FMI insista pe cresterea TVA si a cotei unice
Fondul Monetar International a discutat cu autoritatile romane mai multe posibilitati de reducere a deficitului bugetar, printre care si cresterea TVA si a cotei unice, dar si trecerea la un impozit progresiv pe venit, afirma seful misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, la numai o zi dupa declaratiile facute de directorul general al Fondului. Dominique Strauss-Kahn spunea intr-un interviu televizat ca Romania se afla intr-o situatie dificila si ca FMI recomandase Bucurestiului sa opteze pentru varianta cresterii impozitelor si a cotei unice, in loc de reducerea veniturilor.
"Autoritatile romane si Fondul Monetar International sint intru totul de acord ca sint necesare masuri urgente de ajustare pentru a remedia situatia economica grava in care se afla Romania. Am discutat mai multe posibilitati si combinatia corecta de masuri de care ar putea fi nevoie. FMI a sugerat o varianta care ar fi dus la o siguranta sporita a masurilor de crestere a veniturilor. Printre masurile din sfera veniturilor discutate se numarau cresterea TVA si a cotei unice, inclusiv trecerea la un impozit progresiv pe venit", a precizat Jeffrey Franks.
Seful misiunii FMI pentru Romania a adaugat ca, "data fiind dimensiunea deficitului bugetar, in orice varianta ar trebui sa fie incluse si masuri dureroase de reducere a cheltuielilor publice. Optiunea guvernului s-a concentrat in special pe reducerea cheltuielilor pe care Executivul le considera a fi mariri nesustenabile a cheltuielilor, decise in ultimii an".
Totusi, "FMI recunoaste ca alegerea variantei care va fi aplicata apartine guvernului si este de acord ca decizia guvernului va asigura raminerea bugetului anului 2010 in limitele corecte", a incheiat Franks.
Decizia (si responsabilitatea) apartine Guvernului
Atit seful statului, cit si premierul au afirmat ca masurile sint decise de Guvernul Romaniei, si nu de FMI. "Daca populatia va fi nemultumita, daca programul va fi un esec, nu Fondul va fi cel responsabil, ci institutiile statului roman, incepind de la Presedinte si pina la cea mai mica institutie din angrenajul statului", afirma Traian Basescu pe 9 mai. Pe de alta parte, ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a afirmat ca "in nici unul dintre scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusa reducerea imediata a salariilor in sectorul bugetar cu minimum 20 la suta".
încercind sa explice acest razboi al declaratiilor, analistul Ilie Serbanescu a apreciat vineri, intr-o declaratie in exclusivitate pentru Agerpres, ca "pozitia FMI este una ipocrita". Acesta considera ca lucrurile vor iesi "prost de tot in aceasta parte a lumii, iar, in parte, va fi si vina FMI. Serbanescu este de parere ca ar fi fost mai bine sa se recurga la o crestere a taxelor decit la diminuarea salariilor.
Masurile de austeritate vor duce Europa la dezastru
n avertismentul apartine unui laureat al premiului Nobel, Joseph Stiglitz
Europa se va indrepta spre un dezastru daca insista pe masurile de austritate, considera Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, care crede ca sint mai mai multe optiuni pentru a rezolva problemele, printre care crearea unui fond de solidaritate - ce-i drept, unul alimentat in perioadele de calm.
"Azi, Europa vrea un plan coordonat de austeritate. Daca va continua pe acest drum, se indreapta spre dezastru. Stim, dupa Marea Depresiune din anii \'30, ca asa ceva nu trebuie facut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, si nu de austeritate, care duce la cresterea somajului si la accentuarea depresiunii. în SUA, cind unul dintre state este in dificultate, toate celelalte se simt implicate. Sintem cu totii in aceeasi barca. Viabilitatea proiectului european este amenintat, mai intii de toate, de lipsa de solidaritate", a afirmat Stiglitz pentru publicatia Le Monde.
Referitor la moneda unica europena, Stiglitz apreciaza ca Europa se indreapta catre o directie gresita. "Adoptind euro, statele zonei euro au renuntat la doua instrumente de politica economica: cursul de schimb si ratele dobinzilor. De aceea trebuie gasit un mod de adaptare la conjuctura si nevoi, mai ales ca autoritatile de la Bruxelles nu a ajuns prea departe in privinta reglementarii pietelor, considerate omnipotente", a afirmat laureatul premiului Nobel.
Stiglitz considera, totodata, ca deprecierea euro este un lucru foarte bun pentru Europa, de care vor beneficia cel mai mult Franta si Germania.
"Este cel mai bun lucru care putea veni, de care Grecia si Spania, pentru care turismul reprezinta o sursa importanta de venituri, pot beneficia, de asemenea", a adaugat economistul. Dar chiar si asa, afirma el, scenariul cel mai probabil pentru aceste doua state este intrarea in incapacitate de plata. "Rata somajului in rindul tinerilor se apropie de 30% in Grecia, iar in Spania depaseste 44%. Va fi un moment cind autoritatile de la Atena, Madrid si Lisabona se vor intreba serios daca este in interesul lor continuarea programelor impuse de Fondul Monetar International si de Bruxelles, si daca nu este mai bine sa redevina stapinii propriilor politici monetare", a afirmat el.
