Mozaic national: Guvernul are probleme grele la primul examen de Bac
Liviu Pop a ţinut să precizeze că subiectele privind examenele care vor urma sunt finalizate şi au rămas de rezolvat chestiuni tehnice privind comisiile şi sălile de examinare. Ministrul interimar a mai spus că sălile de examen la bacalaureat vor avea camere video, iar vineri va fi prezentată o situaţie clară privind derularea examenului de bacalaureat şi a testelor naţionale. Referindu-se la cifrele de şcolarizare, Liviu Pop a spus că acestea vor fi avizate în cursul săptămânii viitoare printr-o hotărâre de guvern. Tot ieri, premierul Victor Ponta a cerut ministrului interimar al Educaţiei să constituie un comandament care să pregătească examenul de Bacalaureat, arătând totodată că trebuie reparată şi "bătaia de joc" a Guvernului Boc care a tăiat finanţarea destinată profesorilor responsabili de acest examen. Cadrele didactice care vor face parte din comisiile bacalaureatului de anul acesta vor fi plătite ca în 2011, respectiv patru lei pentru o lucrare corectată şi până la 425 de lei pentru fiecare dintre cei care vor conduce o comisie din centrele de examen.
Ponta se plange că Boc l-a lăsat fără bani de alegeri
Premierul Victor Ponta a acuzat fostul Guvern Boc că nu a rezervat niciun leu în buget pentru organizarea alegerilor parlamentare din toamna acestui an, ceea ce va ridica noi probleme de finanţare actualului Executiv. El a arătat că necesarul de finanţare pentru alegeri este estimat, într-o evaluare optimistă, la 200 milioane lei. Premierul a acuzat fostul Guvern Boc de iresponsabilitate, pentru faptul că nu a prevăzut în buget astfel de fonduri destinate alegerilor parlamentare.
Dolari şi lire sterline pentru "Harta tăierilor de păduri"
Realizarea unei "Hărţi a tăierilor de păduri" sprijină lupta pentru reducerea emisiilor de carbon, deoarece soarta pădurilor din România ne priveşte pe toţi, a spus ieri ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, la lansarea acestei aplicaţii online. "Două treimi din pădurile virgine din Europa sunt în România şi sper ca acest proiect să fie vocea copacilor din pădurile de aici. Noi am pierdut, după al II-lea Război Mondial, 45% din păduri şi de aceea doresc ca România să îşi poată păstra acest patrimoniu naţional, adică pădurile virgine", a spus ambasadorul britanic Martin Harris. Echipa mişcării "Plantăm fapte bune în România!" a lansat ieri apelul către toţi cei dispuşi să se implice în monitorizarea pădurilor din ţara noastră, pentru a construi harta tăierilor de păduri. Doar 26,76% din suprafaţa ţării este acoperită cu păduri. Media europeană este de 29,3%. În plus, conform datelor Ministerului Mediului, anual se reduc aproximativ 127.601 hectare prin tăieri rase şi răriri ilegale. "Furtul de lemn trebuie oprit. Ştiu că există 3.000 de anchete în România privind furtul de lemn. Cred că guvernul va descoperi că website-ul «Plantăm fapte bune» poate completa eforturile de creştere a transparenţei şi de protejare a pădurilor", a spus Mark Gitenstein, ambasador al Statelor Unite ale Americii în România.
Mai mult de 100 de oameni mor, lunar, în accidente rutiere
Peste 2.500 de accidente grave de circulaţie, soldate cu 492 de persoane decedate şi 2.454 răniţi grav, s-au produs la nivel naţional, de la începutul anului şi până în prezent, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Dintre acestea, 20,2% au fost cauzate de indisciplina pietonilor şi au avut drept rezultat decesul a 105 persoane (21,9% din total), precum şi rănirea gravă a altor 546 (22,2%). Numai în intervalul 11-13 aprilie s-au produs, la nivel naţional, 59 de accidente grave de circulaţie, soldate cu 8 persoane decedate şi 53 răniţi grav.
