune sub semnul întrebării funcţionarea USL"
Vicepremierul Liviu Dragnea, secretar general al PSD, a declarat, duminică seară, că unitatea USL ar putea fi periclitată dacă în PNL se vor înmulţi tranferurile de la PDL care să ducă la o apropriere a celor două formaţiuni, menţionând că PSD a luat decizia de a nu accepta migraţia politică. El a precizat că premierul Victor Ponta nu a avut cunoştinţă de trecerea lui Stănişoară la PNL. Totodată, el a menţionat că spre deosebire de liberali PSD a luat decizia ca "deocamdată" să nu accepte reprezentanţi ai PDL în partid. În plus, Dragnea a mai susţinut că o eventuală decizie a PNL de a intra în Partidul Popular European va însemna o apropriere de PDL, ceea ce pentru PSD va fi foarte greu de acceptat. "Noi vom fi într-o poziţie foarte delicată, pentru că o apropriere a PNL de PDL pune serios sub semnul întrebării funcţionarea USL", a afirmat secretarul general al PSD.
Zgonea îl ironizează pe Antonescu: "Cineva trebuie să şi muncească"
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat, ieri, că va participa la şedinţa de plen reunit în care preşedintele Traian Băsescu se va adresa Parlamentului. El a precizat că cineva trebuie "să şi muncească", aluzie la faptul că şeful Senatului, Crin Antonescu, recunoscut ca unul dintre cei mai chiulangii parlamentari, a anunţat că va absenta la şedinţa de plen. "Păi dacă domnul preşedinte Antonescu pleacă, cine conduce şedinţa? Şi dacă toţi vicepreşedinţii de la PSD ar pleca, cine ar conduce şedinţa?. Trebuie să fie un vinovat de serviciu. Nu v-aţi obişnuit că eu sunt vinovatul de serviciu? Cineva trebuie să şi muncească", a declarat Zgonea.
El a arătat că parlamentarii PSD vor decide dacă participă la şedinţa de plen reunit în care preşedintele Traian Băsescu îşi va prezenta mesajul pe teme europene şi a arătat că opiniile sunt împărţite printre social-democraţi.
Întrebat care este opţiunea sa, Zgonea a precizat: "Eu am fost ales preşedintele Camerei să vin la muncă".
Anterior, Crin Antonescu a anunţat că nu va fi prezent la mesajul pe care preşedintele Traian Băsescu îl va adresa Parlamentului, considerând că Băsescu e un preşedinte ilegitim.
Populaţia are mai multă încredere în DNA decat în Guvern
n romanii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE, iar cei cu studii primare în Biserică şi Poliţie
Biserica, Armata, Poliţia şi Serviciul Român de Informaţii întrunesc o bună parte din capitalul de încredere al românilor, în schimb Preşedinţia, Parlamentul României şi Guvernul se află în coada clasamentului, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research. Astfel, românii au multă sau foarte multă încredere în Biserică (67%), Armată (63%), SRI (48%), Poliţie (47%), Primărie (45%), DNA (45%), SIE (42%), Guvern (40%), ANI (40%), consiliul judeţean (38%), Parlamentul European (38%), Parlamentul României (33%), Preşedinţie (30%). "Biserica şi Armata beneficiază de încrederea publicului în mod tradiţional, fiind instituţii cu care cetăţenii nu au interacţiuni deranjante în mod curent. Totuşi, în comparaţie cu anii precedenţi, încrederea în Biserică şi Armată s-a diminuat de la cote de 75-80% la un nivel de sub 70%. Pe de altă parte, este important de precizat că Biserica şi Armata nu sunt instituţii în sensul în care sunt celelalte în privinţa cărora am cerut subiecţilor să îşi exprime gradul de încredere. Biserica şi Armata, ca denumiri, trimit mai degrabă la instituţii sociale generale decât la organizaţiile corespondente", au precizat realizatorii sondajului. Ei au mai atras atenţia asupra faptului că persoanele cu studii primare manifestă un indice de încredere foarte mare în Biserică (80%), în timp ce persoanele cu studii superioare evaluează această instituţie mai sever. Pe de altă parte, respondenţii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE decât celelalte categorii, dar mai mică în Poliţie, comparativ cu populaţia cu studii medii şi primare.
