CSM îi dă replica ministrului Justiţiei
Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anunţat, într-un comunicat de vineri, că audierile procurorilor Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie au fost făcute în baza unei metodologii unitar asumate de toţi membrii Secţiei, în vreme ce evaluarea Ministerului Justiţiei e o procedură neasumată normativ. Mai mult, Secţia pentru procurori a CSM susţine că este "imperativ necesară" realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procuror şef al DNA într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Concret, propunerile pentru funcţiile de procurori şefi să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a CSM.
Procedura interviului în faţa Secţiei pentru procurori este utilizată din anul 2006, obiectivitatea acesteia nefiind pusă la îndoială, mai punctează sursa citată. Interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori a fost public, fiind totodată transmis online.
Comunicatul de vineri al CSM survine informării de joi a ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, referitor la faptul că i-a transmis propunerile de numire a celor doi procurori-şefi. De asemenea, anterior, Pivniceru criticase procudura prin care CSM i-a intervievat pe cei doi. Secţia pentru procurori a CSM a dat avize negative celor doi, însă Traian Băsescu decide asupra propunerilor ministrului.
Plăţile pentru imobile naţionalizate, eşalonate pe un termen "important" de ani
Plafonarea la 15% a despăgubirilor pentru case naţionalizate, propusă de Guvernul Ungureanu, nu este o soluţie sustenabilă deoarece creează o discriminare clară. Singura soluţie este de eşalonare a plăţilor "pe un termen important de ani" şi de reverificare a multor dosare, spune premierul Ponta. "Ar fi o discriminare clară între cei care au primit 100% până acum şi cei care «domne’, uite astăzi vă dăm doar 15%». Deci, aia nu era o soluţie care se putea susţine. Pe de altă parte - am spus-o tot timpul în campanie, nu o spun doar după campanie - să afirm că putem da anul acest 8 miliarde de euro ar fi fost o mare minciună şi o aberaţie. Nu se poate pune problema decât de eşalonare pe un termen important de ani şi reverificare a multora dintre dosare, pentru că s-au făcut abuzuri şi afaceri", a spus Ponta la RTV. El a susţinut că România a plătit deja 4 miliarde euro pentru imobile naţionalizate. Premierul a amintit în acest context că autorităţile au transferat către Fondul Proprietatea, administrat privat, câte 20% din acţiuni la mai multe companii de stat de importanţă strategică. El a arătat spus că, în opinia sa, legea în baza căruia a fost efectuat acest transfer, a fost "cel mai mare rău care puteam să-l facem României".
În primăvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului despăgubirile care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. Ministrul Finanţelor de atunci, Bogdan Drăgoi, a declarat că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic.