Noul ministru al Mediului, duşman declarat al proiectului Roşia Montană
Deputatul UDMR Korodi Attila a fost nominalizat ieri să ocupe portofoliul Mediului după demisia colegului său Laszlo Borbely. Korodi a fost, din 2004 pînă în 2007, secretar de stat responsabil de integrarea europeană în Ministerul Mediului. În aprilie 2007, odată cu remanierea guvernului Tăriceanu, el a preluat portofoliul ministerului. S-a remarcat drept un opozant al proiectului minier de la Roşia Montană, fiind autorul deciziei de suspendare a procedurii de evaluare a impactului proiectului asupra mediului, după ce o instanţă din România a anulat certificatul de urbanism obţinut anterior de companie. Pentru această decizie, Korodi a fost dat în judecată de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), procesul fiind încă în desfăşurare, chiar dacă reprezentanţii companiei au obţinut, între timp, reluarea procedurii. De curînd, însă, RMGC a ajuns într-o situaţie aparent similară, fiindu-i anulate o serie de acte pe baza cărora au fost obţinute mai multe documente necesare demarării proiectului.
Odată cu revenirea la Mediu, Korodi ar putea să ia o decizie similară celei din 2008, atunci cînd a blocat procedura de evaluare. De altfel, mai multe surse politice au declarat, anterior desemnării lui Korodi, că acesta a acceptat nominalizarea pentru portofoliul Mediului, însă a pus condiţia să nu existe presiuni asupra sa în ceea ce priveşte autorizarea proiectului minier din Apuseni.
Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) ar urma să ia, în lunile următoare, decizii importante şi în alte chestiuni importante şi controversate precum exploatarea gazelor de şist, însă este puţin probabil ca gigantul petrolier american Chevron, cu interese în această chestiune, să ajungă să aplice pentru avizele de mediu pentru exploatări pînă la alegerile generale, atunci cînd, cel mai probabil, mandatul lui Korodi la Mediu în actualul guvern se va termina.
Korodi ajunge din nou la Mediu după ce Laszlo Borbely a demisionat, joia trecută, din funcţia de ministru, după ce procurorii DNA au declanşat procedurile de obţinere a avizului Parlamentului pentru a începe urmărirea sa penală.
Aviz amatorilor:
Deranjată de bătaia clopotelor, o femeie cere daune de la preot
O femeie din Mihalţ (Alba) îi cere unui preot daune morale în valoare de 150.000 de lei pentru starea de disconfort pe care i-o creează cimitirul din apropierea locuinţei sale şi slujbele de înmormîntare. De asemenea, ea cere şi daune materiale de peste 25.000 de lei pentru că, din cauza amplasării cimitirului în imediata vecinătate, a scăzut valoarea imobiliară a proprietăţii sale. Potrivit instanţei, reclamanta a plătit pentru această acţiune o taxă de timbru în valoare de peste 6.000 de lei.
Femeia care a introdus plîngerea, Ana Rus, a declarat ieri că este deranjată atît de cimitirul care este amenajat prea aproape de locuinţa sa, cît şi de zgomotul foarte puternic creat în momentul în care este tras clopotul de la biserică. La rîndul său, preotul reclamat, Petru Stînea, a precizat că biserica sa este singurul lăcaş din Alba care are un cimitir cu toate autorizaţiile necesare. "Ne-au reproşat că-i deranjează clopotele, că-i deranjează biserica, că-i deranjează cimitirul, practic îi deranjează prezenţa noastră, de trei ani am construit aici biserica. Probabil ar trebui să ne oprim şi să rămînem la acea soluţie, ca şi clericii musulmani, din turn să strigăm că are loc slujba, să vină lumea la slujbă, cînd moare cineva şi cînd e furtună, nu mai tragem clopotele, să facem rost de un arc şi cu săgeţi şi să tragem în sus, ca şi strămoşii noştri daci, şi norii se vor duce", a spus Stînea. Preotul a adăugat că vecinii care l-au reclamat îi adresează injurii şi ameninţări atunci cînd este slujbă şi sînt trase clopotele.
În urmă cu cîţiva ani, aceeaşi femeie l-a mai dat în judecată pe preotul greco-catolic din Mihalţ, iar atunci Judecătoria Alba Iulia a decis să îl oblige pe preot să nu mai înhumeze în cimitirul respectiv. Preotul a obţinut apoi o serie de autorizaţii şi avize prin care cimitirul a fost autorizat.