Național

Mozaic national; Peste 12.000 de contestaţii la evaluarea naţională

Ziarul de Vrancea
1 iul 2012 569 vizualizări
Peste 12.000 de contestaţii au fost înregistrate după evaluarea naţională, dintre care 5.163 la matematică şi 7.009 la limba română, a anunţat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Stelian Fedorca.

Afişarea rezultatelor finale (după contestaţii) va avea loc astăzi, 2 iulie. Peste 190.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a au susţinut, săptămâna trecută, examenele evaluării naţionale, în 4.516 unităţi de învăţământ.

Colegiul Medicilor, împotriva reţetelor electronice

De astăzi vor fi eliberate reţete electronice pentru prescrierea medicamentelor. Însă Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România (CMR) solicită Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate renunţarea la obligativitatea prescripţiei electronice, potrivit unui comunicat. Printre obiecţiile Colegiului se numără faptul că sistemul informatic nu este întregime funcţional, apărând dificultăţi în exercitarea profesiei de medic, în încălcarea drepturilor pacientului privind confidenţialitatea datelor proprii şi asigurarea siguranţei acestor date. În opinia medicilor, cheltuielile privind funcţionarea şi implementarea reţetei electronice ar trebui suportate de organizatorii de sănătate, şi nu de cabinetele medicale şi unităţile sanitare. "Introducerea brutală a reţetei electronice va avea ca efect creşterea birocraţiei şi a timpului de lucru a medicilor fără a fi retribuiţi suplimentar. În loc ca actul medical să fie simplificat, vor apărea probleme în cascadă, având în vedere neconcordanţele din sistemul SIUI", atrage atenţia CMR.

Vanătoarea în Rezervaţia Delta Dunării rămane interzisă

Vânătoarea în Delta Dunării va fi interzisă, excepţie făcând animalele dăunătoare, care prin înmulţire excesivă pot duce la dezechilibre ecologice majore, ordinul de ministru urmând să fie trimis astăzi la Monitorul Oficial, a anunţat ministrul Mediului, Rovana Plumb. Ordinul care prevede interzicerea vânătorii în Delta Dunării a fost semnat vineri de ministrul Rovana Plumb. "Dunărea şi Delta sunt mai mult decât spaţii geografice sau preocupări de mediu, sunt spaţii ale tradiţiei, adevărate comori culturale. Pentru a proteja biodiversitatea extraordinară a Deltei am pregătit un Ordin de ministru, care va pleca luni la Monitorul Oficial pentru publicare, care prevede interzicerea vânătorii în Delta Dunării, cu excepţia acelor animale dăunătoare, care prin înmulţire excesivă pot duce la dezechilibre ecologice majore. şi mă refer la speciile şacal, lup, vulpe etc., care vor putea fi vânate doar prin vânătoarea de extracţie, în cantităţile stabilite prin ordin al ministrului Mediului şi Pădurilor", a declarat Rovana Plumb. În baza Legii 136/2011, vânătoarea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este interzisă, însă în dezbaterea Camerei Deputaţilor se află o lege care reintroduce, printr-un amendament iniţiat de către deputatul PDL Vasile Gherasim, vânătoarea pe teritoriul rezervaţiei.

Ce nu trebuie întrebat ministrul Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat, duminică, la Palatul de Justiţie, că este de datoria sa să ceară instituţiilor abilitate investigaţiile necesare privind scurgerea unor informaţii "pe surse citate de presă".
El s-a referit la faptul că, la sfârşitul lunii iunie, a declarat că aşteaptă poziţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) faţă de scurgerea unor informaţii din ancheta în derulare privindu-l pe fostul premier Adrian Năstase. Întrebat dacă a vorbit cu medicul Şerban Brădişteanu, cercetat alături de trei ofiţeri de poliţie pentru favorizarea lui Adrian Năstase, Corlăţean a spus: "În mod cert nu am vorbit". "Iar mai departe, dacă există suspiciuni care apar în presă, este bine să-i întrebaţi pe cei care generează şi care transmit astfel de informaţii. Întrebaţi-i pe cei de la DNA sau pe cei de deasupra DNA-ului, nu-l întrebaţi pe ministrul Justiţiei", a adăugat el.

Vasile Blaga a candidat de unul singur şi a caştigat şefia PDL

Preşedintele Senatului, Vasile Blaga (va împlini 56 de ani peste trei săptămani), a fost ales sâmbătă, la Convenţia Naţională Extraordinară, în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat Liberal, cu 1.197 voturi pentru şi 28 împotrivă. Gheorghe Flutur este noul secretar general al partidului, iar Cezar Preda, Dorin Florea, Cristian Preda şi Mihai Stănişoară au fost aleşi prim-vicepreşedinţi. Blaga a afirmat că prioritatea zero pentru partidul pe care îl conduce o reprezintă organizarea, disciplina şi demersurile pe care trebuie să le facă pentru realizarea unui puternic pol de dreapta care să se opună USL. Blaga a mai spus că organizaţiile care au avut rezultate proaste la alegerile locale vor fi analizate una câte una. Noul preşedintele al PDL a confirmat sâmbătă faptul că a fost felicitat telefonic de premierul Victor Ponta pentru alegerea în funcţie şi a precizat că despre colaborarea cu USL se poate vorbi doar în Parlament, pe probleme de interes naţional.

