Atac la sistemul antirachetă
Jean Michel Boucheron, vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NATO, a declarat, sîmbătă, în cadrul reuniunii de la Bucureşti, că el consideră că sistemul de apărare antirachetă nu serveşte securităţii, avînd în vedere că lasă să treacă trei sferturi din rachetă prin el. "Înţeleg că România vrea să semneze un acord privilegiat cu Statele Unite pentru a-şi garanta propria apărare. Personal, cred că acest sistem de apărare nu serveşte securităţii noastre. Toţi tehnicienii ştiu că, la un atac cu rachetă, acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachetele respective. Un asemenea sistem ai zice că atrage un act de agresiune. Nu înţeleg de ce prietenii noştri din SUA exercită asemenea presiuni ca să instalăm un asemenea sistem. Ca să instalăm un sistem de radare, da, foarte bine, măcar ştim de unde vin aceste rachete. Dar descurajarea este de fapt securitatea adevărată. Dacă vor să ne atace clar, imediat, va exista o reacţie nucleară. Ceea ce contează nu este sistemul de apărare antirachetă, ci capacitatea de a reacţiona, de a răspunde", a afirmat Boucheron sîmbătă, la lucrările AP NATO, referindu-se la conceptul de apărare antirachetă.
El a atras atenţia că, în momentul actual, în care bugetele sînt foarte strînse, banii ar trebui cheltuiţi pe sisteme de arme utile într-un război asimetric. "Într-un moment în care bugetele noastre sînt foarte foarte strînse în ceea ce priveşte nivelul financiar ar trebui să cheltuim banii pe alte sisteme de arme care să fie mai utile într-un război asimetric, care este o posibilitate astăzi. Părerea mea personală este că acest sistem antirachetă este ineficient din punct de vedere militar. Există alte sisteme mai eficace, mai eficiente şi mai relevante în domeniul militar. Acum 25 de ani, prietenii noştri americani au încercat să ne tragă în acel scenariu - Războiul Stelelor. Se face acum aceeaşi încercare. Aş vrea ca prietenii din SUA să coopereze cu Europa într-o manieră mai utilă", a punctat Boucheron.
Francezii spun că nu e poziţia oficială a Parisului
Opinia parlamentarului francez Jean-Michel Boucheron despre sistemul antirachetă nu angajează poziţia delegaţiei franceze şi nici orientarea politicii externe şi de apărare a acestei ţări, a precizat, ieri, şeful delegaţiei Franţei la Adunarea Parlamentară a NATO, Loic Bouvard, într-un comunicat de presă al AP NATO. "În privinţa intervenţiei domnului Jean-Michel Boucheron despre sistemul antirachetă, la Comisia de apărare a AP NATO din 8 octombrie, această intervenţie reflectă doar opinia domnului Boucheron. Aceasta nu angajează poziţia delegaţiei franceze, nici orientarea politicilor de apărare şi relaţii externe ale Franţei, care sînt decise de domnul Nicolas Sarkozy, preşedintele Republicii", precizează şeful delegaţiei Franţei la AP NATO.
Americanii mai explică o dată ruşilor că nu au de ce se teme
"Ruşii îşi fac griji că ar exista posibilitatea ca SUA sau ca o ţară din Vest să lovească primii într-un război strategic şi să le fie lovite zonele esenţiale ca centrele de comandă sau bazele cu rachete. Şi apoi, după acest atac, SUA sau Vestul să dispună de un sistem de apărare antirachetă care să prindă din rachetele care au mai rămas neatinse şi pot fi lansate de Rusia", a declarat secretarul asistent adjunct din cadrul Departamentului de Apărare al SUA, dr. Bradley Roberts, la lucrările Comisiei pentru apărare şi securitate la Adunarea Parlamentară NATO.
Noi nu ne putem uita la toată Rusia cu aceste radare. Rusia ar putea lansa rachete balistice din foarte multe zone. Radarele noastre trebuie să "privească" într-un anumit loc pentru a semnala mai apoi unui radar secundar. De aceea este esenţial să avem echipamente instalate într-o poziţie avansată în Europa de sud-est. Acel radar se va uita într-o anumită direcţie. Nu se uita în altă parte şi, cu siguranţă, nu ar putea să vadă toată Rusia.
Şi secretarul de stat în MAE român Bogdan Aurescu a ţinut să precizeze că sistemul de apărare antirachetă nu poate fi transformat din unul defensiv în unul ofensiv.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
