Noi tensiuni în USL
Descentralizarea şi lupta pentru locul de capitală a viitoarelor regiuni a dat naştere unui nou conflict în USL. Vicepreşedintele PSD, Constantin Niţă, l-a atacat dur pe blogul său pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a intrat recent în PNL, fiind ales prim-vicepreşedinte al partidului. Niţă a acuzat un "troc" făcut de Iohannis pentru a primi asigurarea că Sibiul va fi capitală regională. "Domnul Iohannis a declarat, zilele trecute, cu o seninătate şi cu o îndrăzneală extraordinare că unul dintre scopurile principale pentru care a intrat în PNL este să ajute Sibiul să devină capitala Regiunii Centru în urma împărţirii adimistrative, iar dumnealui, implicit, să devină guvernator. Pe scurt: «Scopul scuză mijloacele». De altfel, a ţinut şi să-şi ceară scuze în faţa sibienilor că a făcut un lucru atât de «ruşinos» şi a intrat în politică. Este de neacceptat o astfel de poziţie din partea dlui. Iohannis", a scris Niţă pe blogul său. El a arătat că, în politică, dacă eşti un om cu oarecare conduită morală, intri mânat de anumite principii şi valori pe care doreşti să le promovezi, şi în niciun caz pentru că vrei să obţii o funcţie sau să faci lobby pentru un anumit proiect. În al doilea rănd, arată Niţă, "Sibiul nu va putea deveni capitală regională atât timp cât există Braşovul", el adăugând că "toţi indicatorii economici ai Braşovului îi sunt superiori". "Domnul Iohannis a vrut să fure startul, cum se spune, şi a început campania de lobby mai devreme", mai susţine ministrul Energiei pe blog.
Liderul PSD a primit un răspuns tranşant din partea preşedintelui PNL, Crin Antonescu. "Domnul Niţă, cu tot respectul, nu are nicio calitate să cenzureze intrările sau ieşirile din PNL. Domnul Iohannis nu a făcut niciun troc sau cineva cu domnul Iohannis, pe niciun subiect", a declarat în replică Antonescu.
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a declarat, în 28 februarie, răspunzând unei întrebări, că unul dintre motivele pentru care a intrat în PNL a fost ca Sibiu să devină capitală de regiune, afirmând că va face tot ce poate în acest sens.
19 parlamentari USL au votat împotriva Guvernului
Moţiunea simplă pe tema Oltchim a fost votată, ieri, favorabil, şi de 16 deputaţi PNL, 3 ai PSD şi unul al Minorităţilor Naţionale, celelalte 58 de voturi "pentru" aparţinând opoziţiei. De asemenea, un reprezentant al PDL, George Ionescu, a votat împotriva moţiunii. Liberalii care au votat moţiunea Oltchim sunt Marin Anton, Vasile Berci, Anton Doboş, Traian Dobrinescu, Stelian Nechita Dolha, Graţiela Gavrilescu, Dumitru Verginel Gireadă, Virgil Guran, Nicu Marcu, Viorica Marcu, Daniel Iane, Alexandri Nicolae, Ancuţa Pocora, Raluca Surdu, Vasile Varga şi Hubert Thuma. Potrivit unor surse parlamentare, liberalii care au votat în favoarea moţiunii au făcut acest lucru din greşeală. Liderul grupului PNL, Dan Radu Ruşanu, nu a fost prezent, iar Victor Paul Dobre, care l-a înlocuit, le-a indicat eronat liberalilor cum să voteze la moţiune, au relatat sursele. 16 dintre deputaţii liberali prezenţi au urmat indicaţia greşită a lui Dobre şi au votat, astfel, în favoarea moţiunii. De la PSD, moţiunea Oltchim a fost votată de Mădălin Voicu, Anghel Stanciu şi Marius Manolache.
Camera Deputaţilor a respins, ieri, moţiunea simplă iniţiată de PDL pe tema Oltchim, intitulată "Guvernul Ponta - fabrică de şomeri", fiind înregistrate 78 de voturi "pentru", 189 "împotrivă" şi 18 abţineri. Iniţiatorii moţiunii cereau demisia miniştrilor Varujan Vosganian şi Daniel Chiţoiu.
Ce a păţit un oneştean care a aruncat hartii pe jos la Timişoara
Un bărbat de 41 de ani din Oneşti, judeţul Bacău, care folosea de aproape un an actele de identitate ale altui bărbat, a fost prins de poliţiştii locali din Timişoara, fiind cercetat pentru fals privind identitatea. Bărbatul a fost legitimat de poliţişti, în noaptea de luni spre marţi, în zona centrală a municipiului, el prezentând documente care nu îi aparţin. "Bărbatul a fost surprins aruncând pe jos ambalaje de hârtie, motiv pentru care poliţiştii locali au trecut la legitimarea sa. În urma verificării documentelor prezentate, poliţiştii locali au constatat că persoana în cauză nu corespunde cu cea din cartea de identitate prezentată. Acesta folosea documentul unui bărbat din Timişoara. Bărbatul mai avea asupra sa o autorizaţie de stivuitorist, un card bancar pe numele persoanei ale cărei acte le folosea şi a declarat că s-a angajat la o firmă din Timişoara şi şi-a făcut abonament pe o reţea de telefonie mobilă, toate folosind aceleaşi documente, fără ca nimeni să observe acest lucru", menţionează reprezentanţii Poliţiei. Potrivit sursei citate, bărbatul a spus că a găsit actele în vara anului trecut şi că şi-a pierdut propriile documente în aceeaşi perioadă, în urma unei altercaţii în Gara de Nord.
Schengen, "adio dar răman cu tine"
România nu va solicita un vot pentru aderarea la Schengen, la reuniunea Consiliului JAI din această săptămână, şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces. Anunţul a fost făcut ieri de premierul Victor Ponta după discuţiile cu preşedintele Traian Băsescu purtate la Palatul Cotroceni. El a insistat în acelaşi timp, că nu există la acest moment o altă poziţie oficială decât cea a Germaniei privind aderarea României la Schengen, dar că în cazul unui vot şi alte state s-ar putea alinia acestei poziţii. "Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale UE, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci", a spus Ponta. "Nu mai luăm în calcul un termen, pentru că este vorba, în final, de lucruri care nu depind de România", a adăugat premierul. El a mai afirmat că a cerut tuturor miniştrilor "un ton mult mai moderat" pe această temă, dar a arătat că România trebuie să fie şi demnă.
Tot ieri, ambasada Germaniei la Bucureşti a transmis oficial că dreptul de veto anunţat de Berlin are legătură cu "dubiile" privind respectarea statului de drept în ţara noastră.
Şeful unei asociaţii de revoluţionari, condamnat la 7 ani de închisoare
Dorin Lazăr Maior, preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare pentru şantaj, în dosarul "Romexterra". În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi omul de afaceri din Zărneşti Ovidiu Tition, care a primit cinci ani cu executare şi Florina Aprofira - patru ani de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.
Cei trei au fost trimişi în judecată în 2006 de procurorii DNA Braşov, fiind acuzaţi că ar fi şantajat doi oameni de afaceri braşoveni, printre care şi pe fostul director adjunct de la Romexterra Bank Braşov Mihai Maţepiuc, pentru modul ilegal în care se acordau credite la banca respectivă. Maior i-ar fi ameninţat pe cei doi oameni de afaceri că îi va denunţa dacă nu primeşte de la fiecare câte un milion de lei.
Camera Deputaţilor a aprobat revenirea clasei a IX-a la liceu
Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, cu 223 de voturi "pentru", 90 de voturi "împotrivă" şi 5 abţineri, o ordonanţă de urgenţă care stabileşte, între altele, revenirea clasei a IX-a la liceu şi reintroducerea poziţiilor de educator şi învăţător cu studii medii. Camera Deputaţilor a fost prima cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a propus, săptămâna trecută, modificarea Legii educaţiei în sensul menţinerii clasei a IX-a la liceu, demersul fiind agreat atât de sindicatelele din învăţământul preuniversitar şi universitar, cât şi de părinţi.
