PDL pregăteşte a doua regionalizare
PDL pregăteşte ultima ofertă de compromis pentru UDMR în privinţa reorganizării administrative a ţării, care presupune trasarea noilor 12-14 regiuni de la zero, punctul de plecare fiind modelul aplicat în România în perioada 1960-1968. Dacă pînă acum în Coaliţie se vorbea despre comasarea judeţelor, ultimele discuţii vizează ştergerea cu totul a actualelor delimitări administrative şi trasarea noilor regiuni de la zero. Conform unor surse din conducerea partidului, citate de Gandul, democrat-liberalii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecînd de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60. În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.
Ţinutul Secuiesc, rupt în două
Publicaţia precizează că pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc, pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încît Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului. În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor. Discuţiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente în anii '60 a fost confirmată şi de surse guvernamentale. "Este o variantă de lucru. Încă nu s-a luat o decizie finală", a precizat unul dintre miniştrii cabinetului Boc.
Dezbaterile din cadrul coaliţiei ar urma să aibă primele concluzii pînă la 1 noiembrie, astfel încît luna viitoare să poată fi prezentat un punct de vedere comun. În caz contrar, orice dezbatere privind reorganizarea administrativă va fi abandonată în actuala legislatură.
Moldovenii, cei mai intoleranţi romani
Românii sînt intoleranţi faţă de minorităţi etnice sau religioase, au tendinţa de a respinge tot ceea ce este diferit, fie că este vorba de preferinţe sexuale, de etnie sau de religie, sugerînd o societate închisă şi cu o disponibilitate redusă de a accepta minorităţile, relevă un studiu al Fundaţiei Soros, publicat ieri.
Potrivit studiului "Religie şi comportament religios", unul din şase români nu ar dori să aibă vecini musulmani, evrei şi maghiari, iar mai mult de jumătate din populaţia României nu ar dori să aibă vecini homosexuali. Grupul etnic majoritar (românii) este mai intolerant decît grupurile etnice minoritare, subiniază sondajul citat de Agerpres. Raportat la religie, datele indică o similaritate surprinzătoare a nivelului de intoleranţă între două grupuri extrem de diferite - respondenţii de religie ortodoxă şi ateii sînt cei mai intoleranţi. Romii şi sectanţii sînt respinşi de o treime din români, fiind a doua mare categorie respinsă de români. Romii sînt singura minoritate respinsă de persoane cu educaţie superioară, persoanele cu cel puţin cîţiva ani de facultate fiind mult mai intolerante decît media cu această minoritate. Analiza profilului celor care resping minorităţi arată o tendinţă îngrijorătoare, adaugă autorii studiului, persoanele sub 30 de ani sînt mai intolerante decît cele peste 30 de ani. În geografia intoleranţei Moldova şi Capitala sînt cele mai intolerante regiuni. Cea mai tolerantă regiune a ţării este Banat-Crişana-Maramureş.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă, cu o eroare de ^/- 2,9%. Datele au fost culese în perioada 1 - 21 iunie 2011.