Național

Italienii sinistrati pe malul Siretului

Ziarul de Vrancea
29 aug 2005 408 vizualizări
Zeci de "stranieri" au venit acasa ca sa-si repare casele afectate de inundatii. Mai multe nunti au fost anulate din cauza viiturii, deoarece gospodariile au fost umplute cu mil. In comunele Rastoaca, Suraia, Vulturu sau Nanesti, zeci de vile au fost inundate. Cei sinistrati spun ca materialele de constructie sint la fel de scumpe ca in Italia.




Luna august a devenit de multi ani luna "stranierilor". Oriunde mergi in aceste zile auzi vorbindu-se in limba italiana, iar autohtonele Dacii abia daca mai au loc de numarul mare de masini inmatriculate in strainatate. Daca pina acum "italienii" veneau acasa in concedii, multi dintre ei au venit anul acesta ca sa-si refaca casele grav afectate de inundatii sau sa-si ajute rudele aflate la necaz. Nici la eliberarea certificatelor prenuptiale nu este la fel de multa aglomeratie ca in alti ani. Desi multi stranieri au venit acasa initial ca sa se casatoreasca, din cauza inundatiilor multi nu au mai reusit sa-si puna pirostriile. Pentru casele de schimb valutar aceasta perioada este una foarte profitabila, zilnic fiind schimbati sute de mii de euro. Si la materialele de constructii a fost aglomeratie mare, deoarece vrincenii care locuiesc in zonele inundate au vrut sa-si puna casele la punct destul de repede.


Multi dintre vrincenii plecati peste hotare la munca si-au gasit la

intoarcere casele ravasite de inundatii. Anuntati de rude cu privire la nenorocirea care s-a abatut asupra lor, vrincenii s-au intors pentru a munci, de aceasta data fara bani, la reconstructia caselor. Cum multi lucreaza in Italia pe santiere de constructii, s-au apucat sa-si refaca singuri gospodariile. La Suraia, primarul nu a stiut sa ne spuna un numar aproximativ al "stranierilor" care s-au intors in comuna imediat dupa inundatii, in schimb a precizat ca sint sute de tineri care lucreaza de ani de zile in Italia. "Inca se mai intorc din cei care lucreaza in strainatate, insa nu stiu daca cei care nu pot veni au trimis bani, probabil ca da, pentru ca de regula isi ajuta familiile cu bani. Acum sint in lucrari febrile toti, construiesc case, mai spala, mai curata prin casele care au mai ramas. Ei au venit in vacanta, sa se odihneasca, iar acum muncesc pe rupte", ne-a spus primarul Pamfile Statache. La Suraia, 170 de locuinte au fost propuse pentru demolare, iar alte 330 trebuie refacute.


Rastoaca, comuna "italienilor"

Comuna Rastoaca, unde foarte multi "stranieri" si-au facut vile si case frumoase, se numara printre localitatile prinse in viltoarea apelor. Reconstructia caselor afectate a inceput dupa retragerea apelor, iar la acest lucru contribuie cei plecati peste hotare. "Multi dintre cei plecati si-au facut case intr-o zona care nu a fost atit de afectata de inundatii. Sint si citeva familii plecate ale caror case au avut de suferit, cum ar fi Costica Grigore, Dumitru Grigore sau Alexandru Dita. Cind s-au intors, s-au apucat de reparatii si unii aproape ca au terminat", a declarat Vasile Dima, primarul din Rastoaca. O treime din numarul total al locuitorilor din Rastoaca au ales drumul strainatatii pentru a cistiga un ban. "Nu mai putin de 850 persoane sint plecate afara, la munca. Acum, dupa ce au fost si problemele astea la vama, s-au intors acasa in jur de 200 familii. E foarte adevarat ca acestia au posibilitatea de a-si face mai usor o reparatie in casa sau chiar sa construiasca o alta comparativ cu cei care lucreaza in tara", a adaugat primarul comunei Rastoaca. "Baiatul meu are un an de cind a plecat in Italia si abia a reusit sa stringa si el niste bani. A venit acasa si a reusit sa-si faca si el cununia civila, ca tare si-a dorit sa se insoare. Cu ce bani sa ne ajute si el? Nu se poate, macar daca ar fi stat si el mai mult sa stringa", ne-a spus Chitu Ursu din comuna Rastoaca.


