Național

31 de ani de la Mineriadă. Niciun vinovat

Ziarul de Vrancea
15 iun 2021 689 vizualizări

31 de ani de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie în 1990 în București, iar Dosarul Mineriadei - în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii - este luat de la zero. Rechizitoriul trebuie refăcut, pe motiv de nulitate a acestuia. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. 31 de ani și niciun vinovat.(HotNews.ro)

În 22 aprilie, un grup de persoane a ocupat piața și a declarat-o ”zonă liberă de neocomunism”. În zilele următoare, numărul celor care protestau a crescut, fiind zile în care și 50.000 de persoane protestau față de guvernarea FSN. Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), Ion Iliescu, îi numea pe protestatari ”huligani” și ”golani”. Ultimul apelativ a fost asumat de protestatari drept un titlu de onoare. Platforma She is Mom, nominalizată în topul companiilor cu cel mai mare impact social în 2020 CITEȘTE ȘI Platforma She is Mom, nominalizată în topul companiilor cu cel mai mare impact social în 2020 Ana Blandiana, Florin Iaru, Mircea Dinescu, Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru și Film, Ion Caramitru și Dragoș Pâslaru, regizorul Nae Caranfil, Alexandru Andrieș și Cristian Pațurcă, profesorul Emil Constantinescu, părintele Galeriu și disidenta Doina Cornea s-au numărat printre cei care au apărut în fața mulțimii pentru a-și arăta sprijinul și implicarea. Printre revendicările ”golanilor” din Piața Universității se aflau amânarea alegerilor, o nouă lege electorală, aplicarea imediată a punctului 8 al Proclamației de la Timișoara care prevedea eliminarea foștilor activiști comuniști din viața politică și judecarea celor care au organizat și condus represiunea împotriva revoluționarilor din decembrie 1989. Regimul condus de Ion Iliescu a refuzat să dea curs solicitărilor. Într-o ședință a CPUN în care generali ai MAI se plângeau că polițiștii care trebuiau să asigure ordinea au fost agresați, Mircea Dinescu avertiza poliția să reziste tentației de a interveni în forță. ”Să nu ne trezim din nou cu minerii că vin să facă ordine în Capitală”, spunea Dinescu. ”S-ar putea”, a comentat atunci Iliescu.(profit.ro)

Ludovic Orban: Nu s-a dorit finalizarea acestui dosar. Au fost tergiversări voite

Florin Cîțu: Justiția este încă datoare românilor în această privință

În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv întoarcerea Dosarului la Parchet pentru refacerea anchetei, menținând o hotărâre inițială pronunțată în acest sens în 2019.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci "injustiția". "Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.

Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora.

Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia - pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu - a fost definitivă.

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General - Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Ce a invocat Instanța supremă pentru reluarea anchetei de la zero

Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor

O ușoară speranță că vinovații vor fi pedepsiți și că vom avea o privire mai amănunțită asupra evenimentelor s-a întrezărit în 2015, după ce Parchetul General a redeschis dosarul mineriadei.

Parchetul Militar a anunțat pe 23 decembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul Mineriadei pentru crime împotriva umanității împotriva lui Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Român, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu.

În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.(Citiți întreg articolul pe HotNews.ro )

Sursa: HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.