Sondajul a fost realizat, la comanda cotidianului "Adevărul", în perioada 21-28 februarie 2013, cu o eroare maximă admisă a datelor de 3%.
Cum va fi vremea în următoarele două săptămani
Administraţia Naţională de Meteorologie a prezentat ieri o estimare a valorilor termice şi a precipitaţiilor ce se vor produce în intervalul 11 - 24 martie, în fiecare regiune a ţării. În Moldova, în perioada 11-15 martie regimul termic va fi caracterizat de valori normale sau peste cele normale pentru prima jumătate a lunii martie, ziua în medie între 6 şi 13 grade, iar noaptea între 0 şi 4 grade. Între 16 şi 18 martie va fi o vreme mai rece decât ar fi normal, mai ales pe timpul nopţilor când se vor înregistra minime negative în toată regiunea. Din data de 19 martie temperaturile vor creşte uşor, până la valori apropiate de mediile climatologice. Va ploua slab şi moderat, iar în nordul regiunii vor fi şi precipitaţii mixte.
Nemţii, speriaţi că romanii vor invada Germania pentru ajutoare sociale
Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich (CSU), s-a pronunţat ieri, la Munchen, pentru măsuri rapide împotriva românilor şi bulgarilor care abuzează de sistemul social din Germania. Potrivit ministrului, trebuie împiedicată "venirea oamenilor numai pentru a primi ajutoare sociale", iar o soluţie ar fi necesară "înainte ca fenomenul să devină unul de masă, care să ne creeze mari greutăţi". "Nu cred că cetăţenii noştri, care trebuie să plătească aceste prestaţii sociale, ar accepta dacă ar veni la noi oameni din toată Europa numai pentru a primi ajutoare sociale", a insistat ministrul de interne. Potrivit oficialului german, se vor purta discuţii la nivel european în ce priveşte acţiuni ulterioare. Hans-Peter Friedrich a mai spus că se află "în discuţii", de asemenea, cu guvernele român şi bulgar.
Săptămâna trecută, Friedrich a propus ca persoanele care vin în Germania doar pentru a beneficia de ajutoare sociale să fie expulzate în ţările de origine şi să le fie interzis să revină în Germania timp de un an sau doi.
Ambasadorul Sofiei la Bucureşti, noul premier al Bulgariei?
Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, ar putea desemna ca premier interimar al Bulgariei un diplomat care trăieşte şi lucrează în străinătate, printre variantele vehiculate numărându-se ambasadorul Bulgariei la Berlin sau cel de la Bucureşti. Potrivit cotidianului bulgar Standard, Plevneliev şi oamenii săi de încredere au luat o decizie în cursul unei întâlniri secrete de la sfârşitul săptămânii trecute. Premierul interimar ar trebui să fie un bărbat în vârstă de peste 35 de ani, economist fără afiliere politică, care să lucreze în Europa pentru Bulgaria şi să fie cunoscut şi respectat la Bruxelles. Experţii speculează că o persoană care se potriveşte acestui profil ar fi ambasadorul bulgar la Berlin, Radi Naidenov, respectat în cercul Angelei Merkel şi diplomat cu studii în Relaţii Internaţionale la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia. Un alt nume vehiculat este cel al lui Aleksandr Filipov, ambasadorul Bulgariei în România, angajat al Ministerului de Externe din 2002.
La 21 februarie, Parlamentul bulgar a aprobat demisia Guvernului premierului Boiko Borisov, în contextul protestelor la nivel naţional faţă de facturile mari la energie electrică, sărăcie şi monopoluri. Alegerile anticipate sunt prevăzute pentru 12 mai, cu doar două luni înaintea termenului din iulie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
