Național

Valutele nu mai fac doi bani in fata leului.

Camelia Stănilă
15 feb 2005 698 vizualizări
Ieri, euro a pierdut 508 lei, iar dolarul 623 lei. Moneda europeana a ajuns la valoarea de acum doi ani. Exportatorii au pierderi uriase datorita actualei evolutii pe piata valutara.



Euro si dolarul a inceput sa scada zilnic in comparatie cu moneda nationala. Dupa ani de zile in care devalorizarea leului era considerata o amenintare permanenta la siguranta zilei de miine, romanii se trezesc acum in fata unei noi dificultati financiare. Leul creste tot mai mult, recuperind in numai citeva zile terenul pierdut in fata monedei europene sau a dolarului. Tendinta de apreciere a leului a continuat si ieri, cind BNR a anuntat un curs de referinta de 35.515 de lei pentru un euro, cu 508 lei mai putin fata de vinerea trecuta, cind moneda inca se mai mentinea peste pragul de 36.000 lei. Nivelul atins ieri de moneda europeana este cel mai scazut din ultimii doi ani. Pe 20 martie 2003, euro era cotat exact la acelasi curs, de 35.515 lei. Numai de la inceputul acestui an (39.310 lei pentru un euro), moneda europeana a pierdut in fata leului 3.795 de lei. In aceste conditii, leul a cunoscut o apreciere de peste 9,6 procente. Leul s-a apreciat ieri si fata de moneda americana, cu nu mai putin de 623 de unitati, cursul anuntat de banca centrala fiind de 27.385 lei pentru un dolar. Astfel, si moneda americana a coborit serios sub pragul anuntat vineri, de 28.000 lei. La inceputul anului, un dolar era cotat de BNR la 29.027 de lei, cu 5,6% (1.642 lei) mai mult decit in sedinta de tranzactionare de ieri.

33.000 lei pentru un euro?

In doar o luna si jumatate, euro a pierdut aproape 4.000 de lei fata de leu. Moneda autohtona se intareste natural, in lipsa interventiilor bancii centrale, datorita excesului de valuta de pe piata. Analistii spun ca nu ar fi exclus ca moneda sa coboare chiar mai mult de atit, pina la nivelul de 33.000 lei pentru un euro. Unii dealeri sustin ca scaderea actuala a cursului ar putea fi chiar un experiment al BNR, pentru a vedea cit de jos pot cobori valutele. Din aceasta cauza, BNR se afla intr-un adevarat razboi psihologic cu bancile comerciale. Nu mai vorbim de oamenii de afaceri, care si ei stau in tensiune din cauza evolutiei pe piata valutara.

Vrincenii care detin valuta sint si ei dezorientati. Jucatorii de pe piata n-au nici cel mai vag indiciu cit ar trebui sa coste un euro, luind in calcul doar cererea si oferta de valuta. Prin urmare, cumparatorii intirzie sa-si manifeste interesul fata de euro, iar vinzatorii asteapta cursuri mai mari. Si dealerii bancilor apreciaza ca vinzarea valutei nu este cea mai buna alegere pentru populatie si companii, in conditiile actuale. Insa multi au preferat sa renunte la economiile in euro sau dolari, de teama unor deprecieri si mai mari. Pe de alta parte, unele firme au fost nevoite sa schimbe valuta, pentru plata furnizorilor si a salariilor.

Creditele in valuta, posibile "bombe cu ceas"

Analistii considera ca folosirea intaririi leului pentru reducerea inflatiei este o arma cu doua taisuri. Aceasta pentru ca un leu mai tare inseamna importuri mai ieftine si deficite externe tot mai mari, pe de alta parte. In plus, aceeasi apreciere a monedei nationale incurajeaza contractarea de credite in valuta. In 2004, astfel de imprumuturi au inregistrat o majorare cu 57%. Specialistii spun ca acest nivel de crestere este ingrijorator, deoarece, chiar daca acum sint avantajoase, creditele in valuta s-ar putea transforma brusc intr-un cosmar daca leul incepe sa scada. Cu alte cuvinte, la un moment dat, euro ar putea reveni la nivelul de 39.000 - 40.000 de lei, iar acest lucru ar insemna o lovitura pentru cei care au facut imprumuturi in valuta. Deocamdata, insa, romanii cu salarii negociate in valuta vor lua din ce in ce mai putini bani la leafa, iar cei care au salariile negociate in lei si care platesc rate la creditele in valuta ramin cu mai multi bani in buzunar.

Caderea valutelor a distrus exporturile

Datorita deprecierii monedei europene, exportatorii au inregistrat pierderi uriase in ultimele trei luni. Unii spun chiar ca sint amenintati cu falimentul. Unele societati au apelat la o solutie pe termen scurt si anume transferul produselor de pe piata externa pe cea interna, reusind astfel sa cistige ceva de pe urma cresterii preturilor. Cum insa importurile sint foarte ieftine, marfurile aduse din afara vor concura cu cele de pe piata interna. Alti exportatori, care au incercat sa renegocieze preturile externe, nu au avut sorti de izbinda si au fost pusi in situatia de a renunta la unele contracte. Astfel, multe dintre firmele exportatoare din domeniul confectiilor, mobilei, prelucrarii metalelor si chimiei si-au redus productia in ultima perioada.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.