Bilanţ şi filozofie de Ziua Justiţiei

Criza profundă a societăţii româneşti este prezentă şi în justiţie, care la rândul ei are propria ei criză, a declarat, ieri, de Ziua Justiţiei, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Dan Lupaşcu. "A fost un an în care volumul de activitate a crescut cu câteva sute de mii de dosare, am mai încasat câteva sute de condamnări la CEDO, schemele de personal au rămas aceleaşi, bugetele au fost reduse, a apărut noul Cod civil şi în curând o nouă Procedură Civilă şi ne-am ales deocamdată cu un studiu care calculează impactul şi care spune că pe măsură ce judecătorul avansează în vârstă şi în grad are nevoie din ce în ce mai puţin spaţiu. Acesta spune că este nevoie de 15 metri pătraţi la judecătorie, circa 14 la tribunal şi circa 12 la Curtea de Apel. Nu m-am uitat pe spaţiul de la Înalta Curte, dacă e luat în calcul, şi la trecerea în nefiinţă, posibil cei de la instanţei superioare să găsească soluţia pe verticală", a precizat ironic Lupaşcu. El a adăugat pe acelaşi ton că sunt doar câteva repere ale ultimei perioade, "în rest este bine". "Este atâta agonie în jur, concordie deplină, numai feţe zâmbitoare, sigur unii se cred sfinţi, nu pentru că ar fi sfinţi, ci mizând mai degrabă pe faptul că nu sunt dovezi cu privire la nesfinţenie", a precizat Lupaşcu.
Cu acelaşi prilej, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a declarat că deşi uneori soluţiile judecătorilor nu coincid cu propunerile procurorilor, acest control este esenţial pentru un stat de drept, iar atacurile din ultima perioadă la justiţie reprezintă o măsură a succesului acesteia. Kovesi a adăugat că independenţa justiţiei a devenit o realitate, nu doar un concept teoretic, şi că o altă schimbare esenţială în ultimii ani a fost creşterea intoleranţei sistemului la corupţia din interiorul său.

La UDMR, condamnările nu sunt politice, ci contra comunităţii maghiare

Consiliul Reprezentanţilor Unionali a adoptat, ieri, o luare de poziţie faţă de condamnarea fostului secretar de stat Marko Attila în dosarul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, şeful UDMR, Kelemen Hunor, declarând că sentinţa e îndreptată împotriva comunităţii maghiare. Fostul secretar de stat Marko Attila, acuzat de abuz în serviciu contra interesului public pentru restituirea Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, decizia instanţei nefiind definitivă. Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei speciale de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, din care acuzatul făcea parte. În mai 2002, cand a semnat actul de restituire, Marko avea competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii. Cu o lună înainte însă, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal. Prin aceste fapte, acuzaţii au prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Premierul spune că merge cu plăcere la Parchet

Premierul Victor Ponta a declarat că se va prezenta la Parchet dacă va fi chemat în cazul unor plângeri penale faţă de participarea sa la Consiliul European în locul preşedintelui Traian Băsescu. "E normal. Mă prezint la parchet oricând. Ştiţi că eu la Parchet am fost zi de zi, şapte ani, aşa încât oricând merg cu plăcere la Parchet", a spus Ponta, care a fost procuror. În context, el a susţinut că nu i-a luat preşedintelui Băsescu atribuţiile de reprezentare la Consiliul European. "Premierul României a mai participat (la Consiliul European - n.r.). După cum ştiţi, domnul Tăriceanu a participat la Consiliile Europene. Faptul că domnul Boc a renunţat la aceste atribuţii ale domniei sale este o decizie care îi aparţine. În rest, îmi doresc foarte mult ca după aceste momente să încercăm să reluăm o colaborare instituţională. Cred că am fi reuşit dacă eram un pic mai flexibili să ajungem la aceeaşi soluţie, dar prin metode mult mai elegante", a explicat Victor Ponta. Întrebat de jurnalişti dacă respectă deciziile Curţii Constituţionale şi ale Parlamentului, el a spus că le respectă în egală măsură, dar Legislativul are o legitimitate mai mare decât a Curţii. "Aştept să decidem până la urmă, preşedintele are Curtea Constituţională, eu am Parlamentul şi când vorbim de legitimitate, totuşi, cea mai legitimă instituţie este Parlamentul", a spus Ponta.


Ministrul Culturii face istorie


Amfiteatru antic restaurat la Histria şi pază la Sarmizegetusa

Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, a declarat, ieri, în prima conferinţă de presă susţinută după învestire, că în acest an vor începe demersurile oficiale pentru reconstrucţia amfiteatrului antic de la Cetatea Histria. Potrivit ministrului, proiectul reconstrucţiei amfiteatrului a fost lansat în anul 2007, când Consiliul Local al comunei Histria a transmis o suprafaţă de 4 hectare din vecinătatea cetăţii către Ministerul Culturii, pentru amplasarea construcţiei. "În 2007, proiectul era estimat la peste 1 milion de euro, dar calculele nu au fost reactualizate încă. Cert este că există voinţă pentru a realiza acest obiectiv cultural care va revitaliza turismul în zonă şi va pune în valoare mult mai bine vestigiile antice de la Histria", a precizat Haşotti.
La rândul său, reprezentantul firmei proiectante Groove Hours, Dan Frigioi, a declarat că amfiteatrul va ocupa o suprafaţă de 4.500 metri pătraţi cu o rază a semicercului de 25 de metri şi va dispune de 800 de locuri, dispuse pe 23 de gradene. Amfiteatrul va fi inclus într-un circuit cultural şi turistic în colaborare cu autorităţile judeţene şi companiile de turism, aici urmând a fi organizate mari evenimente culturale, festivaluri antice, spectacole şi puneri în scenă a unor secvenţe de viaţă cotidiană, tradiţii şi obiceiuri din cetatea antică la care vor putea să participe activ şi turiştii.
Totodată, ministrul Culturii a susţinut că la Sarmizegetusa continuă să fie furate numeroase obiecte de valoare şi spune că intenţionează să aloce o sumă importantă pentru conservare, restaurare şi cercetări arheologice în zona respectivă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.