Dezastru in vilele italienilor de la Vadu Rocsa

Imagini cu oameni si animale refugiati in vilele cu etaj din Vadu Rosca in noaptea de 13 iulie au facut inconjurul lumii. "Vilele italienilor ne-au salvat", spuneau sinistratii. Italienii s-au intors acasa pentru a repara ce le-a distrus Siretul. Familia Dobre din Vadu Rosca a trait experienta naucitoare din 12-15 iulie. Casa batrinilor este acum o ruina, din care nu se mai poate alege nimic. Casele copiilor, fiind ridicate recent din ciment, au rezistat mai bine apelor revarsate. Dupa ce i-au luat pe batrini din darimaturi, copiii vor acum sa renoveze casa noua pentru a putea locui laolalta cel putin in iarna care urmeaza. Ionel Dobre s-a intors din Italia de anul trecut si problemele de sanatate nu i-au mai permis sa plece inapoi. "Am fost plecat prima data doi ani, m-am intors, am mai plecat doi ani si de anul trecut sint in tara. In noiembrie 2004 m-am operat de hernie de disc, acum patru ani am fost operat la ficat. Numai acum patru ani am cheltuit peste 100 milioane cu operatia pe ficat", ne-a spus Ionel Dobre. Fratele sau Stelica s-a intors din Italia in urma cu doua saptamini, dupa ce a aflat de inundatii. "Cu ce mai are fratele meu, cu ce-i mai ajutam noi pe parinti, cautam sa ne facem casa asta asa cum putem. Nu e o chestie sigura ca nu va mai veni apa sau un cutremur sau altceva, insa nu putem sta asa sa asteptam. Eu locuiam cu parintii, insa acolo nu se mai poate sta. Vom face aici (n.r.- in casa lui Ionel Dobre) doua camere in care sa stam: intr-una parintii si intr-una eu. La primavara va fi alta treaba. Pina acum, numai in reparatii am bagat peste 50 milioane lei. Unele dintre materiale le-am avut luate inainte de inundatii. Cu materiale si cu mina de lucru cred ca toata reparatia ne-ajunge peste 80 milioane de lei, ca numai noi nu putem lucra. Mai caram de la casa parinteasca ceea ce mai poate fi luat de acolo", ne-a povestit Stelica Dobre.


"Nu ne mai trage inima sa facem ceva"

Necazul a lovit si familia lui Silviu Calota din Vadu Rosca. Apele au distrus casa si tot ce se afla prin gospodarie. "Noi, cei tineri, sintem toti plecati. Doar soacra mea, Neguta Cristea, mai sta aici, in aceasta casa pe care au facut-o cele doua cumnate plecate si ele in Italia. Constructia este noua, din caramida si beton, de aceea a ramas in picioare. Tencuiala si mobila cel putin trebuie inlocuite, nu mai ai ce sa repari. Nu am nici o idee cit vor costa toate care trebuie inlocuite. Nici pe cumnatele plecate in Italia si nici pe noi nu ne mai trage inima sa mai facem ceva. Nu avem nici o siguranta ca apele nu se vor intoarce sa faca iarasi prapad. Nu poti construi ceva si sa stai cu frica ca nu ai sa mai gasesti nimic", ne-a spus Silviu Calota, care s-a intors la Vadu Rosca cu sotia si copiii. "In total noi sintem sapte copii. Doar eu si fratele am fost plecati peste hotare. Eu stau in Italia cu sotia si copilul si lucrez ca zidar. Lucrezi asa cum vrea patronul, sint unele saptamini cind nu ai nici macar duminica libera. Chiar si cind cistig mai bine de 50 euro la zi, sint multe cheltuieli si nu mai ramii mai cu nimic. Numai chiria este de 400 euro lunar si sint singurul care lucrez, pentru ca sotia are grija de fetita. Nu ai cum sa pui un ban deoparte. Acum in schimb, tot ce am cistigat acolo am cheltuit si nici macar nu e sigur ca nu se va repeta dezastrul. Ma voi intoarce in Italia, pentru ca altfel nu se poate". Silviu Calota si cumntele sale au stat cu sufletul la gura in timpul inundatiilor. "Cind s-a intimplat nenorocirea eram in Italia. Am stat la telefon cu fratele pina la ora 2.00 noaptea, cind ei stateau deasupra casei. N-a fost usor nici pentru ei si nici pentru noi", ne-a povestit el. Italienii din satele sinitrate au ramas uimiti cit de mult a crescut pretul materialelor de constructie: "Intr-o saptamina, de cind am venit in Romania, am cheltuit mai bine de jumatate din bani, aproape ca nu ne mai ajung sa ne intoarcem. Preturile sint la fel ca acolo, ba chiar si mai mari, in timp ce salariile in tara sint asa cum le cunoasteti".


