30 de ani de la votul din Duminica Orbului. Astăzi, despre primele alegeri libere din România
Confuzi și plini de speranță. Așa au participat românii la primele alegeri libere, la nici șase luni de la prăbușirea comunismului. În ziua de 20 mai 1990, cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului, cetățenii români au avut de ales între trei candidați proveniți din culturi substanțial diferite: Ion Iliescu, la acea vreme în vârstă de 60 de ani, cel mai tânăr dintre candidați, susținut de Frontul Salvării Naționale, Ion Rațiu, în vârstă de 73 de ani, care candida din partea PNȚCD (după 50 de ani petrecuți la Londra, unde era un prosper om de afaceri și unde fondase Uniunea Mondială a Românilor Liberi) și Radu Câmpeanu, fost lider al tinerilor liberali înainte de Al Doilea Război Mondial, susținut de Partidul Național Liberal (arestat de comunişti în 1948, a emigrat în Franța după ce a fost eliberat).
Din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693. A fost pentru prima şi singura dată în istoria de după 1989 când un candidat prezidenţial a câştigat alegerile din primul tur, cu un procent zdrobitor. Ion Iliescu a câștigat alegerile, fiind votat de peste 12 milioane de români, adică peste 85%, urmat de Radu Câmpeanu, cu 10,64%, și de Ion Rațiu, cu 4,29%.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din 20 mai 1990
- Ion Iliescu – Frontul Salvării Naționale – 12.232.498 de voturi – 85,07%
- Radu Câmpeanu – Partidul Național Liberal - 1.529.188 de voturi – 10,64%
- Ion Rațiu – PNȚCD - 617.007 de voturi - 4,29
Total: 14.378.693 de voturi
Urmăriți un fragment din prima dezbatere prezidențială televizată, care a avut loc în România în 1990 între Radu Câmpeanu, Ion Raţiu şi Ion Iliescu:
Sursă video: TVR
Alegerile generale din 20 mai 1990
Alegerile generale din 20 mai 1990 s-au desfășurat pe baza decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului și a Președintelui României. Decretul stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. Astfel a fost posibilă intrarea în Parlament a nu mai puțin de 27 de formațiuni politice la Camera Deputaților (între care 11 aparținând unor minorități naționale) și 7 la Senat. Cu toate acestea, s-a manifestat un dezechilibru accentuat între câștigătorul FSN (67,53 % din mandate) si celelalte formațiuni. Doar UDMR și PNL mai dețineau o anumită pondere parlamentară de câte 7,34 % fiecare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