300 de infractori de negăsit
Aproximativ 300 de persoane date în urmărire generală se află încă în libertate, a declarat premierul Victor Ponta dupa şedinţa de guvern de ieri, potrivit Agerpres. El a adăugat că, probabil vineri, cel mai tarziu, ministrul de Interne va comunica public, într-o conferinţă de presă, situaţia şi măsurile pe care le va propune pentru a opri acest fenomen. Premierul a precizat că ministrul de Interne, Ioan Rus, a prezentat în şedinţa de guvern raportul privind urmăriţii general pe care l-a cerut. "Ministrul Rus a prezentat acest raport. Situaţia nu stă foarte bine. Sigur, sunt urmăriţi general care au fost identificaţi, dar sunt şi mulţi alţii care se află încă în libertate. Din această primă evaluare este vorba - eu i-am cerut în special pe cei care sunt acuzaţi de infracţiuni cu violenţă să existe o atenţie specială - sunt aproape 300 de persoane în această situaţie", a spus Ponta.
Sinucidere în arestul curţii supreme
Un bărbat s-a spânzurat ieri în arestul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primele informaţii neoficiale arătau că bărbatul s-a spânzurat folosind un şiret. O ambulanţă a sosit la faţa locului, iar medicii au efectuat manevre de resuscitare, însă bărbatul a decedat. El se numea Adrian Ovidiu Jurăscu, era din Braşov şi avea în jur de 40 de ani. El fusese condamnat pentru viol, într-un dosar în care victima este minoră şi era adus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru judecarea recursului. Oficialii Înaltei Curţi au declarat că de paza acestuia în arestul instanţei se ocupau gardieni ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Elev de-a şaptea ucis de un coleg în pauză
n victima îl luase de după gat pe colegul de clasă, dar acesta a reacţionat cu două lovituri, în piept şi abdomen n procurorii urmează să stabilească dacă agresorul a avut discernămant
Procurorii fac cercetări pentru lovituri cauzatoare de moarte în cazul unui elev de clasa a VII-a de la o şcoală din oraşul doljean Filiaşi care a decedat, marţi după-amiază, în timp ce se juca cu un coleg de aceeaşi vârstă. Adus la spital după ce s-a prăbuşit pe holul şcolii, medicii au constatat decesul băiatului, iar primele indicii arată că un infarct miocardic provocat de o lovitură puternică în piept a fost cauza morţii. Mai multe persoane, între care profesoara de religie şi asistenta de pe ambulanţă, au fost audiate, ieri, la şcoala din Filiaşi unde s-a întamplat tragedia, acestea declarând că băiatul a primit o lovitură în abdomen, apoi a rămas fără aer. În noaptea de marţi spre miercuri procurorii au audiat elevi care au asistat la incident, precum şi pe profesoara de fizică, aceasta fiind de serviciu pe şcoală la momentul producerii incidentului. Procurorul de caz a afirmat că trebuie stabilit dacă băiatul care l-a împins pe elevul de 14 ani a avut sau nu discernământ în momentul comiterii faptei. El a mai spus că, dacă expertiza psihiatrică va arată că băiatul a avut discernământ, acesta va răspunde penal. Victima provenea dintr-o familie cu şapte copii, el fiind cel mai mic. Părinţii săi au mai fost căsătoriţi, fiecare având patru, respectiv doi copii, iar băiatul de 14 ani era al ambilor.
Părinţii copilului care a murit afirmă că nu au primit nicio informaţie de la cadrele didactice referitoare la incident şi că lor li s-a spus că băiatului i s-a făcut rău, a căzut şi s-a lovit cu capul de un fişet. Ion Popescu, tatăl, spune că el se afla la serviciu marţi după-amiază, fiind sunat în jurul orei 16.25 de către profesori, care i-au spus că băiatului i s-a făcut rău şi a fost dus la spital. "Este incredibil ce s-a putut întâmpla la şcoală. Nu ştiu dacă îl pot învinovăţi pe celălalt băiat pentru că sunt amândoi copii. Nu ştiu dacă s-au jucat sau s-au bătut. Până acum nu am luat legătura cu părinţii acelui copil", a mai spus bărbatul, aflat la morgă pentru a ridica trupul neînsufleţit al fiului său. Mama băiatului spune că înainte de incident fusese la şcoală pentru a se interesa de situaţia şcolară a copilului, iar la scurt timp a fost anunţată că trebuie să meargă la spital.