Muncesc "afara", muncesc si-n tara

Familia Necula a revenit in Romania pentru a repara casa parintilor


Sorica si Gigi Necula, plecati de 6 ani din tara pentru a munci in Italia, isi programasera o luna de concediu pe litoralul romanesc, insa au fost nevoiti sa-si schimbe planurile dupa inundatii. Parinti a trei copii, luati in Peninsula pentru ca munca este mai bine platita acolo decit in tara, sotii Necula au acceptat sa vorbeasca despre "aventura" din aceasta vara. "Am muncit in Italia cu gindul la o vacanta linistita in august, iar cind am auzit ce este in tara ne-am speriat foarte tare. Am venit acum la Rimniceni, pentru a ne ajuta parintii sa-si repare casele. Apa a fost de aproape un metru in casa si a distrus mare parte din baza casei. Toti peretii trebuie refacuti la baza lor, iar dusumelele asemenea", povesteste Gigi Necula, care este ajutat de sotie si fiica sa, Iuliana. Pauna (65 ani) si Stan Stoica (72 de ani), parintii Soricai, spun ca s-au trezit cu apa in case si, initial, au crezut ca viseaza. "Toate pluteau in jurul nostru. Ne ziceam ca nu se poate asa nenorocire", spune Stan Stoica, care a facut, apoi, dezvaluiri socante despre lipsa de solidaritate a celor din Rimniceni: "Eram disperati pentru ca aveam casa plina cu apa de la un capat la altul. Cu ajutorul unor pompe aduse in zona, incercam sa scoatem apa. Pe partea cealalta a drumului, casele nu erau afectate. Ca sa se asigure ca nu vom da apa in santul din fata casei lor, multi vecini stateau cu ranga in fata portii, pregatiti sa recurga la acte de violenta in cazul in care am fi indraznit sa dam apa in santul lor. Atita rautate nu ma asteptam sa vad". Pauna Stan spune ca s-a imprumutat la banca pentru a-si incepe reparatiile la casa: "Nu puteam sta asa, sa ne prinda iarna cu casa darimata. Acum asteptam, insa, si ajutorul promis de statul roman. Deocamdata, multe nereguli se petrec la Rimniceni. Eu stau acasa sa-mi refac locuinta, iar cei care nu au case afectate se duc toata ziua la Primarie si la scoala, pentru a fi primii care iau ajutoarele trimise din toata tara. Normal ar fi fost sa se faca o comisie care sa imparta in mod corect ajutoarele". Familia Stan a mai pierdut 40 de pasari, o gradina, un hectar de lucerna, via si fasolea aferenta de pe terenurile din spatele casei.

Numarul casatoriilor se mentine ridicat

Femeile plecate in Italia isi cumpara de acasa contraceptive


Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, "stranierii" nu s-au mai ingramadit la usile cabinetelor de planificare familiala. "In comparatie cu alte perioade ale anului, numarul de certificate prenuptiale eliberate a crescut. Cozile nu se formeaza deoarece pacientii ar fi foarte multi, ci din cauza ca sint presati de timp, deoarece au la dispozitie doar citeva saptamini pentru a lega o casatorie. Din cite am discutat cu cei care s-au prezentat la cabinetul meu, in acest an, multi dintre ei au avut de gind sa vina in tara pentru a se casatori, insa au renuntat, pentru a-si construi casele afectate de inundatii. Atunci cind le eliberez un certificat prenuptial le fac si un fel de consiliere familiala. Dintre cei chestionati, au fost in general tineri cu virste cuprinse intre 20 si 30 de ani. Un lucru imbucurator este faptul ca s-au aratat incintati de gindul de a avea un copil", ne-a declarat medicul Catalin Groza, specialist in planning familial in cadrul Centrului Medical Focsani. Medicul a mai adaugat ca femeile plecate in strainatate isi iau "provizii" constind in contraceptive pentru perioade mai indelungate. "Vin la mine si ma roaga sa le prescriu un contraceptiv care li se potriveste. Eu pot face acest lucru in urma unor analize. Administrarea pilulelor contraceptive are si anumite contraindicatii, ceea ce inseamna ca la o anumita perioada de timp pacientele trebuie sa vina la control. Cum femeile pleaca in strainatate, eu nu pot raspunde de starea lor de sanatate. Majoritatea prefera sa-si ia din Romania contraceptive orale, deoarece in strainatate si le pot procura doar cu reteta de la medic sau sint mai scumpe", a mai adaugat Catalin Groza.


Peste tot numai masini de Italia


Traficul rutier din Vrancea a fost afectat de sosirea italienilor. In ultimele saptamini, in Focsani se circula bara la bara, iar jumatate din masinile de pe sosele sint cu numere de Italia. Pentru a evita ambuteiajele, politistii rutieri fluidizeaza traficul in principalele intersectii ale orasului. "Speram ca o data cu plecarea vrincenilor care muncesc in afara traficul rutier sa revina la normal. Zilnic vom avea in trafic cite sase agenti de circulatie care vor dirija traficul, pentru a evita blocajele", a spus comisarul Viorel Gheorghe, seful Serviciului Politiei Rutiere. De asemenea, 80% din accidentele de circulatei care au avut loc luna aceasta au fost provocate de "stranieri". Pina acum, politistii au retinut peste 25 de carnete ale vrincenilor plecati in strainatate.


Valuta se schimba "la greu"


Desi "italienii" s-au intors in Focsani cu foarte multa valuta, fie dolari, fie euro, patronii de la casele de schimb spun ca nu au intimpinat dificultati in ceea ce priveste inlocuirea monedei straine cu leii autohtoni. Unii dintre casieri chiar s-au plins ca afacerea lor nu mai merge ca anul trecut, cind pur si simplu nu mai faceau fata cererii de bani romanesti. Incepind cu primele zile ale lunii august s-a constatat un aflux al vrincenilor care, intorsi de la munca din strainatate, au luat cu asalt birourile de "exchange", in dorinta de a da euro pe lei. Pina acum, atit casele de schimb particulare, cit si cele din incinta marilor banci comerciale au facut fata cererii populatiei. In ultimele zile a crescut aglomeratia la firmele care fac curse regulate Romania -Italia, dat fiind ca cei mai multi stranieri pleaca "acasa".


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.