Coada la agheasma
Ca in toti anii, Boboteaza a adus in curtea bisericilor mii de crestini pentru a lua la casele lor agheasma sfintita. Si in acest an imbulzeala, devenita proverbiala de Boboteaza, a continuat, dar incidente grave ca in anii trecuti nu au mai fost semnalate. Atit in orase, cit si in sate, "traditia" inghesuielii la vasele cu agheasma s- a mentinut, in ciuda recomandarilor facute de preoti. Motivul pentru care crestinii se calca in picioare este, pe de o parte, traditia conform careia agheasma luata din vasul neinceput are puteri miraculoase, in timp ce in alte cazuri crestinii se imbulzesc fara motiv. "Imbulzeala de Boboteaza continua si este motivata si de dorinta crestinilor de a-si recupera vasele pe care le aduc cu apa. Nu exista o motivatie religioasa anume care sa-i determine pe crestini sa se imbulzeasca", ne-a spus preotul Nicolae Boghina, protoiereul Protoieriei Focsani II. Pe de alta parte, nu este exclus ca acest obicei sa vina si dintr-o lipsa de educatie. In viata religioasa a crestinilor, agheasma de la Boboteaza are un loc aparte. Cu agheasma mare, in dimineata zilei de Sf. Ioan Botezatorul, crestinii sfintesc gradinile, ogoarele, animalele si, nu in ultimul rind, locuintele. Pentru o zi, fiecare crestin este un Ioan Botezatorul, cel care increstineaza natura inconjuratoare. In credinta populara, agheasma mare se pastreaza la loc de cinste pina la anul urmator si in timpul anului crestinii o iau in zilele cind nu pot sa mearga la biserica.
Agheasma cu nitrati
In Sihlea si Slobozia Bradului, doua comune recunoscute pentru cantitatile semnificative de nitrati din sursele de alimentare cu apa, agheasma a fost facuta din apa improprie consumului. Desi sint constienti de toxicitatea apei, nici primarii si nici preotii nu au depus eforturi sa identifice o alta sursa de apa pentru bautura sfinta. In Slobozia Bradului, de exemplu, toate fintinile sint infestate cu nitrati, insa primarul Valerica Zamfirescu considera ca insusi procedeul de sfintire diminueaza gradul de toxicitate al apei. "Din anul 2000, de cind sint eu primar, ne confruntam cu aceasta problema, toate fintinile din comuna au nitrati, dar noi folosim apa asa, nu avem alta sursa de alimentare. Am facut astazi aghiasma,
dar nu-mi fac probleme ca apa folosita pentru aghiasma este toxica. Aghiasma este o minune, este dumnezeiasca si nu poate fi toxica!", este de parere primarul din Solobozia Bradului. Localnicii din comuna Sihlea se confrunta cu aceleasi probleme, nici aici nu exista alta sursa de alimentare decit fintinile pe fundul carora apa este amestecata cu reziduri toxice. "Am facut agheasma din apa pe care o folosim zi de zi, adica din fintini, chiar daca are nitrati. Asta e pinza freatica, oamenii beau apa din aceste fintini de sute de ani, nu moare nimeni dintr-o data, toti murim lent!" ne-a spus si Ene Stoica, primarul comunei Sihlea. Nitratii sint substante toxice rezultate in urma degradarii materialelor organice acumulate pe fundul si peretii fintinilor sau din ingrasamintele naturale folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole. Acestea au un grad de toxicitate ridicat, in special pentru sugari. Cele mai afectate sint sursele de apa din zonele de cimpie si de deal. (D. LEPADAT, V. MUSCA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
