Național

30 de ani de la votul din Duminica Orbului. Astăzi, despre primele alegeri libere din România

Ziarul de Vrancea
20 mai 2020 1193 vizualizări
Alegerile de la 20 mai 1990 – Foto: agerpres.ro
Alegerile de la 20 mai 1990 – Foto: agerpres.ro

Confuzi și plini de speranță. Așa au participat românii la primele alegeri libere, la nici șase luni de la prăbușirea comunismului. În ziua de 20 mai 1990, cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului, cetățenii români au avut de ales între trei candidați proveniți din culturi substanțial diferite: Ion Iliescu, la acea vreme în vârstă de 60 de ani, cel mai tânăr dintre candidați, susținut de Frontul Salvării Naționale, Ion Rațiu, în vârstă de 73 de ani, care candida din partea PNȚCD (după 50 de ani petrecuți la Londra, unde era un prosper om de afaceri și unde fondase Uniunea Mondială a Românilor Liberi) și Radu Câmpeanu, fost lider al tinerilor liberali înainte de Al Doilea Război Mondial, susținut de Partidul Național Liberal (arestat de comunişti în 1948, a emigrat în Franța după ce a fost eliberat).

Din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693.  A fost pentru prima şi singura dată în istoria de după 1989 când un candidat prezidenţial a câştigat alegerile din primul tur, cu un procent zdrobitor. Ion Iliescu a câștigat alegerile, fiind votat de peste 12 milioane de români, adică peste 85%, urmat de Radu Câmpeanu, cu 10,64%, și de Ion Rațiu, cu 4,29%.

Rezultatele alegerilor prezidențiale din 20 mai 1990

Total: 14.378.693 de voturi

Urmăriți un fragment din prima dezbatere prezidențială televizată, care a avut loc în România în 1990 între Radu Câmpeanu, Ion Raţiu şi Ion Iliescu:

Sursă video: TVR

Alegerile generale din 20 mai 1990

Alegerile generale din 20 mai 1990 s-au desfășurat pe baza decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului și a Președintelui României. Decretul stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. Astfel a fost posibilă intrarea în Parlament a nu mai puțin de 27 de formațiuni politice la Camera Deputaților (între care 11 aparținând unor minorități naționale) și 7 la Senat. Cu toate acestea, s-a manifestat un dezechilibru accentuat între câștigătorul FSN (67,53 % din mandate) si celelalte formațiuni. Doar UDMR și PNL mai dețineau o anumită pondere parlamentară de câte 7,34 % fiecare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.