Două zile de referendum?
Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a lăsat de înţeles că referendumul de demitere a preşedintelui ar putea fi organizat în două zile. "E posibil, e raţional, până la urmă, decizia ne aparţine. Vom vedea, nu ne-am întâlnit încă nici un for de conducere al USL-ului şi nu văd ce ar fi aici neclar sau neconstituţional. E dreptul Parlamentului să decidă. El a decis data de 29, poate să decidă încă o zi, ca oamenii să nu fie presaţi de timp, de împrejurări, e şi căldura aceasta pe care o resimţim cu toţii. Eu cred că e raţional şi şanse pot fi, dacă decizia va fi luată în sensul ăsta, lucrurile se pot aranja". Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a precizat, vineri, că dacă Parlamentul decide modificarea organizării referendumului, MAI este pregătit, indiferent că este vorba de orele sau durata desfăşurării, precizând că nu a participat la nicio discuţie la conducerea USL pe această temă. Pe de altă parte, deputatul PSD Bogdan Niculescu Duvăz a declarat, de la sediul USL, că nu s-a luat o decizie privind organizarea referendumului în decursul a două zile, dar că opinia generală este să rămână o singură zi.
Teoretic, s-ar putea
Conform legii, în cazul referendumului de demitere a preşedintelui Parlamentul este cel care stabileşte data organizării acestuia prin hotărâre. În cazul tuturor tipurilor de referendum există o menţiune în care se precizează că "scrutinul se va deschide la ora 8.00 şi se va încheia la ora 20.00", fiind vorba de un interval de timp de 12 ore alocat pentru exprimarea opţiunilor electorale. Cu toate acestea, Legea referendumului menţionează în cazul referendumurilor locale că "referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica". În ceea ce priveşte organizarea unui referendum pe parcursul a mai multe zile există un precedent, cel din octombrie 2003, pentru revizuirea Constituţiei. În acel moment, Guvernul Năstase a emis o ordonanţă de urgenţă prin care se instituiau două zile pentru referendum.
Diaspora ameninţă Guvernul cu justiţia în legătură cu secţiile de vot
FADERE (Federaţia asociaţiilor de români din Europa) critică, într-un comunicat, reducerea numărului secţiilor de votare în afara ţării, precizând că doar pentru Spania şi Italia acestea au fost reduse cu 80%. "Este pentru prima dată în istoria postdecembristă când un Guvern al României reduce numărul secţiilor de votare în Diaspora. Până acum numărul secţiilor de votare a crescut mereu în funcţie de numărul românilor din Diaspora. Astfel în anul 2004 erau 153 de secţii, la referendumul din mai 2007 au fost 186 de secţii, la parlamentarele din 2008 s-a ajuns la 221 secţii de votare, iar la alegerile din 2009 au fost 294 secţii de votare. Pentru referendumul din 29 Iulie 2012 într-un mod inexplicabil şi fără nici o justificare, Guvernul a aprobat doar 141 secţii de votare pentru toată Diaspora, mai puţine chiar decat în anul 2004", se arată în comunicat. FADERE precizează că ţinând cont de faptul că din 2009 de la ultimele alegeri şi până acum numărul românilor din Diaspora a crescut considerabil, în condiţii normale şi obligatoriu numărul secţiilor de votare ar trebui să crească şi nu să scadă.
"FADERE atrage atenţia Guvernului României că dacă acesta nu îşi va reconsidera atitudinea faţă de Diaspora şi nu va reveni asupra deciziei de a reduce numărul secţiilor de votare, blocând astfel un drept constituţional, îl vom acţiona în judecată pentru încălcarea fără precedent a Constituţiei şi vom sesiza organismele internaţionale", a declarat preşedintele FADERE, Daniel Ţecu. Pe de altă parte, reprezentanţi ai unor comunităţi româneşti din SUA au adresat autorităţilor o scrisoare în care se raliază poziţiei ambasadorului Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, şi îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu evoluţia situaţiei din România. "Îngrijorarea este acum alimentată şi de mesajele contradictorii în legătură cu accesul la vot al românilor din diaspora", scriu semnatarii scrisorii.
De teama Bruxelles-ului, Corlăţean retrage cererea de anchetare a judecătorilor care l-au condamnat pe Năstase
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a stopat vineri demersul către Inspecţia Judiciară privind anchetarea judecătorilor care l-au condamnat pe Adrian Năstase. Anterior, ministerul Justiţiei a sesizat Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a cerut să se analizeze preliminar dacă cei cinci magistraţi care l-au condamnat pe Năstase la închisoare cu executare au comis vreo abatere disciplinară. Sesizarea MJ a venit după ce avocata Gabriela Ghiţă, care a reprezentat-o în dosar pe Irina Jianu, a transmis ministrului Corlaţean un memoriu. "Ministrul Justiţiei consideră inoportună procedura utilizată de compartimentul de specialitate din Ministerul Justiţiei şi a dispus stoparea imediată a acestui demers susceptibil de interpretări eronate, mai ales în contextul intern şi extern actual, privind o aşa zisă interferenţă în independenţa actului de justiţie", a revenit, vineri, Ministerul Justiţiei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dosarul mitei de la ISCTR Timişoara - Doar trei dintre cei 17 angajaţi nu au luat şpagă
De același autor
Focșaniul își ia rămas bun de la doamna ELENA IOACHIM, fost director al Filaturii de Lână Pieptănată
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
my self, acum 4718 zile, 22 ore, 27 minute, 6 secunde 