Potrivit Legii educaţiei naţionale din 1 ianuarie 2011, măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial urma să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care a început clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012, adică din 2015-2016
Cat trăieşte sănătos un roman
Românii se numără printre cetăţenii Uniunii Europene cu cele mai mici şanse de a se bucura de o viaţă sănătoasă după vârsta de 50 de ani, indică un studiu al Oficiului de statistică al UE (Eurostat) dat publicităţii ieri. Astfel, la naştere, femeile din România se pot aştepta să trăiască 57,1 ani sănătoşi, iar bărbaţii 57,5 ani sănătoşi. Din acest punct de vedere, media UE este de 62 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, perspectiva fiind mai pesimistă decât în România doar în Letonia (56,7 ani), Slovenia (53,8 ani) şi Slovacia (52,3 ani) în cazul femeilor, respectiv în Lituania (57,1 ani), Estonia (54,2 ani), Slovenia (54 ani), Letonia (53,7 ani), şi Slovacia (52,1 ani) în cel al bărbaţilor. La polul opus se află Malta (70,7 ani femeile şi 70,3 ani bărbaţii), Suedia (70,2 ani femeile şi 71,1 ani bărbaţii) sau Grecia (66,9 ani femeile şi 66,4 ani bărbaţii).
Situaţia se agravează când vine vorba despre speranţa la o viaţă sănătoasă după vârsta de 50 de ani, femeile din România având o prognoză de 12 ani din acest punct de vedere, care este mai redusă în UE doar în Slovacia (10 ani). La nivelul UE media este de 17,9 ani, iar cea mai bună prognoză pentru o viaţă sănătoasă o au femeile din Suedia (25,6 ani), Malta (23,3 ani), Danemarca (22,1 ani) şi Luxemburg (21,9 ani).
În ceea ce priveşte speranţa bărbaţilor din România la o viaţă sănătoasă după 50 de ani, aceasta este estimată în cazul lor la 13,1 ani, fiind mai mică doar în Estonia, Letonia (12,1 ani fiecare) şi Slovacia (10,2 ani) şi egală în Ungaria (31,1 ani). O prognoză mult mai bună privind sănătatea după vârsta de 50 de ani o au suedezii (25 de ani), maltezii (23,3 ani) şi danezii (21,8 ani).
Blaga vrea cu PNL
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat ieri, la Slatina, că vede drept normală o alianţă de guvernare PDL-PNL, dar nu şi una cu PP-DD, chiar dacă punctual, în Parlament PDL a colaborat şi poate colabora în continuare cu acest partid. El a afirmat că nu îşi doreşte "spargerea USL", pentru că PDL este acum în opoziţie şi trebuie să fructifice perioada de opoziţie pentru a se reconstrui, dar că, în situaţia destrămării USL, ar fi normală o guvernare a PDL cu PNL, mai ales că cele două formaţiuni au mai fost împreună la guvernare şi au avut o bună colaborare. "O guvernare normală ar fi cea cu PNL, pentru că noi nu avem probleme din acest punct de vedere, n-am avut niciodată, în a pune la punct un program de guvernare alături de ei, în a stabili ţinte de TVA, ţinte de cotă unică cu PNL, n-am avut niciodată problemele astea. Pe când în 2009, cu PSD n-am putut face nimic, doar la reducerea cheltuielilor a fost adoptat un singur lucru, pentru reducerea cheltuielilor îi trimitem acasă în concediu fără plată. Ar fi naturală o alianţă cu PNL, dar este mult până atunci. Eu le doresc să rămână împreună şi să plătească împreună", a spus preşedintele PDL.
Despre relaţia cu PP-DD, Vasile Blaga a menţionat colaborarea între parlamentarii PDL şi PP-DD pentru a depune moţiunea simplă pe subiectul Schengen, precum şi colaborarea pentru a putea contesta la Curtea Constituţională statutul parlamentarilor. "Din punctul acesta de vedere mai avem multe de făcut şi putem colabora pe astfel de teme, în schimb nu mă văd la guvernare cu domnul Dan Diaconescu", a susţinut preşedintele PDL.