Băiatul care l-a împins pe copilul de 14 ani este crescut doar de tatăl său, mama fiind plecată la muncă în străinătate. Tatăl copilului, Gugu Luţă, afirmă că fiul său este şocat de ceea ce s-a întâmplat şi spune că totul a pornit din joacă. "A vrut să îl ia de gât, iar copilul s-a smuls, a mai făcut câţiva paşi şi apoi a căzut şi s-a lovit cu capul de dulap. Copilul meu este şocat, voi face tot posibilul pentru a-l duce la un psiholog pentru consiliere", a spus bărbatul.
Cine merge la Bruxelles?
Premierul şi preşedintele nu au ajuns la un acord în această privinţă n următorul Consiliu European va avea loc peste şase zile
Premierul Victor Ponta a avut o nouă rundă de discuţii cu preşedintele Traian Băsescu despre nivelul la care România trebuie să fie reprezentată la următorul Consiliu European, dar spune că nu s-a înţeles cu şeful statului şi că urmează ca această discuţie să continue. "Ne-am înţeles că nu ne-am înţeles pe această temă. Rămâne să discutăm în continuare", a spus Ponta, fără alte detalii.
Premierul Ponta a anunţat, săptămâna trecută, că a avut deja o primă discuţie cu preşedintele Băsescu privind nivelul la care România să fie reprezentată la următorul Consiliu UE şi că şeful statului i-a spus că vrea să meargă în continuare la Bruxelles, discuţie care va continua pentru a evita "o situaţie ridicolă".
Ce spun tratatele
Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, prevede că din Consiliul European fac parte ''şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum şi preşedintele său şi preşedintele Comisiei'', iar ''Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate participă la lucrările Consiliului European''.
''Consiliul European se întruneşte de două ori pe semestru la convocarea preşedintelui său. Atunci când ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide să fie asistat de un ministru şi, în ceea ce îl priveşte pe preşedintele Comisiei, de un membru al Comisiei. Atunci când situaţia o impune, preşedintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European. Consiliul European se pronunţă prin consens, cu excepţia cazului în care tratatele dispun altfel'', se menţionează în articolul 9B al Tratatului de la Lisabona.
Negocierile au început la Bucureşti
În România, după preluarea mandatului de către noul guvern condus de Victor Ponta, a apărut o dezbatere legată de cine va reprezenta ţara noastră la Consiliile Europene, în condiţiile în care până acum la aceste reuniuni a participat preşedintele Traian Băsescu, care şi-a exprimat intenţia de a lua parte în continuare la acestea. Următorul Consiliu European, convocat în mod extraordinar de preşedintele Herman Van Rompuy, va avea loc la 23 mai, va fi consacrat subiectelor economice şi se va desfăşura sub forma unei cine de lucru.
Premierul Victor Ponta, la rândul său, şi-a exprimat dorinţa de a participa la reuniunile Consiliului European. În cursul unei vizite efectuate săptămâna trecută la Bruxelles, Ponta a explicat că ''nu a contestat şi nu va contesta niciodată atribuţiile constituţionale ale preşedintelui României în privinţa politicii externe'', dar a adăugat că în viziunea sa ''problemele Uniunii Europene deja nu mai sunt probleme de politică externă, ci sunt probleme ale noastre comune''.
În urmă cu două zile, premierul român a declarat că important este ceea ce se discută la Consiliul European şi nu cine reprezintă România la această întâlnire, şeful statului sau primul-ministru, el spunând că va discuta pe acest subiect cu preşedintele Traian Băsescu. ''Pentru mine nu e o chestiune de orgoliu că trebuie să fiu eu la Consiliul European, să nu fie domnul Băsescu, pentru mine este o chestie de reprezentare a României şi de mandat al celui care participă - participă domnul Băsescu, participă primul-ministru, e în regulă. Important e să ştim ce se discută despre România acolo şi cel care merge să aibă un mandat foarte clar, să negocieze în numele României'', a afirmat şeful guvernului român.
