MOZAIC NATIONAL: O nouă modă la ţepele prin telefon
Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, o femeie din comuna suceveană Moara a sesizat, luni, Poliţia, spunând că în cursul zilei de duminică a fost înşelată de o persoană care a convins-o să trimită 3.000 de euro pe diferite nume ce i-au fost indicate. În urma cercetărilor s-a stabilit că o persoană a sunat-o pe femeie pe telefonul fix, dicutând, în primă fază, cu fata acesteia de 12 ani, apoi cu mai mulţi membri ai familiei, cărora le-a spus că este fiul lor şi le-a comunicat că a avut un accident rutier şi este internat în spital, cu gâtul în ghips. De asemenea, persoana respectivă le-a spus că ar fi accidentat o femeie, apoi l-a dat la telefon pe avocatul său, care i-a convins pe membrii familiei respective că trebuie să trimită 3.000 de euro pentru ca rudele femeii accidentate să nu depună plângere. Încercând să-şi contacteze fiul pe telefonul mobil, femeia a constatat că acesta nu răspunde, iar pentru că nu avea întreaga sumă a luat legătura cu o rudă care să-i dea restul de bani. La solicitarea presupusului avocat, femeia a trimis bani pe nume ce i-au fost comunicate telefonic. Suceveanca a reuşit ulterior să-şi contacteze fiul care i-a spus că nu a fost implicat în nici un accident şi că a fost înşelată. Un caz similar a fost sesizat, luni, la Poliţie de un bărbat în vârstă de 72 de ani din comuna suceveană Fântâna Mare, care a fost înşelat cu 15.000 de lei. El a fost sunat pe telefonul fix de o persoană care i-a spus că este fiul său, că a provocat un accident de circulaţie şi se află internat în spital şi că nu poate să discute prea mult din cauză că are leziuni, lăsându-l în continuare să discute cu avocatul său. Acesta i-a precizat bărbatului că pentru a se înţelege cu victima accidentului produs de fiul său, o femeie care are fracturate picioarele şi este în stare critică, este nevoie de 15.000 de lei. Fără să încerce să ia legătura cu fiul său, bărbatul s-a dus la o agenţie bancară din Fălticeni, de unde a trimis 15.000 de lei, în două tranzacţii. Ulterior şi-a apelat telefonic fiul care i-a spus că nu a avut accident.
Două cazuri asemănătoare au fost sesizate poliţiştilor suceveni săptămâna trecută, persoanele fiind înşelate cu câte aproximativ 8000 de lei.
Macovei l-a dat în judecată pe Ivan
Eurodeputatul PDL Monica Macovei a anunţat că l-a dat în judecată pe europarlamentarul PSD Cătălin Ivan "pentru repetatele acuzaţii mincinoase, denigratoare şi defăimătoare". "Am dat în judecată şi postul Antena 3 care a preluat acuzaţiile mincinoase ale lui Cătălin Ivan fără nici o verificare şi a adăugat comentarii denigratoare la adresa mea. Am depus în instanţă cele două acţiuni civile pe data de 28 decembrie 2012", a precizat Macovei. Ea argumentează că acuzaţiile lansate de Ivan "au fost infirmate de oficiali ai Parlamentului European printr-o scrisoare" în care se spune că e vorba despre "informaţie falsă, acuzaţie falsă şi de neacceptat".
"În loc să îşi ceară scuze publice că a dezinformat opinia publică şi că a minţit, Cătălin Ivan a continuat să mă atace şi să îi denigreze inclusiv pe membrii PE care i-au dezminţit minciunile. Atitudinea vădit răuvoitoare şi declaraţiile mincinoase ale lui Cătălin Ivan nu pot fi justificate sau scuzate de faptul că s-a aflat în campanie electorală", arată Macovei.
Afirmaţiile vizate de plângerea Monicăi Macovei au fost făcute de europarlamentarul PSD în luna noiembrie a anului trecut, în perioada campaniei electorale.
De partea cealaltă, Cătălin Ivan a precizat ieri că nu priveşte cu seriozitate demersul Monicăi Macovei de a-l da în judecată. "Este clar că încearcă să arate în partid că face treabă, ca toţi ceilalţi - e o efervescenţă acum - care au început să atace USL", a spus Ivan.
