Cu veto sau fără veto la Bruxelles?
Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că propunerea preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Herman van Rompuy, privind bugetul european pentru perioada 2014-2020 este "extrem de nefavorabilă şi inacceptabilă" pentru România, iar Guvernul îl sprijină pe preşedintele Băsescu "să nu cedeze". "Când spui inacceptabil, România fiind o ţară cu drepturi depline în UE, când ceva este inacceptabil ai, conform Tratatului UE, dreptul de a vota împotrivă, iar bugetul UE nu se poate adopta decât prin unanimitate. Prin poziţia Guvernului şi a majorităţii parlamentare îl sprijinim pe preşedintele Băsescu să nu cedeze, pentru că domnia sa spune «Asta e poziţia Parlamentului şi Guvernului, nu puteţi să mă convingeţi să cedez». Preşedintele ţine mult la instituţii, mai puţin la popor, şi instituţiile - Guvern, Parlament - au spus care este limita dincolo de care România nu poate accepta mecanismul financiar 2014-2020", a spus Ponta. El a afirmat că delegaţia României nu merge la Bruxelles să ceară lucruri "absurde", ci ceea ce Comisia Europeană şi PE "au considerat că e corect". "Importantă e poziţia României la Consiliul European", a spus Ponta.
Unii europarlamentari ştiu mai bine
Şi liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a susţinut că România trebuie să folosească dreptul de veto la Consiliul European, iar preşedintele Traian Băsescu va trebui să voteze pentru români, şi nu pentru prietenii săi de la Bruxelles, care l-au susţinut în vară. Mai conciliantă a fost Renate Weber, europarlamentar PNL, care a spus că România trebuie să-şi construiască o poziţie care să nu fie singulară, ci să fie parte a unui grup de ţări care să aibă aceeaşi poziţie. Ea a adăugat că acum este un moment deosebit de important şi deopotrivă de dificil în elaborarea bugetului UE, pentru că există poziţii foarte diferite în ceea ce priveşte perspectivele pe care le urmăreşte Consiliul şi cele la care se raportează Parlamentul European.
În schimb, europarlamentarul PDL Cristian Preda şi-a manifestat regretul pentru anunţul făcut de către premierul Victor Ponta privind folosirea de către România a dreptului de veto în Consiliul European, el arătând că România nu este în poziţia de a repeta, pe dos, scenariul britanic. "Ce trebuie ştiut este că există deja un anunţ referitor la folosirea dreptului de veto şi el a fost făcut de către premierul David Cameron, premierul britanic, care a anunţat că va folosi dreptul de veto pentru a bloca un buget care va fi la nivelul celui actual sau mai mare decât cel actual. Anunţul lui Ponta pică pe fondul existenţei deja a unui conflict între cei care vor o menţinere a nivelului bugetului sau o sporire şi cei care se opun acestei soluţii", a precizat Cristian Preda.
Premierii a două ţări contributoare ameninţă că vor face uz de veto
Danemarca este pregătită să-şi exprime dreptul de veto la proiectul de buget 2014-2020 al Uniunii Europene dacă nu obţine un rabat la contribuţia sa, anunţa premierul Helle Thorning-Schmidt la sfarşitul lunii trecute. "Mesajul nostru esenţial către celelalte ţări şi cel pentru care ne vom lupta este că dorim să obţinem un rabat şi că nu dorim să plătim pentru rabaturile altor ţări bogate", a precizat aceasta. Doamna Thorning-Schmidt a precizat că va cere un miliard de coroane (134 milioane de euro). Avertismentul său a venit la cateva zile după cel al premierului britanic David Cameron, care a precizat că ar putea recurge la dreptul de veto pentru orice majorare de buget pe care o va considera "inacceptabilă", într-un context în care guvernele europene caută cu disperare economii în bugetele naţionale. Danemarca militează încă din 2011 pentru desfiinţarea tuturor rabaturilor în contribuţiile statelor membre la bugetul Uniunii, în special cel mai important, cel al Marii Britanii, care datează din 1984. Văzand însă că sistemul are toate şansele să dureze, Danemarca a decis să adopte această cale de acţiune. Cadrul bugetar european urmează să fie discutat în cadrul summitului extraordinar al UE din 22 şi 23 noiembrie.
Cand s-a mai făcut uz de veto în Uniunea Europeană
Probabil cel mai cunoscut episod din ultimii ani este cel al Poloniei, ale cărei exporturi de carne în Rusia se aflau în anii 2005-2006 sub embargoul Moscovei. Guvernul de la Varşovia a profitat atunci de deschiderea negocierilor UE-Rusia pentru a scăpa de interdicţia de export. Polonezii au ameninţat că vor bloca aceste discuţii dacă ruşii nu renunţă la embargo. Guvernul polonez susţinea că măsurile ruşilor ar fi de natură politică, în vreme ce Moscova acuza existenţa unor certificate veterinare poloneze falsificate. Astfel, polonezii au ţinut în şah lansarea negocierilor pentru un acord economic între UE şi Rusia, iar Moscova a ameninţat Bruxellesul că va bloca toate importurile de produse animale din UE, odată cu aderarea Romaniei şi a Bulgariei, la 1 ianuarie 2007, motivand că noile state vor aduce pesta porcină în Europa. În cele din urmă, situaţia s-a remediat fără ca Polonia să facă uz de dreptul la veto.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