Fostul şef al ANSVSA, găsit cu venituri nejustificate
Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Marian Zlotea, a fost găsit în neregulă de către inspectorii de integritate. ANI a constatat, în urma procedurilor de evaluare, existenţa unei diferenţe 374.291,6 de lei (aproximativ 85.454,7 euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de către Marian Zlotea, în perioada 17 februarie 2009 - 15 iulie 2010), împreună cu familia. În 17 februarie 2009, Marian Zlotea a fost numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii, având rang de secretar de stat. În 15 iulie 2010, Zlotea a fost eliberat din funcţia de preşedinte al ANSVSA.
Astfel, ANI a dispus sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate de către Marian Zlotea. În replică, acesta susţine că diferenţa reclamată de ANI reprezintă darul de nuntă, eveniment la care au participat aproximativ 500 de persoane. "Pentru acurateţea informaţiei, dar şi pentru a veni în ajutorul inspectorului ANI care s-a ocupat de acest dosar, fac precizarea că suma la care se face referire se regăseşte la capitolul venituri - cu menţionarea provenienţei acesteia, respectiv «Nuntă». La evenimentul menţionat au participat aproximativ 500 de persoane", susţine Zlotea. Fost europarlamentar, Marian Zlotean a fost reprezentantul PDL în Consiliul Naţional de Integritate.
SRI era la curent cu operaţiunea "Octombrie Roşu"
Purtătorul de cuvânt al SRI a anunţat ieri că atacul cibernetic "Octombrie Roşu" mediatizat de către firma Kaspersky a fost investigat de SRI încă din 2011. Potrivit acestuia, atacul a vizat accesul la reţele informatice de interes naţional şi culegerea de "informaţii confidenţiale", nu clasificate. "SRI a identificat activităţile acestor entităţi cibernetice ostile ce urmăreau obţinerea accesului la reţele informatice de interes naţional şi culegerea de informaţii confidenţiale. Atenţie, nu este vorba de informaţii clasificate, ci de informaţii confidenţiale", a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.
Potrivit oficialului, reţelele vizate de atacurile "Octombrie Roşu" aparţin "unor instituţii guvernamentale, dar şi din domeniul privat". "SRI întreprinde măsuri pentru stabilirea identităţii agresorului cibernetic întrucât activităţile acestuia aduc atingere securităţii naţionale", a menţionat el. Potrivit lui Sava, atacurile investigate în ultimii ani de SRI permit estimarea că ameninţarea cibernetică este una dintre cele mai mari şi dinamice la adresa securităţii naţionale şi partenerilor externi, iar aceasta trebuie tratată ca o "prioritate a statului român".
Compania Kaspersky Lab, specializată în produse pentru securitatea informatică, a detectat o campanie de spionaj cibernetic care vizează de cinci ani ţări din Europa de Est şi foste state sovietice, printr-un program creat de experţi rusofoni.
Adrian Severin: "Dosarul meu e diferit"
Eurodeputatul Adrian Severin a declarat ieri că paralele între cazul său şi al fostului europarlamentar Ernst Strasser, condamnat luni în Austria la patru ani de închisoare cu executare, sunt "speculative şi forţate". "Nu se pot face paralele sau, dacă se fac, trebuie să le facem complet diferit. Să facem comparaţii în toate direcţiile, nu în una singură. Cel mai repede s-a mişcat justiţia spaniolă, care l-a scos din cauză pe colegul spaniol şi el implicat de «Sunday Times», iar acum se află aici, cu mine, la Strasbourg. Iar justiţia austriacă sunt convins că nu s-a pronunţat pe baza alegaţiilor din «Sunday Times», ci pe baza propriei cercetări. Oricum, condamnarea domnului Strasser nu este definitivă, iar eu nu am cum să mă pronunţ, chiar şi după aceea, pentru că nu cunosc detaliile", a afirmat Severin.
El a subliniat din nou că nu a comis vreo ilegalitate, adăugând că întârzierea concluziilor de către procurorii DNA nu este în interesul său.
Severin a menţionat că al patrulea coleg eurodeputat implicat în 2011 în scandal, slovenul Zoran Thaler, care a demisionat din PE acuzând presiunile psihologice, se află în aceeaşi fază cu el a cercetărilor, nefiind încheiată ancheta.
În primăvara 2011, reporterii de la «Sunday Times» au înregistrat o discuţie cu europarlamentarul Adrian Severin, în biroul acestuia de la Strasbourg, material video-audio în care eurodeputatul vorbeşte despre demersurile făcute pentru introducerea unui amendament la o directivă europeană.
Ce înţelege un cioban din Comisia juridică
Deputatul PNL George Becali a avut, ieri, prima sa intervenţie în Comisia juridică, la prima şedinţă a acesteia din legislatura în curs, el declarându-se împotriva propunerii preşedintelui Comisiei, Bogdan Ciucă, de a se solicita un punct de vedere de la ANI pe tema a trei deputaţi incompatibili. "Să înţeleg că noi, Comisia Juridică, care ridicăm mână pentru avize, pentru legi în ţara românească trebuie să cerem punct de vedere, pentru că noi nu putem să interpretăm o lege şi cerem punct de vedere de la ANI?", a spus Becali. "În opinia mea, ar trebui să fie invers: ANI ar trebui să ceară punct de vedere de la Comisia juridică. Nu e vorba de orgoliu aici, numai că e chestiune de demnitate, suntem Comisia juridică a Parlamentului României, dar cerem punct de vedere de la ANI? Înseamnă că nu avem niciun fel de demnitate şi nu avem cunoştinţe juridice ca să putem să interpretăm o lege. Asta gândesc eu. Adică eu zic că trebuie să punem odată piciorul în prag să nu ne mai umilim şi să nu mai fim subalterni", a adăugat Becali. El le-a solicitat colegilor din Comisia juridică să îşi asume răspunderea pentru deciziile lor şi să nu ceară puncte de vedere de la agenţii.
Comisia juridică a dezbătut, ieri, situaţia de incompatibilitate a deputaţilor Cornelia Negruţ, Slavomir Gvozdenovici şi Ion Eparu. Preşedintele Comisiei, Bogdan Ciucă, a propus să se solicite un punct de vedere de la ANI, dar, în urma părerilor exprimate de membrii comisiei, s-a decis, prin vot, amânarea dezbaterilor asupra celor trei cazuri.
George Becali, care se mandreşte cu tradiţia oieritului în familie, a declarat, vineri, că nu îşi va declara banii deţinuţi în conturile bancare nici dacă ANI "se dă peste cap", menţionând că dacă Agenţia îl va trimite în judecată va declara legea de funcţionare a ANI neconstituţională.
MRU deschide uşa liberalilor căzuţi în dizgraţia lui Antonescu
Liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, i-a invitat subtil pe liberalii Călin Popescu Tăriceanu şi Andrei Chiliman să se alăture partidului său dacă vor fi excluşi din PNL. Ungureanu a fost întrebat, într-o emisiune la Digi 24, dacă s-ar vedea într-o echipă alături de Andrei Chiliman, Ludovic Orban, Călin Popescu Tăriceanu, dacă aceştia nu vor mai fi în PNL. "Sigur, dacă la un moment dat lideri de marcă ai PNL găsesc de cuviinţă să se separe de ceea ce înseamnă Crin Antonescu şi echipa sa, cred pe bună dreptate că se poate găsi un limbaj comun de dreapta de data aceasta, şi o spun foarte clar, cu un partid, poate să fie Forţa Civică de exemplu, din actuala opoziţie", a continuat MRU. El a mai spus că "atitudinea antieuropeană şi profund antidemocratică" a lui Crin Antonescu în cadrul propriului partid "face ca oameni cu experienţă politică remarcabilă, cum este Călin Popescu Tăriceanu sau cum este Andrei Chiliman, amândoi cu un parcurs liberal remarcabil, să se simtă umiliţi". Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că nu este loc în partid pentru el şi pentru Andrei Chiliman în acelaşi timp, iar Congresul trebuie să decidă între el şi primarul Sectorului 1. Tot luni, Tăriceanu a spus că unele declaraţii ale colegilor din PNL l-au făcut să se simtă "umilit".
Captura DNA pe luna decembrie
Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că, în cursul lunii decembrie 2012, în dosare de corupţie instrumentate de procurori, au rămas definitive 17 hotărâri judecătoreşti prin care au fost condamnaţi 56 de inculpaţi.
Potrivit DNA, printre persoanele condamnate se află un viceprimar de municipiu, un şef de administraţie finanţe publice, doi ofiţeri de jandarmi, comandaţi ai unor unităţi militare, un ofiţer de poliţie, trei inspectori vamali, un director general a unei societăţi comerciale şi adjunctul acestuia, un preşedinte al unei organizaţii nonguvernamentale şi şase administratori ai unor societăţi comerciale. DNA precizează că aceştia au primit pedepse cuprinse între 7 ani închisoare şi 5 luni închisoare cu suspendare condiţionată.
